Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


06.01.03 – Agropedologie


Paşaportul specialităţii:

Domeniul ştiinţei în care se conferă gradele ştiinţifice
Ştiinţe agricole

Formula specialităţii
Agropedologia este ramură a ştiinţei solului care studiază aplicaţiile pedologiei în agricultură

Sferele de cercetare


Specialităţi adiacente:
Specialităţi complementare:

Delimitările de specialităţile adiacente
Soluţionarea obiectivelor trasate în investigaţiile ştiinţifice la specialitatea 06.01.03 - Agropedologie necesită utilizarea metodelor specifice unor discipline adiacente enumerate în p. IV.

Pentru Agropedologie cel mai important este studiul solului ca mijloc de producţie în agricultură, aplicaţiile ştiinţei solului în agricultură şi în cultura plantelor, studierea şi cunoaşterea influenţei proprietăţilor fizice, chimice, fizico-chimice, biologice asupra creşterii şi dezvoltării plantelor agricole. Un rol important este dirijarea fertilităţii şi studierea influenţei antropice asupra modificării proprietăţilor solurilor şi a învelişului de sol.

La specialitatea „Microbiologia solului” sunt susţinute lucrările care se ocupă de toate aspectele legate de organismele care trăiesc în sol, microorganisme, plante şi animale, şi cu implicaţiile activităţii acestora asupra fertilităţii solului.

Studiul solului sub aspectul formării, evoluţiei, alcătuirii, proprietăţilor, clasificării, repartiţiei geografice, folosirii raţionale este prezentat la specialitatea “Pedologie”.

Legităţile de repartiţie a elementelor ce intră în constituţia scoarţei terestre, precum şi cu reacţiile chimice responsabile de formarea şi evoluţia rocilor şi solurilor în condiţiile de temperatură şi de presiune din diferite straturi ale litosferei sunt prezentate la specialitatea „Geochimie”.

Biogeochimia este ştiinţa intermediară între ecologie, chimie şi geografie care studiază schimbul de elemente chimice dintre organisme şi scoarţa terestră. În dependenţă de obiectul de studiu, solul, lucrările cu această tematică se prezintă la „Biogeochimie”.

La „Mineralogie, cristalografie” lucrările ţin de mineralogia solului ca ramură a ştiinţei solului care se ocupă cu studiul mineralelor ce se întâlnesc în sol şi în materialul parental.

Elaborarea noilor mijloace şi metode tehnice de protecţie a mediului ambiant, inclusiv de protecţie a plantelor şi de conservare, ameliorare, sporire a fertilităţii se vor susţine la specialitatea “Mijloace şi metode tehnice de protecţie a mediului ambiant”.

Cu studiul metodelor şi tehnicii de întocmire a hărţilor pedologice se ocupă specialitatea „Cartografie”, care este ramură a ştiinţei solului

Lucrările care au studiat factorii de vegetaţie ai plantelor de cultură şi modul de dirijare a lor prin lucrări, rotaţii, îngrăşăminte, amendamente, etc., în scopul obţinerii de recolte mari sunt prezentate la „Agrotehnică”.

Studiul circuitului substanţelor nutritive în mediile de creştere şi dezvoltare a plantelor agricole în vederea stabilirii unui regim de nutriţie favorabil plantelor - spectrul problemelor cu care se ocupă „Agrochimia”.

Însuşirile fizice ale solului, procesele şi fenomenele fizice care au loc în sol, regimurile fizice ale acestuia, precum şi utilizarea lor în soluţionarea unor aspecte aplicative din agricultură şi din alte domenii de activitate - la specialitatea „Agrofizică”.

Studierea influenţei solurilor asupra organismelor vii, îndeosebi asupra plantelor, incluzând influenţa folosirii de către om a terenurilor asupra creşterii plantelor - la specialitatea „Agroecologie”.

Biogeografia şi geografia solurilor este disciplina ştiinţifică aparţinând atât ştiinţei solului, cât şi geografiei fizice care se ocupă cu distribuţia geografică a solurilor şi cu raporturile dintre distribuţie şi factorii de pedogeneză, de aceea tematica aceasta se susţine la specialitatea „Biogeografia şi geografia solurilor”.

La specialitatea „Mecanica corpurilor pulverulente, solurilor şi rocilor” - sunt prezentate teze care reflectă problemele de cercetare mecanicii solurilor, care este parte a fizicii solului, studiază însuşirile mecanice ale solului, precum şi procesele şi fenomenele mecanice care au loc în sol. Condiţiile de existenţă a organismelor vii şi interacţiunile de orice natură care există între aceste organisme vii şi mediul lor de viaţă, mai ales în sol sunt prezentate la „Ecologie”.

Specialitatea „Geologie inginerească, ştiinţa solului îngheţat permanent, ştiinţa şi studiul solurilor” reflectă obiectivele ţi sarcinile ce ţin de geologie, care studiază structura, compoziţia şi evoluţia scoarţei terestre. Din ea s-au desprins ştiinţe independente ca: stratigrafia, tectonica, geologia regională, vulcanologia, mineralogia, petrografia, geochimia. Un rol deosebit îl au ramurile aplicative: G. zăcămintelor subsolice, Hidrologia, G. inginerească etc.

La specialitatea „Aplicarea tehnicii de calcul, modelării matematice şi metodelor matematice în cercetările ştiinţifice” sunt orientate lucrările din domeniul ştiinţei solului care utilizează calculatoarele moderne în prelucrarea şi generalizarea datelor. Modelarea matematică în pedologie, agrofizică, agropedologie, etc. este crearea modelelor ecologice a fertilităţii solurilor, care prezintă cercetarea interdependenţei dintre proprietăţile solurilor, diferitor regimuri ale solurilor. Metodele matematice sunt aplicate pe larg în ştiinţa solului: metode statistice de prelucrare şi prognozare (dispersia, corelaţia, regresia, covariaţia,).

Cadastrul funciar este totalitatea documentelor privind fondul funciar, inclusiv reprezentarea lui pe planuri cadastrale; monitoringul funciar este supravegherea, controlul stării de calitate a solurilor, categoriilor de teren, indiferent de regimul lor juridic şi caracterul de folosinţă, lucrările cu această tematică se susţin la specialitatea „Cadastru şi monitoring funciar”.

Îmbunătăţirile funciare sunt un ansamblu de lucrări tehnice, îndeosebi hidrotehnice şi agricole, al căror efect se menţine pe o durată foarte lungă, urmărind să pună în valoare soluri neproductive sau să ridice productivitatea unor soluri slab productive prin îndiguire, desecare, irigare, nivelare şi modelare, combaterea eroziunii solului, defrişare, de aceea lucrările pe această temă sunt îndreptate la specialitatea „ Îmbunătăţirile funciare”.

Economia exploatării resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător are ca scop menţinerea securităţii alimentare naţionale concomitent cu evitarea epuizării bazei de resurse naturale, în primul rând a resurselor de sol, şi protecţia mediului înconjurător. La această specialitate „Economia exploatării resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător” se includ în componenţa consiliului specializat a specialişti cu studii economice.

Reglementare funciară reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare reprezintă un proces de organizare a teritoriului şi a altor mijloace de producţie, administrarea şi folosirea raţională a fondului funciar şi ocrotirii mediului înconjurător. Menirea acestui proces de a crea tuturor deţinătorilor de terenuri condiţii favorabile pentru folosirea raţională a terenurilor indiferent de tipul de proprietate şi de forma de organizare a producţiei - specialitatea „Reglementare funciară”.

Specialitatea „Hidrologia bazinelor continentale, resurse de apă, hidrochimia” - lucrări ce studiază hidrologia care se ocupă cu studiul apelor freatice: nivelul hidrostatic şi panta de scurgere; variaţia nivelului hidrostatic; calitatea apei; adâncimea critică şi sub critică; analiza sumară a apei pentru stabili, în teren, gradul şi tipul de mineralizare sau analiza de laborator.

Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale, în deosebi a solurilor este orientată spre menţinerea echilibrului ecologic, conservarea şi protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a resurselor de sol - specialitatea „Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale”.

Tezele de doctorat elaborate la specialitatea „Agropedologie” cu specialităţile adiacente enumerate mai sus, pot fi prezentate spre susţinere la două specialităţi cu condiţia includerii în componenţa consiliului specializat a specialiştilor respectivi.


Autorii:

Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre recenzenţi

Autorii:

  1. Cerbari Valerian, Doctor habilitat în ştiinţe agricole, Profesor universitar, Şeful secţiei Pedologie, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”.
  2. Leah Tamara, Doctor în ştiinţe agricole, Cercetător ştiinţific superior, Cercetător ştiinţific coordonator al secţiei Pedologie, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”.
  3. Ungureanu Valentin, Doctor habilitat în ştiinţe biologice, Profesor universitar, Membru-corespondent al AS RM, şef catedră Pedologie şi Agrochimie a Universităţii Agrare

Recenzenţii:

  1. Stasiev Grigore, Doctor habilitat în ştiinţe biologice, Profesor la catedra Ştiinţe ale solului, Geologie şi Geografie a Universităţii de Stat din Moldova.