Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

La mijloc de an: Aripi de zbor în creativitate


22 iulie 2015

Avem noi, cei de la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, şi nişte sărbători de suflet: după ce competitorii, doctoranzii, postdoctoranzii au parcurs cu bine traseul de susţinere a lucrărilor de doctorat, fiind în contact direct cu consultanţii noştri aproape un an de zile, vine şi momentul despărţirii. Acest moment festiv este eternizat prin înmânarea actelor CNAA: a diplomelor de doctor sau de doctor habilitat în diverse domenii ale ştiinţei, atestatelor de profesor universitar sau profesor cercetător, de conferenţiar universitar sau conferenţiar cercetător – dovadă că persoanele respective au înscris în palmaresul lor realizări profesionale semnificative, au izbutit în ceea ce şi-au propus. Alţi tineri care au susţinut doctoratele în străinătate şi au revenit la baştină pentru a munci în continuare în ţara lor, trec procedura de recunoaştere şi echivalare a diplomei de doctor în ştiinţe. Ca rezultat, ei obţin certificatul cu confirmarea respectivă a gradului de doctor, actul original rămânând intact în forma în care a fost eliberat în ţara de origine.

Academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, îşi formulează discursul de felicitare bine gândit, căutând de fiecare dată să lanseze nişte idei, gânduri vizând situaţia din societatea noastră, care poate vor ajunge şi pe la urechile guvernanţilor noştri, ar prinde bine şi noilor cadre ştiinţifice de înaltă calificare:

- E timpul ca şi diriguitorii noştri să înţeleagă că fără resurse umane de calitate nu poate progresa o societate. Din acest contingent fac parte cercetătorii şi cadrele universitare, posesori ai gradelor ştiinţifice şi titlurilor ştiinţifico-didactice. În acest context, vreau să amintesc că pe platformele de comentarii şi bloguri pe internet se dau mai mulţi cu părerea, precum că noi am avea în ţară prea mulţi doctori în ştiinţe. Ipoteza este greşită, concluzie pe care o argumentăm cu ajutorul unui indicator aplicat în toate statele din lume: numărul de doctori în ştiinţe la 100 mii de locuitori. Conform acestui reper, pe ultimele 4 locuri se află Cipru, Malta, Turcia şi Macedonia, care au pregătit respectiv câte 1.93, 2.38, 4.61, 5.36 doctori în ştiinţe la 100 mii de locuitori. Următorul stat, potrivit acestui clasament, este Republica Moldova cu 5.37 doctori la 100 mii de locuitori. Pe la mijloc s-au plasat Belgia, Franţa, Spania cu peste 16 doctori, Italia – 17.19 doctori în ştiinţe. Rezultate onorabile au obţinut România şi Danemarca cu peste 18 doctori în ştiinţe la 100 mii de locuitori, SUA şi Olanda – cu câte 19, Cehia, Slovenia, Norvegia – câte 20 etc. Dar cine-s liderii clasamentului? Elveţia cu 40.67 doctori la 100 mii de locuitori, Germania şi Suedia, respectiv, cu 30.21 şi 30.41 doctori în ştiinţe. Amintim, pentru comparaţie, şi de indicatorul R. Moldova – 5.37 doctori la 100 mii de locuitori, sensibilizând cititorii şi societatea, în ansamblu, asupra calităţii resurselor umane în pragul reformelor economice şi sociale radicale preconizate.

Preşedintele CNAA a atras atenţia şi la discordanţa ce s-a format între diferite categorii de tineri studioşi: la cei 97 mii de studenţi avem 15 mii de masteranzi şi doar 1500 de doctoranzi. Normal ar fi ca la 5–6 masteranzi să avem un doctorand. Şi totuşi, în această situaţie de incertitudine mai pâlpâie lumânarea speranţei că şi la noi lucrurile ar putea să evalueze, când numărul tinerilor admişi la doctorantură se va mări considerabil. Prin urmare, mai mulţi masteranzi cu predilecţie pentru cercetare vor putea participa la concursul de admitere la doctorat. Dar la rând cu numărul, mai e necesară creşterea substanţială a finanţării cercetării pe segmentul doctoratului.

Dar să revenim la evenimentul de la CNAA: participă la el învingătorii care au venit să-şi ridice actele binemeritate ce le certifică profesionalismul şi competenţa, abnegaţia şi munca plină de dăruire în domeniul cercetării şi educaţiei. Zic învingători, pentru că ei au depăşit şi obstacolele tranziţiei cu toate probleme ei spinoase. Şi-au găsit bucuria vieţii, echilibrul sufletesc în cercetare, crezând sincer că ţara va evalua, va prospera anume prin ştiinţă. Nu delimităm importanţa celorlalte domenii de activitate umană în dezvoltarea societăţii, dar ştiinţa şi inovarea deschid porţile spre tot ce-i nou, ce asigură evoluţia civilizaţiei umane.

Dna Lucia Ciobanu a devenit doctor habilitat în ştiinţe medicale, specialitatea Cardiologie, la 35 de ani. E o performanţă! Înmânându-i diploma respectivă, preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, a întrebat-o:
- Faceţi parte din dinastia de medici Popovici?
- Da!

Şi aici vom preciza că fondatorul acestei dinastii de medici este academicianul Mihai Popovici, ex-director al Institutului de Cardiologie pe parcursul multor ani. Toţi cei trei copii ai lui – Victoria Ivanov, Ion Popovici şi deja mezina, Lucia Ciobanu, sunt specialişti în acest domeniu, toţi doctori habilitaţi. Contactat la telefon, fericitul tată şi bunel ne-a mărturisit că deja şi nepotul Mihail le calcă pe urme: este student la anul IV al USMF “N. Testemiţanu”.

Cel de al doilea doctor habilitat, confirmat prin Hotărârea din 9 aprilie curent, la specialitatea Drept penal şi execuţional penal, este dl Viorel Berliba de la USM. În cadrul altei întruniri de la CNAA, din 2 iulie curent, încă două persoane au primit diplomele de doctor habilitat: Elena Aculai de la Institutul Naţional de Cercetări Economice, la specialitatea Economie şi management în domeniul de activitate, şi Eduard Boinşteanu de la Universitatea de Stat din Moldova, la specialitatea Dreptul muncii şi protecţiei sociale. Conform datelor statistice de până la 08 iulie 2015, în total au susţinut tezele de doctor habilitat 12 persoane, ceea ce este la nivelul anului trecut.

Potrivit aceleiaşi Hotărâri a CNAA, a fost conferit titlul de profesor universitar la 8 cadre ştiinţifico-didactice – cea mai înaltă apreciere, dar şi promovare profesională în educaţie. USM s-a îmbogăţit cu 5 profesori: lingvistele Iraida Condrea şiLudmila Zbanţ nu necesită o prezentare specială – ambele sunt bine cunoscute în mediul universitar, dar şi în societate: li s-a conferit titlul de profesor universitar, la profilul Ştiinţe ale limbajului, pentru rezultate de valoare obţinute în cercetare şi pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. Alţi trei colegi ai lor – Sergiu Băieşu, Boris Boguş şi Gheorghe Căpăţână – s-au remarcat în alte domenii de activitate: respectiv, Drept privat; Pedagogie profesională; Informatică teoretică. În context, îi mai nominalizăm pe dna Natalia Rotaru – la profilul Diagnostic medical (USMF “N. Testemiţanu”); Ion Rusu – Ingineria construcţiilor (UTM); Adam Begu– Ecologie şi protecţia mediului (UAŞM), distinşi, de asemenea, cu acest prestigios titlu ştiinţifico-didactic. În primul semestru al anului curent s-au învrednicit în total de titlul de profesor universitar 15 personalităţi şi 1 – de profesor cercetător.

Urmează cohorta doctorilor în ştiinţă, celor care au hotărât să vină în cercetare şi educaţie şi poate să-şi lege destinul de aceste sfere de activitate. Zic poate, pentru că unii dispar din domeniu odată cu susţinerea tezelor de doctorat: sunt invitaţi la ministere şi departamente, în partide, ajungând şi deputaţi, probabil, pentru a-şi soluţiona mai rapid problemele de viaţă. Majoritatea cercetătorilor totuşi rămâne în aria de preocupări ştiinţifice, unde munceşte întreaga viaţă, ghidaţi de interesul profesional.

Urmează nominalizarea unui şir de nume. Fiecare persoană se apropie de acad. Valeriu Canţer, care pe fundalul drapelelor de stat, al UE, dar şi al CNAA, le înmânează diploma de doctor în ştiinţe cu urări de bine, cu unele comentarii sau chiar glume. Doctorilor în ştiinţe medicale, de exemplu, le mai zice savantul şi doctori la pătrat. Se bucură, în special, pentru noile cadre ştiinţifice veniţi din informatică, agricultură, geofizică şi seismologie, medicina veterinară, unde se susţin puţine teze de doctorat. Dar aceste domenii de semnificaţie strategică pentru ţară au nevoie, ca de aer, de cadre ştiinţifice de înaltă calificare.

Diploma doctor în ştiinţe ale comunicării se înmânează dlui Zanfir Ilie din Galaţi, România, autor al tezei de doctorat cu tema “Publicistica lui Vasile Alexandrescu Urechia în contextul social-politic al epocii”, conducător ştiinţific Victor Moraru, profesor universitar de la Chişinău. La şedinţă a participat preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal Galaţi, dr. Gelu Bugeac, care l-a însoţit la Chişinău pe pământeanul său pentru a fi martor ocular al evenimentului din viaţa unui fruntaş al culturii din acest judeţ. Şi-a primit diploma de doctor în drept şi Camelia Nicoleta Olteanu, de asemenea, din România. În primul semestru al anului şi-au susţinut doctoratele în Republica Moldova 15 persoane din străinătate: 2 din Turcia, 1 – din Belarusi şi restul, 12 – din România. Printre aceştia este şiAna-Maria Birtalan, doctor în filologie, Maria Popescu, Mariana-Cristina Dragomir, Raluca Rotaru, Ana-Maria Ţigănescu – toate doctori în drept – o specialitate la modă, nu numai în Republica Moldova, dar şi în România.

Un caz interesant a impresionat pe cei prezenţi la festivitatea de la CNAA – diplomele de doctor în ştiinţe tehnice sunt înmânate fraţilor gemeniOleg şi Radu Ciobanu, de la UTM. Veniţi din s. Nemţeni, Hânceşti, gemenii s-au afirmat în capitala Moldovei, în domeniul ştiinţelor tehnice, avându-i în calitate de conducători ştiinţifici, respectiv, pe domnii Viorel Bostan şi Valeriu Dulgheru. Ambele lucrări de doctorat, elaborate la specialitatea Teoria maşinilor şi mecatronică, sunt de actualitate cu un pronunţat caracter inovativ. E un succes al tinerilor, dar şi al profesorilor lor.

Apropo, de fraţi gemeni savanţi, născuţi în Basarabia – Republica Moldova, care au dus gloria acestui pământ departe de hotarele lui. Vom începe cu doi găgăuzi celebri, născuţi în 1920 la Tatar-Copceac, într-o familie de învăţători, nu departe de Comrat, ajunşi cercetători de talie internaţională, academicieni. E vorba de Gleb Drăgan şi Boris Draganov, pe care evenimentele dramatice din Basarabia (1940–1941) i-a despărţit pentru totdeauna, ambii creându-şi propriul destin în ştiinţa energetică din diferite state: Gleb Drăgan în România, Boris Draganov – în Ucraina. Recent, pe 19 iulie curent, Boris Draganov a marcat la Kiev onorabila vârstă de 95 de ani; fratele său geamăn, Gleb Drăgan, n-a ajuns până în această zi: ne-a părăsit pe 24 octombrie 2014, la Bucureşti. Fraţii au purtat întreaga lor viaţă dorul împătimit de Basarabia, au suferit enorm din cauza părinţilor deportaţi în Siberia. Pe ceilalţi doi fraţi gemeni, pe fizicienii academicieni Vsevolod şi Stanislav Moscalenco, de asemenea, îi cunoaşte şi le admiră faptele o lume întreagă – descoperiri ştiinţifice, recunoscute ca atare de comunitatea mondială.

Am mai întâlnit la una din manifestări la CNAA încă o pereche de gemeni, Dumitru şi Denis Bulat, doctori în ştiinţe biologice, cercetători în cadrul Institutului de Zoologie al AŞM, care îşi ridicase atestatele de conferenţiar cercetător. Băieţi de nota 10, harnici şi talentaţi, care-şi făuresc pas cu pas propriul drum în ştiinţă. Le urăm fraţilor Oleg şi Radu Ciobanu, Dumitru şi Denis Bulat realizări pe potriva predecesorilor lor gemeni, născuţi pe pământul mănos al plaiului nostru sub Constelaţia Talentului,Creativităţii şi Făuririi.

Un momentul potrivit pentru a vorbi şi de artele frumoase. Ele au fost reprezentate în primul semestru de dl Petru Neamţu, artist al poporului, şeful Catedrei muzică populară a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, care a devenit profesor universitar. Actul respectiv i-a fost înmânat cu drag la CNAA şi aplaudat cum se cuvine unui mare artist. În această perioadă a fost eliberată şi diploma de doctor în studiul artelor şi culturologie Nataliei Procop pentru teza “Batik-ul în artele decorative din Republica Moldova”, susţinută în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM. Deja până la înmânarea actului respectiv, dânsa a fost aleasă în calitate de secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a AŞM. Felicitări cu această avansare, la mai mult şi la mai mare!

În primul semestru al anului 2015 au fost susţinute 96 teze de doctorat. Acad. Valeriu Canţer, preşedintele CNAA, le-a urat tuturor celor, care deja au primit diplomele, o evoluţie în cariera personală, să ţină la aceste acte, care le certifică creşterea profesională, valoarea adăugată obţinută în rezultatul unei cercetări de amploare. În rest, teza de doctor va fi pusă pe un raft sau publicată şi rămâne omul, specialistul în relaţii cu alţi oameni. Important este ca acea valoare adăugată să-i dea încredere persoanei în forţele proprii, aripi pentru zbor în domeniul de creativitate, ceea ce contează cel mai mult într-o carieră de succes.

În imagini: cadre noi ştiinţifice de înaltă calificare: Aureliu Bodiu – doctor habilitat în medicină, Mariana Harjevschi – doctor în ştiinţe ale comunicării.

Tatiana ROTARU