CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /news/2012/30082012/

De Ziua Limbii Române


30 august 2012

Când vorbim de sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română”, devenită ca atare după istorica hotărâre a Sovietului Suprem al PSSM din 31 august 1989 cu privire la declararea limbii de stat şi trecerea ei la veşmântul firesc – grafia latină, în faţă ne apar patriarhii lingvisticii din acest spaţiu geogragic, regretaţii Eugeniu Coşeriu, Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, filologii şi oamenii de cultură, care au contribuit enorm la apropierea zilei memorabile. Ne amintim, cu siguranţă şi de Marea Adunare Naţională, desfăşurată în această zi, la care sute de mii de participanţi din republică cu tricoloruri, icoane, lumânări şi flori şi-au cerut dreptul lor legitim de a vorbi româna, iar structurile de stat să-şi realizeze politica în această limbă.

Începând cu anul 2005, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM organizează în cadrul sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română” prelegeri academice referitor la funcţionarea limbii de stat, problemele din acest domeniu, abordate de specialiştii din domeniu, literaţi, oameni de cultură. Normal a fost ca la acel început să prezinte primul raport acad. Silviu Berejan, eminent om de ştiinţă, specialist în lingvistica romanică şi slavă, fondator al şcolii naţionale de lexicologie şi semantică lingvistică. Prelegerea sa cu tema „Vorbirea orală în spaţiul lingvistic din Republica Moldova” rămâne de actualitate stringentă şi astăzi. În cele relatate acum 7 ani, savantul a menţionat că există un specific în vorbirea populaţiei din regiunea noastră faţă din cea din România, dar nu la nivel de limbă faţă de altă limbă, ci la nivel de dialect faţă de alte dialecte ale aceleiaşi limbi. Dar, după câte bine se ştie, specificul dialectal nu afectează unitatea şi integritatea limbii poporului ce o vorbeşte, mai ales când pe baza tuturor varietăţilor locale, zonale, regionale ale acestei limbi s-a constituit o singură limbă de cultură unică, pe care marele nostru compatriot E. Coşeriu a numit-o exemplară. În cazul nostru, a subliniat raportorul, specificul dialectal al vorbirii din regiune este acompaniat de o serie de trăsături, destul de numeroase, datorate influenţei limbii ruse în perioada mai bine de un secol şi jumătate de stăpânire ţaristă şi sovietică.

Este inopinată deducţia academicianului Silviu Berejan, pe care a lansat-o atunci la festivitate: ceea ce a permis ca această vorbire basarabeană – chiar aşa schimonosită cum era – să-şi menţină esenţa românească, a fost conservarea structurii sale gramaticale, în special a morfologiei, căci în lingvistică e bine cunoscut faptul că orice enunţ real poate fi determinat ca aparţinând cutărei sau cutărei limbi nu după pronunţie, nici după elementele de vocabular din care constă (şi care pot fi împrumuturi străine), nici după modelele de construcţii sintactice (ce pot fi şi ele asimilate sub presiunea influenţei din afară), ci după gramatica pe care se bazează legăturile dintre părţile componente ale enunţului, după formele morfologice aplicate unităţilor de limbă (inclusiv celor străine).

În anii următori acest suflu de dragoste faţă de limba română a fost menţinut şi promovat în cadrul sărbătorii naţionale de la Academie de alte personalităţi ale ştiinţei, literaturii şi culturii noastre ca prof. univ.Anatol Ciobanu, membrul corespondent al AŞM; poetul Grigore Vieru, Doctor Honoris Causa al AŞM, membru-titular al AŞM post-mortem, membru de onoare al Academiei Române; prof. univ. Vasile Pavel, dr. hab. în filologie; actorul şi regizorul Ion Ungureanu, Doctor Honoris Causa al AŞM, poetul Adrian Păunescu, membrul de onoare al AŞM, acad. Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române. Nume cunoscute şi venerate în spiritualitatea românească – să le prezentăm în mod special, nu e necesar. La ediţia actuală a sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română” raportor a fost programat scriitorul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, omul care a stat pe baricade de-a lungul anilor pentru ca limba română să se simtă stăpână la ea acasă.

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare aduce sincere felicitări comunităţii ştiinţifice şi culturale cu prilejul sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română”, urându-le tuturor şi, în special tinerilor, realizări frumoase în studierea maternei şi a aplicării ei în practică, conştientizând faptul că o persoană ce posedă la perfecţie româna literară va fi înţeleasă cu brio de interlocutor, colegii de breaslă, se va exprima coerent în scris, va crea impresia unui om inteligent oricare ar fi profesia acesteia. Prin urmare, să ne iubim graiul şi pământul natal! Să ne respectăm pe noi înşine şi atunci vom fi respectaţi şi de alţii!

Tatiana Rotaru


Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare