Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Candidat la alegerile pentru titlul de membru corespondent al AŞM: Un loc potrivit pentru fizicianul de valoare, Anatolie Sidorenco


1 noiembrie 2012

Fişier biografic
Născut la 15 septembrie 1953, în oraşul Bălţi. În 1970 a absolvit cu medalie de aur şcoala medie nr. 37 din Chişinău (clasa de fizică şi matematică); în 1975 – cu menţiune facultatea de electrofizică a UTM; 1975-1979 – doctorantura la Institutul Fizico-Tehnic de Temperaturi Joase al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei (Harkov). Studiile au finalizat cu susţinerea în termen a tezei de doctor în ştiinţe fizico-matematice cu tema “Supraconductibilitatea straturilor subţiri din vanadiu şi tantal”. Rezultatele cercetărilor din următorii 12 ani s-au fructificat în cea de a doua teză de doctor habilitat, având drept subiect “Supraconductibilitatea structurilor, bazate pe metale de tranziţie şi sisteme multicomponente”,susţinută în 1991la Chişinău. A parcurs calea de la inginer (1975), în continuare – cercetător ştiinţific: stagiar, superior, principal, şef de laborator la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM – până la cea de director al Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D.Ghiţu” al AŞM (din 2008).
A activat în calitate de cercetător ştiinţific invitat în Laboratorul internaţional de câmpuri magnetice înalte şi temperaturi joase, Wroclaw, Polonia (1981, 1988, 1989, 2003); la Universitatea din Helsinki, Finlada (1983); Universitatea din Karlsruhe, Germania (1995, 1996); colaborator ştiinţific al proiectului comun moldo-german al Fondaţiei Volkswagen (1997-2000); al proiectului comun moldo-german BMBF MDA (2003-2006) etc. A publicat 330 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 30 brevete de invenţii şi 5 monografii colective în limba engleză, 3 dintre ele – la editura „Springer”, Germania. A pregătit 8 doctori în ştiinţe fizico-matematice, în prezent este conducător a 3 doctoranzi. Este membru al Asociaţiei Fizicienilor din Moldova; al Societăţii Fizicienilor din Germania; al Societăţii Americane pentru Promovarea Stiinţei; preşedinte al Societăţii „Humboldt-Moldova”. A fost distins cu Premiul “Boris Glavan” în domeniul ştiinţei şi tehnicii (1982); cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (2004); cu Premiul Special al AŞM (2011); cu titlul „Inventator emerit al URSS” (1988).

Fizicianul Anatolie Sidorenco este omul potrivit la locul potrivit în aceste timpuri deloc simple pentru o instituţie academică, limitată în alocaţii bugetare, dar pe care o gestionează totuşi cu pricepere în ultimii patru ani. Este un cercetător împătimit de ştiinţă încă de la facultate, cu rezultate competitive la scară internaţională, veşnic grăbit, deplasările frecvente în străinătate constituind modul său de viaţă – acolo efectuează cercetări în cadrul unor proiecte comune cu savanţii finlandezi, polonezi, ucraineni sau germani. Cu ultimii, în genere, s-a stabilit o relaţie fraternă, am putea afirma că Germania a devenit o a doua patrie pentru fizicianul moldovean: a fost bursier al Fundaţiei DAAD în domeniul fizicii, Universitatea Karlsruhe (1991), bursier al Fundaţiei “Alexander von Humboldt” (1993-1995), în total a activat Germania 12 ani (1993-2004). Când a revenit în Moldova, fiicele sale, Ludmila şi Svetlana, erau deja veritabile nemţoaice.

La întrebarea de ce s-a întors acasă, la Chişinău, când ajunsese la apogeu procesul deexod al moldovenilor peste hotare, Anatolie a răspuns calm: – Fiecare om trebuie să lase ceva pentru posteritate acolo,unde s-a născut, ş-apoi dorul de casă, de părinţi, de prieteni, tot mai frecvent îmi dădeau ghes în Germania. Noaptea adesea visam oraşul copilăriei mele fericite. Cât priveşte activitatea ştiinţifică, eu pot s-o realizez la acelaşi nivel şi la Chişinău – am adus din Germania aparate şi echipament ştiinţific modern, fiind sprijinit de Fundaţia “Alexander von Humboldt”. Laboratorul de supraconductori de la Centrul LISES (Laborator Internaţional de supraconductibilitate şi electronica solidului) al Institutului de Fizică Aplicată (IFA) a fost reutilat şi transformatdin 2006 într-o altă structură – Laborator de criogenie deja în cadrul noului Institut de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale – astăzi Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al AŞM, pe care am onoarea să-l conduc.

Şi totuşi m-a surprins ceva în biografia dlui Anatol Sidorenco – fiu al unui mare demnitar de stat din republica noastră în anii `50-`80 ai secolului trecut: tatăl său, Serghei S. Sidorenco, a fost ministru al învăţământului profesional şi tehnic, preşedinte al Consiliului Republican al Sindicatelor, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, deputat al Sovietului Suprem în şase legislaturi. Prin urmare, tânărul, conform tradiţiilor din acele timpuri, trebuia să-i urmeze calea părintelui său: să absolve o instituţie de învăţământ superior, şcoala superioară de partid, cursuri superioare economice şi putea-i fi acceptat în sistemul cadrelor de conducere. O carieră de invidiat! Dar nu pentru el. În discuţia pe care am avut-o cu Anatolie Sidorenco, mi-a mărturisit următoarele:

– Tatăl meu n-a fost un simplu demnitar de stat, ci un intelectual cultivat, un bun cunoscător de carte, vedea lucrurile în evoluţia lor: a absolvit facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic Novozâbkov din regiunea Breansk. A fost trimis la doctorantură, dar i-a spulberat toate planurile cel de al doilea Război Mondial. Începând cu clasa a 6-ea, tata a început să se ocupe cu mine suplimentar la fizică, să rezolvăm probleme cu dificultate sporită din cărţi alcătuite special pentru concursurile unionale la fizică. Mama mea, de asemenea, a fost licenţiată la fizică şi matematică. Ambii mei părinţi mi-au văzut viitorul în ştiinţă. Mi-a influenţat destinul şi acad. Sergiu Rădăuţanu, care mi-a sugerat, în calitate de absolvent cu medalie de aur, facultatea de electrofizică a UTM. După absolvire, am fost repartizat la IFA, unde l-am avut ca îndrumător la început de cale pe acad. Dumitru Ghiţu. A urmat doctorantura la Institutul Fizico-Tehnic de Temperaturi Joase din Harkov. În final, am revenit la institut, unde am lucrat alături de dl Ghiţu până la sfârşitul vieţii lui. Mi-a servit drept exemplu de cercetător onest, om integru, fidel domeniului căruia i s-a consacrat. Înainte de a ne părăsi, m-a recomandat conducerii AŞM în calitate de director al Institutuluide Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, care astăzi îi poartă numele. Referitor la tatăl meu, mă bucur că este în viaţă – recent a împlinit 96 de ani – şi urmăreşte cu atenţie realizările mele ştiinţifice. Rudele mele pe mamă sunt de baştină din raionul Soroca: bunica s-a născut şi a trăit în satul Voloviţa, iar sora mamei a locuit la Soroca. În timpul războiului rudele noastre au fost evacuate în Timişoara, în 1944 ele au revenit acasă. Aşa că eu sunt băştinaş şi parte a acestui popor. N-aş putea să-mi leg destinul de o altă ţară.

Dar să revenim la ştiinţă – pasiunea de viaţă a fizicianului Anatolie Sidorenco. Licenţa cu gradul de magistru (inginer în microelectronică) i-a permis să înceapă cercetările pe acest segment al fizicii experimentale. Chiar la începutul cercetărilor, în anul 1976, a publicat într-o revistă cu factor de impactînalt,Physcs Letters A, un şir de rezultate ale cercetărilor supraconductorilor de dimensionalitate redusă, reuşind prima identificare experimentală a fluctuaţiilor critice în sisteme quasibidimensionale în concordanţă cu principiile fizice fundamentale.

În mai bine de trei decenii de muncă asiduă în cercetare s-a conturat direcţia principală a investigaţiilor sale, vizând procesele fizice în supraconductori cu dimensiuni reduse şi fracţionali, structuri peliculare multistrat de tipurile supraconductor/metal normal, supraconductor/semiconductor, supraconductor/feromagnet, structuri fractale. Aceste cercetări au culminat cu descoperirea fenomenului de modificare a dimensionalităţii (crossover)peliculei supraconductoare subţiri în câmpuri magnetice puternice: „2D-1D” (bidimensional, unidimensional) crossover în câmpul longitudinal şi „2D-0D” (bidimensional, zerodimensional) în câmpul magnetic perpendicular. Punând la bază acest fenomen, a elaborat şi a brevetat un tip nou de sensori de radiaţie deinfraroşu cu diapazon dinamic variabil, care a funţionat cu succes pe Staţia cosmică „Мир”.

De asemenea, pentru prima dată a fost observat fenomenul fizic de „crossover dimensional” – tranziţie dimensională 3D-2D-3D la cercetarea structurilor stratificate de vanadiu/cupru în câmp magnetic longitudinal. Iar în sistemul de dimensionalitate fracţionară, structuri fractale niobiu/cupru – fenomenul comportamentului multicrossover, ce se manifestă printr-o dependenţă anomală de temperatură a câmpurilor magnetice critice în sistemele respective.

Cercetările minuţioase ale prof. univ. Anatolie Sidorenco şi ale echipei sale au confirmat experimental ipoteza teoretică de apariţie a stării de supraconductibilitate neomogenă Larkin-Ovchinikov-Fulde-Ferrell în sistemele stratificate supraconductor/feromagnet. Mai mult, această stare investigată în nanostructuri bistrat de niobiu/nichel a facilitat descoperirea unui fenomen fizic inopinat – supraconductibilitatea de restabilire,cu toate că supraconductibilitatea şi feromagnetismul sunt fenomene antagoniste. Acest rezultat a fost evidenţiat de prof. John R. Clem, redactorul „Journal of Applied Superconductivity”,ca unul dintre cele mai valoroase ale anului 2006.

Enumerarea succintă a seriei de fenomene fizice noi în supraconductori cu dimensiuni reduse, descoperite de colectivul laboratorului, condus de dl Sidorenco, demonstrează ponderea şi necesitatea desfăşurării investigaţiilor în direcţia dată, care s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă în aspectul fundamental-cognitiv, cât şi în cel aplicativ. Deja la această etapă a cercetărilor este elaborată o gamă de structuri nanoelectronice, dispozitive şi instalaţii de unicat, care au la baza funcţionării lor fenomenele şi efectele descoperite. Toate dispozitivele de sensibilitate ultra înaltă elaborate au fost brevetate şi implementate într-un şir de domenii ştiinţifice şi inginereşti.

Potrivit aprecierii unor renumiţi specialişti în acest domeniu – acad. A. Andreev (Federaţia Rusă), acad. I. Yanson (Ucraina), prof. T. Schimmel şi prof. R. Gross (Germania), prof. R. Arza (Israel), prof. R. Schekhter (Suedia), rezultatele obţinute de dl Anatolie Sidorenco şi colegii săi constituie platforma de formare în cadrul AŞM a unei direcţii ştiinţifice noi – nanofizica, nanoelectronica, tehnologia supraconductorilor de dimensionalitate redusă, recunoscută la scară internaţională.

Este impunătoare şi activitatea ştiinţifico-organizatorică a dlui Sidorenco. Graţie iniţiativei sale, dar şi a nivelului cercetărilor efectuate în fizică în cadrul Academiei de Ştiinţe, la Chişinău s-au întrunit mai multe foruri ştiinţifice internaţionale ca simpozioanele NATO, ediţiile 2004, 2010, 2012, prima dintre care s-a desfăşurat în cadrul unui program prioritar cu genericul „Ştiinţa împotriva terorismului”; conferinţele NANO, ediţiile 2007, 2009, 2011, directorul cărora a fost acest savant.

Acum un an, am participat la lansarea cărţii prof. Sidorenco „Bazele nanoelectronicii supraconductoare”, în cadrul Târgului internaţional de carte ştiinţifică şi didactică, organizat pentru prima oară de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AŞM. Lucrarea a fost editată în engleză la editura germană „Springer”. Publicarea unei cărţi la această prestigioasă editură semnifică performanţa în cercetare, maturitatea profesională a unui savant. În contextul dat, acad. Valeriu Canţer, moderatorul acestei manifestări, a menţionat cu mândrie că Anatolie Sidorenco este cea mai versată persoană de la noi în domeniul supraconductibilităţiiexperimentale. O apreciere înaltă i-a dat acestui volum în prefaţă prof. Rudolf Gross, directorul Institutului „Walter Meissner” din Munchen: lucrarea respectivăcompletează golul apărut între cursul universitar de supraconductibilitate şi masivul enorm de informaţie, împrăştiat în mulţimea de publicaţii ştiinţifice din revistele de profil.

Am prezentat acest portret de savant cu un prilej de excepţie: colectivul Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” l-a înaintat pe prof. Anatolie Sidorenco în calitate de candidat la alegerile pentru titlul de membru corespondent al AŞM, la specialitatea fizica. S-au înscris în această cursă pentru un singur loc cinci fizicieni din mediul academic şi cel universitar. Prin urmare, concurenţa e acerbă. Schiţa de portret prezentată cititorilor pune în lumină un spectru larg de rezultate de valoare ale prof. univ. Anatolie Sidorenco, sugerând ideea că dânsul este un candidat destoinicpentru a ocupa locul vacant de membru corespondent al AŞM. Până la urmă, vor decide, iniţial, prin vot secret, membrii Secţiei de Ştiinţe Exacte şi Economice a AŞM, la final – Adunarea membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai AŞM. Important este ca toţi acei care vor completa locurile vacante de membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei să fie cercetători de valoare, competitivi la nivel internaţional, să poată obţine prin concurs proiecte europene, inclusiv ale programului Cadru 7, la care s-a asociat cu mult patos Republica Moldova.

Tatiana Rotaru

Articolul a fost publicat în hebdomadarul "Literatura şi Arta" de la 1 noiembrie 2012