CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/geography/110011/exam/

Programa examenului de doctorat

11.00.11 – Protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale

Recomandări metodice generale

Protecţia mediului înconjurător reprezintă o disciplină geografică de sinteză care, abordând în complexitatea sa geosistemul (mediul), are scopul de a explica marea diversitate spaţială, naturală, antropizată şi antropică a Terrei, s-au a diferitelor regiuni şi problemele de utilizare raţională şi protecţie a resurselor economice (naturale şi socio-economice).

Obiectivele disciplinei constau în:

Doctoranzii trebuie să cunoască metodele de analiză a elementelor geosistemului în raport cu gradul lor de modificare naturală sau antropică, procedeele de obţinere a informaţiei privitor la disfuncţiile gradului de stabilitate şi de cartografiere a peisajelor geografice; utilizarea sistemelor informaţionale geografice şi a imaginilor satelitare în monitorizarea proceselor şi fenomenelor din geosistem.

Conţinutul cursului

Protecţia mediului înconjurător. Definiţie, noţiuni şi concepte.

Cuvintele-cheie: protecţia mediului, mediu natural, mediu geografic, geosistem.

Protecţia mediului înconjurător ca ştiinţă. Obiectivele principale. Noţiune de mediu natural, mediu geografic, landşaft, peisaj. Abordarea sistemică a mediului. Geosistemul.

Structura geosistemului

Cuvinte-cheie: sisteme naturale: abiotic, biotic; sistem social-economic: populaţia, habitat uman.

I. Sisteme naturale:

II. Sistemul social-economic (populaţia şi habitatul uman):

Unele probleme globale şi regionale de protecţie a mediului la sfârşitul sec. XX şi începutul sec. XXI.

Cuvinte-cheie: explozie demografică, degradarea structurilor social-economice, disfuncţii ale geosistemului.

Probleme actuale grave ale structurilor umane. Explozia demografică şi explozia urbană. Efecte negative ale degradării structurilor sociale, economice şi politice. Probleme actuale grave ale sistemelor naturale antropizate. Disfuncţii produse de dinamica internă a Pământului, de procese geomorfologice, de interacţiuni hidroclimatice. Modificări ale unor forme de viaţă vegetală şi animală.

Resurse şi condiţii naturale.

Cuvinte-cheie: resurse naturale, resurse social-economice.

Noţiune de resurse şi condiţii naturale. Clasificările resurselor economice: resurse naturale şi resurse social-economice. Categorii de resurse naturale după gradul de utilizare (resurse regenerabile şi neregenerabile, resurse potenţial regenerabile). Clasificarea resurselor naturale după poziţia sa în spaţiu (resurse litosferice, atmosferice, hidrosferice, litologice).

Resurse litosferice. Utilizarea şi protecţia.

Cuvinte cheie: resurse litosfetice, criza energetică, forme antropice de relief, obiecte geologice şi geomorfologice protejate, procese geomorfologice de risc.

Mediul geologic şi activitatea antropică. Resurse energetice, categorii. Valorificarea resurselor energetice. Criza energetică. Esenţa şi cauzele. Surse energetice netradiţionaşe (energia eoliană, geotermică, mareigenică etc.). Utilizarea şi problemele de valorificare.

Zăcămintele de minereuri. Resursele. Extragerea şi problemele de folosire raţională şi protecţie. Extragerea complexă. Probleme de recultivare a terenurilor utilizate în procesul de extracţie a substanţelor minerale utile.

Influenţa activităţii antropice asupra reliefului terestru. Forme antropice de relief (forme sculpturale şi acumulative).

Influenţa activităţilor antropice asupra proceselor geomorfologice de risc. Obiecte geologice şi geomorfologice protejate pe glob şi în Republica Moldova.

Resursele atmosferice. Probleme de protecţie a atmosferei.

Cuvinte-cheie: atmosfera, poluanţi atmosferici, stratul de ozon, ploi acide, gaze cu „efect de seră”.

Atmosfera şi rolul ei în circuitul de substanţă şi energie. Surse de poluare a atmosferei. Principalii poluanţi. Concentraţiile Maximale Admisibile (CAM) şi efectele acestora asupra atmosferei. (reducerea stratului de ozon din atmosfera înaltă, ploile acide, emisii de gaze cu „efect de seră”, poluarea termică etc.).

Influenţa poluării aerului asupra fenomenelor hidro-climatice globale, regionale şi locale. Măsurile de protecţie a atmosferei.

Resurse agroclimatice, elementele componente ale acestora. Resursele agroclimatice ale Republicii Moldova.

Resursele de apă. Utilizarea raţională şi protecţia apelor.

Cuvinte-cheie: hidrosfera, obiecte hidrologice protejate.

Hidrosfera şi rolul ei în circuitul substanţei şi energiei în geosistem. Rolul apei în geosistem şi în activităţile economice ale omului. Probleme de utilizare raţională a resurselor de apă în energetică, industrie, agricultură, transporturi, piscicultură, recreaţie etc. Surse de poluare şi poluanţii respectiv, CMA. Problema apei potabile la scară globală, regională şi locală. Metode de purificare a apelor uzate.

Resursele de apă ale Republicii Moldova. Probleme de utilizare raţională şi protecţie.

Obiecte hidrologice protejate (cascade, gheizere, izvoare, lacuri, mlaştini, gheţari).

Oceanul Planetar. Probleme de utilizare raţională şi de protecţie a resurselor oceanelor şi mărilor.

Cuvinte-cheie: Oceanul Planetar, rezervaţie maritimă.

Oceanul Planetar ca subsistem al geosistemului. Resursele Oceanului Planetar (de apă, substanţe minerale, surse biologice, energetice etc.). Utilizarea şi protecţia resurselor Oceanului Planetar. Surse de poluare şi consecinţile. Rezervaţii maritime şi rolul lor în protecţia mediului.

Resursele funciare ale Terrei. Probleme de utilizare şi protecţie.

Cuvinte-cheie: solul, eroziune, salinizare, tasarea solurilor.

Solurile şi locul acestora în geosistem şi în viaţa omului. Dinamica utilizării resurselor funciare pe glob, regiuni şi în Republica Moldova în ultimele secole. Forme de degradare ale solurilor în procesul de utilizare neraţională (eroziunea, alunecări de teren, salinizarea, înmlăştinirea, desecarea terenurilor, tasarea, poluarea etc.). Măsuri de protecţie şi de utilizare raţională a resurselor funciare.

Resursele funciare ale Republicii Moldova. Valorificarea, protecţia şi probleme de regenerare a terenurilor degradate.

Biosfera ca componentă a geosistemului.

Cuvinte-cheie: biosferă, flux de energie, circuit de substanţe.

Biosfera ca ecosistem unic. Fluxul de energie şi circuitul substanţelor şi elementelor în biosferă. Rolul activităţii vitale a organismelor în evoluţia geosistemului şi în formarea şi acumularea unor substanţe minerale utile (petrol, cărbuni, turbă, minereuri, roci etc.). Acţiunea antropică asupra biosferei. Probleme de protecţie a biosferei la scară globală şi regională.

Resurse vegetale. Utilizarea şi protecţia.

Cuvinte-cheie: resurse vegetale: păduri, pajişti, mlaştini. Cartea Roşie.

Categorii de resurse vegetale (pădurile, păşunile, pajiştile, mlaştinile etc.)Categorii de păduri şi repartiţia lor pe glob. Utilizarea resurselor silvice şi problemele de conservare şi regenerare a ecosistemelor silvice. Cartea Roşie Internaţională. Clasificarea Comitetului Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii a gradului de periclitare a speciilor rare incluse în Cartea Roşie Internaţională.

Peisajele silvice din Republica Moldova. Modificările acestora în sec. al XIX-lea şi al XX-lea şi problemele de regenerare a peisajelor silvice.

Probleme de utilizare şi protecţie a lumii animale.

Cuvinte-cheie: lumea animală.

Rolul animalelor în geosistem, în viaţa şi activitatea omului. Dinamica componenţei lumii animale în perioada istorică la scară globală, regională şi locală. Problemele de utilizare şi protecţie a lumii animale. Ariile protejate pe glob şi în Republica Moldova. Cartea Roşie a Republicii Moldova.

Protecţia geosistemului (mediului) în Republica Moldova.

Cuvinte-cheie: Republica Moldova, Cartea Roşie, categorii de peisaje,modificările peisajului.

Categorii de peisaje geografice (landşafturi) în raport cu gradul de modificare antropică (peisaje naturale, antropizate, antropice). Evoluţia modificărilor peisajelor geografice în Basarabia în secolul al XIX-lea şi în secolul al XX-lea. Probleme de utilizare regională şi protecţie a diferitelor categorii de peisaje în Republica Moldova. Categorii de arii protejate. Exemple. Cartea Roşie a Republicii Moldova (ediţia întâia şi a doua). Convenţiile Internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător ratificate şi implementarea acestora în politicile de protecţie a geosistemului în Republica Moldova.

Peisajele antropice şi peisajele antropizate şi probleme de utilizare raţională şi protecţie.

Cuvinte-cheie: peisaje agricole, peisaje urbane, dezvoltare durabilă.

Peisajele agricole contemporane şi problemele de utilizare şi optimizare ale acestora. Chimizarea agriculturii şi consecinţele acesteia asupra geosistemului şi a vieţii populaţiei. Specificul peisajelor agricole în Republica Moldova. Dinamica structurii peisajelor agricole în Basarabia în secolele XIX, XX şi la începutul secolului XXI. Dezvoltarea durabilă a agriculturii şi mediului rural.

Peisajele urbane. Evoluţia proceselor de urbanizare şi consecinţele acestora asupra geosistemului. Surse de poluare a peisajelor urbane şi problemele de protecţie. Dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane.

Fenomene naturale şi tehnogene de risc (calamităţi naturale şi tehnogene).

Cuvinte-cheie: fenomene naturale şi fenomene tehnogene de risc.

Categorii de calamităţi naturale. Influenţa acestora asupra mediului şi activităţilor antropice. Probleme de protecţie şi de prognoză.

Categorii de calamităţi antropice (tehnogene). Rolul societăţii în declanşarea fenomenelor naturale de risc.

Acţiunile militare şi geosistemul. Influenţa acestora asupra componentelor geosistemului (reliefului şi solurilor, atmosferei şi hidrosferei, lumii organice).

Probleme actuale şi de perspectivă ale ansamblului geosistemic.

Cuvinte-cheie: organizarea spaţiului, zone economice libere, „township”, ozerării, podgorii etc.

Organizarea şi amenajarea spaţiului. Forme de amenajare complexă (zone economice libere, parcuri de activităţi tehnologice, „township”, ozerăriile din Asia etc.).

Dezvoltarea durabilă. Apariţia noţiunii şi esenţa acesteia. Dezvoltarea durabilă la nivel global, regional şi local. Globalizarea şi efectele acesteia.

Monitoringul asupra geosistemului.

Cuvinte-cheie: monitoringul geosistemic (global, regional, local).

Concepţia de monitoring. Componentele monitoringului. Monitoringul la scară globală, regională, locală.

Probleme politico-geografice ale lumii contemporane.

Cuvinte-cheie: poluare transfrontalieră, disfuncţii în sistemul socio-economic.

Rolul organismelor internaţionale în raporturile dintre state în scopul protecţiei geosistemului (mediului). Problemele politico-geografice ale lumii contemporane: poluarea transfrontalieră a aerului şi apei, amenajări hidrotehnice, controlul asupra resurselor economice strategice (de apă şi energie), a căilor de transport (strâmtori, canale, insule), a unor rute de transport maritim sau transcontinental etc. Disfuncţiile din sistemul social-economic determinate de înarmare. Pericolul cauzat de armamentul chimic şi nuclear.

Literatura de specialitate

  1. Bannikov A., Rustamov A.C. Ohrana prirodî. „Kolos”. Moscova, 1977.
  2. Bogdan Octavia, Niculescu Elena. Riscurile climatice din România. Academia Română, Institutul de Geografie. Bucureşti, 2000.
  3. Brown Lester. Probleme globale ale Omenirii. Ed. Tehnică. Bucureşti, 1994.
  4. Brown Lester. Probleme globale ale Omenirii. Ed. Tehnică. Bucureşti, 1995.
  5. Brown Lester. Probleme globale ale Omenirii. Ed. Tehnică. Bucureşti, 2000.
  6. Ciplea L.I., Ciplea Al. Poluarea mediului ambiant. Editura Tehnică. Bucureşti, 1989.
  7. Cojocaru I. Surse, procese şi produse de poluare. Junimea. Iaşi, 1995.
  8. Culegere statistică. Ocrotirea mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale în Moldova. Chişinău, 1991.
  9. Donisă I. Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti, 1977.
  10. Dorst J. Înainte ca natura să moară. Editura Politică. Bucureşti, 1970.
  11. Doveniu P, Tang M. Biosfera i mesto v nei celoveka. Progress. Moscova, 1968.
  12. Gâştescu P. Ecologia aşezărilor umane. Edutura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti, 1998.
  13. Istrate Marcel, Guşă Mircea. Impactul producerii transportului şi distribuţiei energiei electrice asupra mediului. Editura AGIR. Bucureşti, 2000.
  14. Izrael U.A. Ekologhia i kontroli sostoiania prirodnoi sredî. Gidrometeoizdat. Moscova, 1984.
  15. Kravciuk Iu.P. i dr. Zapovedniki i prirodnîe parki Moldavii. Ştiinţa. Chişinău, 1976.
  16. Krupenikov I.A. Priroda vsegda prava. Cartea moldovenească. Chişinău, 1989.
  17. Laptiev I.P. Teoreticeskie osnovî ohranî prirodî. Tomsk, 1975.
  18. Lupaşcu M.F. Ohrana prirodî Moldavii. Ştiinţa. Chişinău, 1988.
  19. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova. Chişinău, 1996-2004.
  20. Miheev A.V. Ohrana prirodî. Prosveşcenie. Moscova, 1987.
  21. Mohan Gh., Ardelean A. Ecologia şi protecţia mediului. (Manual preparator). Editura „Scaiul”. Bucureşti, 1993.
  22. Moldova XXI. Strategia naţională pentru Dezvoltarea Durabilă. UNDP. Chişinău, 2000.
  23. Negulescu Mircea. Protecţia mediului înconjurător. Editura Tehnică. Bucureşti, 1995.
  24. Preti Luigi. Terra în pericol. Bucureşti, 1992.
  25. Raport naţional cu privire la starea fondului forestier al Republicii Moldova. Chişinău, 1997.
  26. Republica Moldova. Programul Naţional strategic de acţiuni în domeniul Protecţiei mediului înconjurător. Chişinău, 1995.
  27. Roberts N. Schimbările majore ale mediului. Editura All Educational. Bucureşti, 2002.
  28. Rojanschi V., Bran Florina, Diaconu Gh. Protecţia şi ingineria mediului. Editura Economică. Bucureşti, 1997.
  29. Roşu Al. Terra – geosistemul vieţii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti, 1987.
  30. Roşu Al., Ungureanu Irina. Geografia mediului înconjurător. Bucureşti, 1977.
  31. Strategia naţională şi planul de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice. Ştiinţa. Chişinău, 2002.
  32. Tufescu V. Geografia mediului înconjurător. Bucureşti, 1993.
  33. Tufescu V., Tufescu M. Ecologia şi activitatea umană. 1981.
  34. Ungureanu Irina. Analiza şi protecţia mediului înconjurător. Centru de multiplicare al Universităţii „Al.I. Cuza”. Iaşi, 1984.
  35. Ungureanu Irina, Muntele I., Grugu V., Gheorghiţă C. Geografia mediului. Omul şi natura la început de mileniu. Institutul European. Iaşi, 2003.
  36. Programul complex pe termen lung de protecţie a mediului înconjurător şi de folosire raţională a resurselor naturale din RSS Modovenească pe perioada de pînă în anul 2005. Cartea oldovenească, Chişinău,1987.
  37. Ursu A. Clasificarea solurilor Republicii Moldova. Chişinău, 1999.
  38. Vădineanu Angheliţă. Dezvoltarea durabilă. Vol. I-II. Bucureşti, 1998.
  39. Verin Vera N. Ocrotirea naturii. Lumina. Chişinău, 1998.
  40. Buletin de monitoring ecopedologic (terenuri degradate prin alunecări). Chişinău,1997.
  41. Calamităţile în Moldova şi combaterea lor. FEP „Tipografia Centrală”, Chişinău,1997.
  42. Opopoli N., Korobov R. Ecologo-ghighieniceskii monitoring: problemî i reşenia. Chişinău, 2001.
  43. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor, partea I şi II. Pontos. Chişinău, 2004.
  44. Duca Gh., Cazac V., Gîlca G. Poluanţi organici persistenţi. Chişinău, 2004.
  45. Mediul Ambiant (revistă ştiinţifică, de informaţie şi cultură ecologică), nr. 1-15. FEP „Tipografia Centrală”. Chişinău, 2003-2004.

Bibliografie suplimentară

  1. Amariţei Şt. Economia protecţiei mediului în agricultură. Editura Terra Nostra. Iaşi, 1999.
  2. Armand D. Nam i vnukam. Moscova, 1986.
  3. Borisov V.A. Ohraneaemîe prirodnîe territorii mira. Moscova, 1985.
  4. Budîko M.I. Globalnîe klimaticeskie katastrofî. Leningrad, 1986.
  5. Cartea Roşie a Republicii Moldova. Ştiinţa. Chişinău, 2001.
  6. Demangeot J. Les milieux „naturels” du globe. Editura Armand Colin. Paris, 1989.
  7. Dobrovolskii G.V. Ohrana pociv. Moscova, 1985.
  8. Gheografia i prirodnîe resursî. Moscova, 1990.
  9. Ianşin A.L. i dr. Uroki ekologiceskih proscetov. Mîsli. Moscova, 1991.
  10. Kişinev: ekologo-gheograficeskie problemî. Chişinău, 1993.
  11. Lăzărescu D. Folosire raţională şi protecţia apelor în localităţi, industrie, agricultură. Constanţa, 1982.
  12. Opriş T. Plante unice în peisajul românesc. Bucureşti, 1990.
  13. Prognoz vozmojnîh izmenenii v prirodnoi srede pod vlianiem hozeaistvennoi deatelinosti na territorii Moldavskoi SSR. (Etap I i II). Ştiinţa. Chişinău, 1981.
  14. Prognoz vozmojnîh izmenenii v prirodnoi srede pod vlianiem hozeaistvennoi deatelinosti na territorii Moldavskoi SSR. (Etap I i II). Ştiinţa. Chişinău, 1986.
  15. Stugren B. Ecologie teoretică. Sarmis. Cluj, 1992.
  16. Şalîbkov A.M. Prirodnîe zakazniki. Moscova, 1985.
  17. Zapovednîmi tropami zarubejnîh stran. Mîsli. Moscova, 1976.

Autori:

  1. Ursu Andrei, academician, şef al laboratorului Geografie şi Evoluţie a solurilor
  2. Boboc Nicolae, doctor în ştiinţe geografice, conferenţiar universitar, şef al Laboratorului Landşaftologie

Recenzenţii:

  1. Sofroni Valentin, doctor habilitat în ştiinţe geografice, decan al Facultăţii de Geografie a Universităţii de Stat Tiraspol
  2. Codreanu Igor, lector superior, catedra Geografie fizică generală, Universitatea de Stat Tiraspol




Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare