CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/geography/110009/exam/

Programa examenului de doctorat

11.00.09 – Meteorologie, climatologie, agrometeorologie

Recomandări metodice generale

Scopul studierii disciplinei constă în aprofundarea cunoştinţelor în domeniul meteorologiei, climatologiei, agrometeorologiei. Cunoaşterea metodelor tradiţionale şi contemporane de studiu va permite doctorandului mai detaliat să efectueze analiza, evaluarea şi pronosticarea diverselor fenomene meteorologice ce se manifestă pe teritoriul Republicii Moldova. Sfera de cunoştinţe. Cunoştinţele obţinute în carul specialităţii sus-numite cu succes pot fi utilizate în practica agricolă; de către agenţii economici; la efectuarea calitativă a proiectului. Spectrul de abilităţi profesionale – meteorologie, agrometeorologie, climatologie, geografie, ecologie.

Conţinutul cursului

Meteorologie

Introducere
Definiţia, obiectul şi sarcinile meteorologiei. Ramurile meteorologiei şi legătura ei cu alte ştiinţe. Metodele, procedeele şi mijloacele de cercetare în meteorologie. Scurt istoric al dezvoltării meteorologiei.

Atmosfera terestră
Cuvinte-cheie: atmosferă, masa atmosferei.

Originea şi forma atmosferei. Compoziţia aerului atmosferic. Impurităţile atmosferice şi poluarea atmosferei. Legile fundamentale ale gazelor şi densitatea aerului atmosferic. Variaţia densităţii aerului în raport cu altitudinea. Masa atmosferei terestre. Structura verticală a atmosferei.

Radiaţia solară, terestră şi atmosferică
Cuvinte-cheie: radiaţia solară, directă, difuză, reflectată, albedou.

Soarele şi activitatea solară. Principalele legi ale radiaţiei. Compoziţia spectrală a radiaţiei solare. Radiaţia solară directă. Constanta solară. Insolaţia. Slăbirea intensităţii radiaţiei. Mersul diurn şi anual al intensităţii radiaţiei solare directe. Radiaţia difuză. Radiaţia totală. Radiaţia reflectată. Albedoul. Radiaţia terestră şi a atmosferei. Bilanţul radiativ-caloric la suprafaţa terestră şi în atmosferă. Utilizarea energiei solare în economie.

Temperatura solului şi a bazinelor acvatice
Cuvinte-cheie: temperatura solului, regim termic al solului.

Importanţa cunoaşterii temperaturii solului. Proprietăţile calorice ale solului. Propagarea căldurii în sol. Mersul diurn al temperaturii solului. Îngheţul solului. Repartiţia temperaturii pe verticală în sol. Temperatura straturilor mai adînci ale scoarţei terestre. Regimul termic al marilor bazine acvatice. Mersul diurn şi anual al temperaturii suprafeţelor acvatice întinse. Circuitul caloric în sol şi în apă.

Temperatura aerului
Cuvinte-cheie: temperatura potenţială, echivalent-potenţială, echivalentă.

Transportul căldurii în atmosferă. Mersul diurn al temperaturii aerului. Mersul anual al temperaturii aerului. Repartiţia temperaturii pe verticală în troposferă. Procesele adiabatice din atmosferă. Temperatura potenţială, echivalentă şi echivalent-potenţială. Condiţiile de stabilitate verticală în atmosferă. Inversiunile de temperatură din troposferă. Utilizarea datelor privind regimul termic al atmosferei în economie.

Vaporii de apă în atmosferă
Cuvinte-cheie: umiditatea aerului, evaporatia, viteza de evaporaţie.

Sistemul de faze al apei. Originea, modul de răspîndire şi rolul vaporilor de apă din atmosferă. Mărimi care definesc umiditatea aerului. Evaporaţia. Tensiunea de saturaţie. Viteza de evaporaţie. Evaporaţia în condiţii naturale. Mersul diurn şi anual al evaporării. Variaţia diurnă şi anulă a tensiunii vaporilor şi a umezelii relative. Utilizarea datelor privind umezeala aerului în economie.

Condensarea vaporilor de apă
Cuvinte-cheie: vapori de apă, ceaţa şi pîcla, norii.

Condiţiile condensării vaporilor de apă din atmosferă. Rolul răcirii aerului. Nucleele de condensare. Condensarea vaporilor de apă la suprafaţa terestră. Condensarea vaporilor de apă în stratul inferior al atmosferei. Ceaţa şi pîcla. Condensarea vaporilor de apă în atmosfera liberă. Norii. Clasificarea internaţională a norilor. Caracterizarea principalelor genuri de nori. Structura microfizică a norilor. Geneza norilor. Nebulozitatea. Mersul diurn şi anual al nebulozităţii.

Precipitaţiile atmosferice
Cuvinte-cheie: tip de precipitaţii, mers diurn şi anual a lor.

Principalele forme şi tipuri de precipitaţii. Geneza precipitaţiilor. Mersul diurn al precipitaţiilor. Mersul anual al precipitaţiilor.

Presiunea atmosferică
Cuvinte-cheie: presiune atmosferică, cîmp baric, izobare

Noţiuni generale. Variaţia presiunii atmosferice cu altitudinea. Gradientul baric vertical şi treapta barică. Variaţiile periodice şi neperiodice ale presiunii atmosferice. Variaţiile diurne şi anuale. Cîmpul baric. Topografia barică. Izobare.

Curenţii atmosferici
Cuvinte-cheie: gradient baric, vînt geostrofic, vînt local, energie eoliană.

Noţiuni generale. Gradientul baric orizontal. Forţa de abatere a mişcării de rotaţie a Pămîntului (forţa Coriolis). Forţa de frecare. Forţa centrifugă. Vîntul geostrofic. Vîntul în prezenţa forţei de frecare. Direcţia, viteza şi presiunea vîntului. Durata deplasării şi structura vîntului. Variaţia diurnă şi anuală a vitezei şi direcţiei vîntului. Cîmpul curenţilor atmosferici. Circulaţia termică a aerului. Vînturile locale. Energia eoliană şi utilizarea ei.

Vremea şi mersul vremii
Cuvinte-cheie: vreme, mase de aer, front atmosferic, front cald, front rece, front oclus.

Noţiuni generale despre vreme. Masele de aer. Clasificarea maselor de aer. Principalele tipuri geografice de mase de aer şi caracteristicile lor. Fronturile atmosferice. Geneză şi clasificare. Principalele tipuri de fronturi atmosferice: front cald, front rece şi front oclus. Influenţa orografiei asupra fronturilor atmosferice.

Activitatea ciclonică şi anticiclonică
Cuvinte-cheie: ciclon, anticiclon.

Consideraţii generale asupra activităţii ciclonice. Geneza şi evoluţia ciclonului. Structura ciclonului tînăr şi vremea. Traiectoriile ciclonilor în Europa. Ciclonii tropicali. Anticiclonii şi influenţa lor aupra vremii. Traiectoriile anticiclonilor mobili în Europa. Fenomenul convectiv şi vremea. Noţiuni generale de prevedere a timpului. Sateliţii artificiali meteorologici.

Fenomene optice, acustice şi electrice în atmosferă
Cuvinte-cheie: fenomene optice, fenomene acustice.

Fenomene optice în atmosferă. Fenomene acustice în atmosferă. Starea electrică şi ionizarea aerului. Curenţii electrici şi fenomenele electrice din atmosferă.

Climatologie

Introducere
Cuvinte-cheie: climă, factori de climatogeneză.

Noţiunea de climat. Elementele şi factorii climatici. Definiţia şi obiectul climatologiei. Ramurile climatologiei şi importanţa lor practică. Legătura climatologiei cu alte ştiinţe. Scurt istoric al dezvoltării climatologiei.

Factorul radiativ al climatului şi repartiţia lui geografică
Cuvinte-cheie: radiaţia totală, bilanţ radiativ.

Repartiţia radiaţiei totale la suprafaţa Pămîntului. Repartiţia geografică a bilanţului radiativ-caloric la suprafaţa Pămîntului.

Factorii dinamici ai climatului
Cuvinte-cheie: cîmp baric, circulaţia generală a atmosferei.

Trăsăturile fundamentale ale circilaţiei generale a atmosferei. Cîmpul baric şi sistemele curenţilor planetari din troposfera superioară şi stratosferă. Cîmpul baric şi circulaţia atmosferică în troposfera inferioară şi la suprafaţa terestră. Importanţa climatogenetică a alizeelor şi a zonei ecuatoriale. Circulaţia musonică. Rolul climatic al curenţilor oceanici.

Factorii geografici ai climatului
Cuvinte-cheie: factorii geografici de climatogeneză.

Influenţa uscatului şi a mării asupra climatului. Influenţa reliefului asupra climatului. Influenţa vegetaţiei asupra climatului. Influenţa stratului de zăpadă şi gheaţă asupra climatului. Influenţa antropică asupra climatului.

Repartiţia geografică a principalelor elemente climatice
Cuvinte-cheie: temperatura aerului, umezeala atmosferică.

Repartiţia geografică a temperaturii aerului. Repartiţia geografică a umezelii atmosferice. Repartiţia geografică a nebulozităţii. Repartiţia geografică a precipitaţiilor atmosferice. Repartiţia geografică a precipitaţiilor sub formă de zăpadă.

Clasificarea climatelor
Cuvinte-cheie: clasificarea climatelor.

Problemele de bază ale clasificării climatelor. Clasificarea climatelor după W. Kuppen. Clasificarea climatelor după Emm. De Martone. Clasificarea climatelor după L.S. Berg. Clasificarea climatelor după B.P. Alisov.

Tipurile geografice de climat
Cuvinte-cheie: tipuri geografice de climat.

Tipurile de climat din zona ecuatorială. Tipurile de climat din zonele musonilor ecuatoriali (zonele subecuatoriale). Tipurile de climat din zonele tropicale. Tipurile de climat din zonele subtropicale. Tipurile de climat din zonele temperate. Tipurile de climat din zonele subarctică şi subantarctică. Tipurile de climat din regiunile polare nordice şi sudice.

Mezo- şi microclimatul
Cuvinte-cheie: mezoclimat, microclimat.

Noţiune de mezo- şi microclimat. Mezoclimatul pădurii. Mezoclimatul urban. Microclimatul bazinelor de apă şi regiunilor de litoral. Rolul reliefului în formarea mezo- şi microclimatului.

Oscilaţiile şi schimbările climei
Cuvinte-cheie: oscilaţii climatice, schimbări de climă.

Generalităţi asupra noţiunilor de oscilaţie şi schimbare a climei. Metoda de cercetare a schimbărilor şi oscilaţiilor climei. Ipoteze cu privire la cauzele schimbării climei.

Agrometeorologie

Introducere
Obiectul şi sarcinile agrometeorologiei ca ştiinţă. Agroclimatologie.

Evaluarea climei pentru agricultură.
Cuvinte-cheie: resurse termice, resurse de umezeală, condiţii de iernare.

Influenţa condiţiilor meteorologice asupra creşterii, dezvoltării şi recoltei culturilor agricole.
Metodele de determinare a parametrilor agroclimatici. Evaluarea resurselor termice. Evaluarea resurselor de umezeală. Evaluarea condiţiilor de iernare.

Fenomenele meteorologice periculoase pentru agricultură Cuvinte-cheie: îngheţuri, geruri, moine, secete, suhoveiuri, inundaţii. Îngheţuri. Geruri aspre. Moine. Secete. Suhoveiuri. Inundaţii.

Resursele agroclimatice ale Republicii Moldova
Cuvinte-cheie: fenomene meteorologice periculoase.

Condiţiile de iernare. Resursele de umezeală. Resursele termice. Fenomenele meteorologice periculoase pentru agricultura Republicii Moldova.

Literatura de specialitate (de bază)

  1. Колосков П.И. Климатологический фактор сельского хозяйства и агроклиматическое районирование. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1971.
  2. Stoica C., Cristea N. Meteorologie generală. Editura tehnică, Bucureşti, 1971.
  3. Алисов В.П., Полтараус Б.В.. Климатология. Изд. Московсково ун-та, Москва, 1974.
  4. Будыко М.И. Изменения климата. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1974.
  5. Матвеев Л.И. Курс обшей метеорологии. Физика атмосферы. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1976.
  6. Лассе Г.Т. Климат Молдавской ССР. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1978.
  7. Рудиев Г.В. Метеорология на службе урожая. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1978.
  8. Синицина Н.И., Гольберг И. А., Струшнеков З.А. Агроклиматология. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1979.
  9. Руководство по изучению микроклимата для целей сельскохозяйственого производства. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1979.
  10. Агроклиматические ресурсы Молдавской ССР. Л. Гидрометеоиздат, 1982.
  11. Erhan E. Curs de meteorologie – climatologie, partea I-a. Meteorologie, Iaşi, 1983.
  12. Хромов С.П. Метеорология и климатология. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1983.
  13. Erhan E. Curs de meteorologie – climatologie, partea II-a. Climatologie, Iaşi, 1988.
  14. Дроздов О.А., Васильев В.А., Кобышев Н.В. и др. Климатология. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1989.
  15. Стихийные метеорологические явления на Украине и в Молдавии. //Климатологическое пособие. //УкрНиг Ми, Гидрометеоиздат, Ленинград, 1991.
  16. Константинова Т.С. Курс лекций по агроклиматологии. Кишинев, 1997.
  17. Bogdan O. Riscurile climatice din România. Bucureşti, 1999.
  18. Дарадур М.И. Оценки риска экстремалъных условий увлажнения. Кишинев, 2001.
  19. Republica Moldova. Atlas Geografia fizică. Editura „IULIAN”, 2002, (hărţile climatice). Repulica Moldova.
  20. Constantinov T., Nedealcov M., Rapcea M. Evaluarea condiţiilor de iernare şi amplasarea culturilor sâmburoase termofile în Republica Moldova (sfaturi pentru fermieri). Chişinău,2002.
  21. Constantinov T., Nedealcov M., Rapcea M. Modificările regimului termic şi condiţiile de iernare a culturilor pomicole termofile. Chişinău, 2005.

Bibliografie suplimentară

  1. Физико-географический атлас мира. ГУГК, Москва, 1964.
  2. Belozerov V., Fărcaş I. Îndrumător metodologic pentru lucrările practice de meteorologie-climatologie. Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj, 1970.
  3. Агроклиматический атлас мира. Гидрометеоиздат, Москва-Ленинград, 1972.
  4. Dumitrescu E. Curs de meteorologie-climatologie (volumul 1,2). Edit. Universităţii din Bucureşti, 1973, 1974.
  5. Хромов С.П., Мамонтов Л.И. Метеорологический словарь. Изд. 3-е перераб. и доп. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1974.
  6. Волошин А.П., Евневич Т.В., Земцов А.И. Руководство с лабораторнами занятями по метеорологии и климатологии. Изд. Моск. ун-та. Москва, 1975.
  7. Атлас облаков/ под ред. А.Х. Хриган и Н.И. Новожилова. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1978.
  8. Ciplea L., Ciplea Al. Poluarea mediului ambiant. Edit. Tehnică, Bucureşti, 1978.
  9. Турманидзе Т.И. Климат и урожай винограда. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1981.
  10. Психрометрические таблицы. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1981.
  11. Географический атлас (для учителей средней школы). ГУГК, Москва.1982
  12. Гуральник И.И., Дубинский Г.П., Ларин В.В. и Мамиконов С.В. Метеорология. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1982.
  13. Гуральник И.И., Ларин В.В. и Мамиконов С.В. Сборник задач и упражнений по метеорологии. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1983.
  14. Atlas internaţional de nori. Institutul de Meteorologie şi Hidrologie. Bucureşti, 1983.
  15. Bîzîc Gh. Din istoria meteorologiei. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
  16. Pop Gh. Întroducere în meteorologie şi climatologie. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti, 1988.
  17. Гoродецкий О.А., Гуральник И.И., Ларин В.В. Метеорология, методы и технические средства наблюдений. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1991.
  18. Atlasul geografic al lumii- Editura Didactică şi Pedagogică. R.A. – Bucureşti, 1992.
  19. Apetrei M., Groza O., Grasland C. Еlemente de statistică cu aplicaţii în Geografie. Editura Universităţii “Al. I. Cuza”. Iaşi, 1996.




Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare