CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/biology/030027/exam/

Programa examenului de doctorat

03.00.27 – Pedologie

Recomandări metodice generale

Scopul examenului de doctorat la Pedologie este de a aprecia nivelul de cunoştinţe al doctorandului în domeniile pedologiei generale. Doctorandul trebuie să posede cunoştinţe referitoare la tematica şi obiectul de studiu al pedologiei; să dispună de abilităţi teoretice şi practice la cunoaşterea diferitor direcţii, ramuri ale ştiinţei solului; să se orienteze în sursele de informare despre cercetările pedologice în plan naţional şi internaţional; să-şi pună scopuri concrete şi bine argumentate pentru studiere şi cercetarea de perspectivă a unui domeniul al ştiinţei solului.

Conţinutul programei de Pedologie trebuie să cuprindă tematica de studiu asupra solurilor ca unităţi naturale. Competitorii trebuie să posede cunoştinţe despre soluri sub aspectul genezei, caracterelor morfologice, proprietăţilor lor fizice, chimice şi biologice, clasificării, distribuţiei şi principiilor generale de folosire, ameliorare şi dirijare a fertilităţii lor.

De asemenea, se va atrage atenţie asupra istoricului, evoluţiei, principalelor direcţii de cercetare a pedologiei. Programa va conţine suplimentar întrebări cu conţinut teoretic din pedologie şi pe direcţiile principale de cercetare a doctorandului.

Conţinutul cursului

Tema 1. Noţiuni generale. Obiectul pedologiei. Istoria şi evoluţia pedologiei în Republica Moldova. Legăturile pedologiei cu alte ştiinţe. Metode de cercetare în pedologie. Utilizarea în activitatea practică a cunoştinţelor despre sol.

Tema 2. Factorii pedogenetici. Procesele fizice, chimice, biochimice care au loc în învelişul de sol. Factorii de solificare. Generalităţi referitoare la formarea solului. Roca parentală (mecanismul de alterare a rocilor şi rolul lor în solificare). Relieful în pedogeneză. Rolul climei în pedogeneză. Apa freatică ca factor pedogenetic. Organismele şi rolul lor. Rolul timpului în pedogeneză. Factorul antropic (omul) în pedogeneză. Locul şi rolul solului în biosferă, în cadrul ecosistemelor, agrosistemelor şi în societate.

Tema 3.

A. Componentul mineral al solului. Formarea şi alcătuirea părţii minerale a solului. Originea, procesele de formare (dezagregarea şi alterarea).Produsele dezagregării şi alterării.

B. Componentul organic al solului. Vegetaţia şi animalele vii, rolul lor în sol: Rizosfera. Fauna solului. Microorganismele. Materia organică ne transformată. Degradarea şi transformarea materiei organice moarte.

C. Humusul. Formarea, compoziţia, evoluţia, tipurile de humus. Ecologia humificării biologice. Rolul humusului în definirea fertilităţii solului.

D. Compuşii organo-minerali ai solului. Coloizii solului. Alcătuirea coloizilor. Însuşirile coloizilor.

Tema 4.Componentul lichid al solului. Forţele care acţionează asupra apei în sol. Categoriile de apă din sol, gradul de mobilitate şi de accesibilitate. Indicii hidro-fizici şi însuşirile pentru apă. Bilanţul apei din sol. Regimul hidric al solului.

Tema 5. Componentul gazos al solului. Compoziţia aerului liber din sol. Însuşirile solului pentru aer. Rolul proceselor de oxido-reducere în pedogeneză. Regimul de oxido-reducere. Proprietăţile termice ale solului.

Tema 6. Soluţia solului. Însuşirile soluţiei solului. Salinitatea. Sursele de săruri în soluţia solului. Alcalinitatea.

Tema 7. Proprietăţile fizice ale solului. Densitatea fazei solide. Densitatea aparentă. Textura (compoziţia granulometrică). Structura solului, originea şi însemnătatea. Rolul structurii în crearea fertilităţii solului; influenţa directă a factorului antropogen asupra structurii solului. Porozitatea solului. Proprietăţile fizico-mecanice.

Tema 8. Proprietăţile chimice ale solului. Capacitatea de reţinere a solului (noţiuni generale). Capacitatea de reţinere mecanică. Capacitatea de reţinere fizică. Capacitatea de reţinere biologică. Capacitatea de reţinere fizico-chimică. Legile schimbului cationic. Indicii de schimb cationic. Capacitatea de tamponare.

Tema 9. Pedogeneza. Noţiuni generale despre pedogeneză. Schema generală a procesului de solificare. Stadiile de evoluţie a solului. Principalele procese pedogenetice elementare şi caracteristica lor. Procese contemporane de evoluţie tehnoantropică a solului şi a învelişului de sol. Evoluţia şi intensitatea proceselor elementare în cadrul principalelor zone bioclimatice.

Tema 10. Proprietăţile morfologice ale solului. Culoarea. Proprietăţi morfologice ale solului datorate substanţelor organice din sol. Structura. Porozitatea. Consistenţa şi plasticitatea solurilor. Neoformaţiunile solului (rezultate prin acumulări de săruri, oxizi, coloizi); neoformaţiuni reziduale şi biogene. Umiditatea. Drenajul natural al solului.

Tema 11. Profilul de sol. Noţiune. Notarea şi caracterele de diagnostic ale orizonturilor de sol din Sistemul de clasificare al Republicii Moldova. Formarea profilului de sol. Caracteristicile morfologice ale profilelor. Alcătuirea profilelor de sol.

Tema 12.Clasificarea solurilor. Clasificarea naturalistă rusă. Clasificarea FAO UNESCO. Clasificarea solurilor Republicii Moldova (consideraţii generale, caracteristicile). Clasificările generale. Clasificările morfologice.

Structura clasificării şi lista sistematică a tipurilor şi subtipurilor de sol din Republica Moldova.

Tema 13. Solurile Republicii Moldova. Caracteristicile principale ale tipurilor de sol. Solurile brune. Solurile cenuşii. Cernoziomurile. Vertisolurile. Rendzinele. Solurile mlăştinoase. Soloneţurile şi solonceacurile. Solurile erodate. Solurile modificate antropic.

Tema 14. Solurile lumii. Clasificarea solurilor. Solurile organice (Histosolurile). Soluri a căror formare este condiţionată de rocă (Andosolurile, Arenosolurile, Vertisolurile). Soluri minerale a căror formare este condiţionată de relief ( Leptosolurile, Fluviosolurile, Gleisolurile, Regosolurile). Soluri minerale a căror formare este condiţionată de vârstă (Cambisolurile). Soluri minerale a căror formare este condiţionată de climate, tropicale şi subtropicale umede. Soluri puternic diferenţiate, cu alterare foarte puternică, argice (Nitisolurile, Alisolurile, Lixisolurile, Acrisolurile). soluri puternic diferenţiate, excesiv alterate, feralice (Feralsolurile, Plintosolurile). Soluri slab moderat diferenţiate aridice (Calcisolurile, Gipsisolurile). Soluri slab-moderat diferenţiate halomorfe (Solonceacurile, Soloneţirile). Soluri minerale a căror formare este condiţionată de climat stepic (Kastanoziomurile, Cernoziomurile, Faeoziomurile, Griziomurile). Solurile argilice (Luviosolurile, Podzoluvisolurile, Planosolurile). Solurile spodice (Podzolurile). Soluri antropice (Antrosolurile). Tema 15. Eroziunea solurilor. Forme de eroziune. Cauze şi condiţii de manifestare a eroziunii accelerate. Pagubele pricinuite de eroziune. Răspândirea eroziunii în Republica Moldova. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului.

Tema 16. Poluarea solului. Noţiuni generale. Principalele tipuri de poluare şi poluanţi. Modalităţi de poluare. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului. Sistemul de Monitoring Integrat. Monitoringul Funciar.

Tema 17. Degradarea antropică a solurilor. Influenţa înlăturării sau înlocuirii vegetaţiei naturale; lucrărilor solului; structurii şi rotaţiei culturilor, îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor; desecării, drenării şi îndiguirii; lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii; amenajărilor pentru plantaţii de vie şi pomi; amenajărilor pentru cultura legumelor în câmp. Influenţa altor activităţi umane.

Tema 18. Cartarea solului. Noţiuni generale referitoare la cartarea solului. Fazele cartării. Raportul agropedologic. Importanţa practică a cartării solului.

Tema 19. Bonitarea terenurilor agricole. Indicatorii pedologici de clasificare a solurilor la nivel inferior şi coeficienţii de bonitare pentru treptele scărilor valorice ale acestor indicatori.

Metodica de bonitare a solurilor şi terenurilor. Importanţa practică a bonitării terenurilor agricole.

Tema 20. Legile generale ale răspândirii solurilor pe glob. Zonalitatea solurilor. Zonalitatea latitudinală. Zonalitatea verticală. Provincialitatea şi regionalitatea solurilor. Intrazonalitatea solurilor.

Literatura de specialitate

  1. Bucur N., Lixandru Gh. Principii fundamentale de ştiinţa solului (I. Formarea, evoluţia, fizica şi chimia solului). Editura “Dosoftei”, Iaşi, 1997.
  2. Budoi Gh., Penescu A. Agrotehnica. Editura CERES. Bucureşti, 1996.
  3. Canarache A. Fizica solurilor agricole.Bucureşti, 1980.
  4. Florea N., Bălăceanu V., Răuşă C., Canarache A. Metodologia elaborării studiilor pedologice. Partea I, II, III.- Bucureşti, 1990.
  5. Lăcătuşu R. Agrochimie. Editura HELICON. Timişoara, 2000.
  6. Lupaşcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M. Pedologie generală. Editura JUNIMEA. Iaşi, 1998.
  7. Mureşan D., Pleşa I. ş. a. Irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului. Editura didactică şi pedagogică, R. A., Bucureşti, 1992.
  8. Niţu I., Răuţă C., Grăcea M., Mihalache M. Lucrările agropedoameliorative. Editura AGRIS Redacţia Revistelor agricole. Bucureşti, 2000.
  9. Oanea N., Radu A. T. Pedologie aplicativă. Editura ALUTUS. Miercurea Ciuc, 2003.
  10. Puiu Ş. Pedologie. Editura CERES. Bucureşti, 1980.
  11. Romanescu Gh., Jigău Gh. Geomorfologie. Chişinău, 1998.
  12. Udrescu S. Solurile lumii. Editura CERES. Bucureşti, 1997.
  13. Вальков В. Ф. Почвенная экология сельскохозяйственных растений. Москва. Агропромиздат, 1986.
  14. Возбудская А.Е. Химия почв. Изд. Высшая школа. Москва, 1968.
  15. Глазовская М. А. Почвы мира. Изд. МГУ, 1972.
  16. Качинский Н. Ф. Структура почв. Изд. МГУ, 1963.
  17. Качинский Н.А. Физика почв. Ч. I и II. Изд. МГУ, 1965, 1967.
  18. Крупеников И.А. Черноземы Молдавии. Кишинев, 1967.
  19. Крупеников И. А. История почвоведения. Изд. Наука, Москва, 1981.
  20. Крупеников И. А., Урсу А. Ф. и др. Агропочвенное районирование Молдавской ССР. Кишинев, 1965.
  21. Органическое вещество целинных и освоенных почв. Изд. Наука, Москва, 1972.
  22. Почвоведение. Под ред. И.С.Кауричева. Издание четвертое. Москва ВО «Агропромиздат», 1989.
  23. Почвоведение (в 2 частях). Ч. 1. Почва и почвообразование. Ч. 2. Типы почв, их география и использование. Москва «Высшая школа», 1988.
  24. Почвоведение. Под ред. Кауричева И. С. Изд. Колос, М., 1975.
  25. Почвы Mолдавии. Ч.I, II, III. Кишинев, Штиинца.
  26. Синкевич З. А. Современные процессы в черноземах Молдавии. Кишинев. Штиинца, 1989.
  27. Урсу А. Ф. Почвенно-экологическое микрорайонирование Модавии. Кишинев, 1980.
  28. Черноземы СССР. Том 1. Москва, Колос, 1974.

Bibliografia suplimentară

  1. Cerbari V. Sistemul de clasificare şi bonitare a solurilor Republicii Moldova pentru elaborarea studiilor pedologice.
  2. Florea N. Cercetarea solului pe teren. Editura ştiinţifică. Bucureşti, 1964.
  3. Florea N., Dumitru M. Ştiinţa solului în România în secolul al XX-lea. Editura “Cartea pentru toţi”. Bucureşti, 2002.
  4. Metodica instituirii Monitoringului Funciar în Republica Moldova. Chişinău, 1997.
  5. Metodologia valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricole. Editura Ruxanda . Chişinău, 1999-
  6. Niţu I., Dracea M., Răuţă C., Rizea A. Ameliorarea şi valorificarea solurilor sărăturate din R. S. România. Editura CERES. Bucureşti, 1985.
  7. Programul Naţional Complex de sporire a fertilităţii solului. Editura Pontos, Chişinău, 2000.
  8. Sistemul Informaţional privind calitatea învelişului de sol al republicii Moldova (banca de date). Editura Pontos. Chişinău, 2000.
  9. Zaruba Q., Mencl V. Alunecările de teren şi stabilizarea lor. Editura tehnică. Bucureşti, 1975.
  10. Афанасьева Т. В., Василенко В. И., Терешина Т. В., Шеремет Б. В. Почвы СССР. Москва, Мысль, 1979.
  11. Урсу А. Ф. Природные условия и география почв Молдавии.



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare