CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/history/070002/exam/

Programa examenului de doctorat

07.00.02 – Istoria românilor (pe perioade)

Recomandări metodice generale

Cursul de pregătire individuală la Istoria Românilor urmăreşte scopul de aprofundare a cunoştinţelor competitorilor, doctoranzilor în domeniul istoriei naţionale. Cursul cuprinde istoria românilor şi a strămoşilor lor, geto-dacii, din cele mai vechi timpuri până în prezent, în urma studierii cursului, competitorii şi doctoranzii urmează să cunoască mai profund etapele evoluţiei politice, economice, sociale şi culturale a poporului român in cele mai vechi timpuri până în prezent, direcţiile principale de dezvoltare a ştiinţei istorice referitoare la trecutul nostru naţional, istoriografia problemelor.

Conţinutul cursului

Civilizaţia geto-dacă
Autorii antici despre unitatea geto-dacică. Caracteristica geto-dacilor. Modul de viaţă şi ocupaţiile. Aşezările. Religia şi arta. Geto-dacii şi lumea elinistică. Istoriografia modernă şi contemporană despre geto-dacii.

Cuvinte-cheie: davă, sacerdot, tarabostes, comaţi, credinţă politeistă, cultul soarelui.

Regatele geto-dace.
Premisele formării regatelor geto-dace. Autorii antici despre regatele geto-dace. Cele mai vechi regate geto-dace - Regatul lui Dromichaites. Regatele geto-dace din sec. III-II a Chr. Istoriografia modernă şi contemporană despre Dacia în timpul lui Burebista şi Decebal.

Cuvinte cheie: rege, dinast, triburi, sanctuare, unificare politică.

Dacia şi Dobrogea în timpul dominaţiei romane. Cucerirea Daciei de romani. Stăpânirea romană în Dacia. Creştinarea geto-dacilor. Izvoarele scrise, epigrafice numismatice şi vestigiile arheologice referitoare la Dacia şi Dobrogea în timpul dominaţiei romane. Istoriografia modernă şi contemporană despre civilizaţia în Dacia şi Moesia şi rolul romanilor în formarea poporului român. Operele lui V. Pârvan.

Cuvinte-cheie: ocupaţie romană, romanizare, rege clientar, provincie romană, limes, latina populară, cruce, creştin, biserica.

Etnogeneză poporului român
Principalele teorii referitoare la etnogeneza românilor. Analiza argumentelor acestor teorii. Izvoarele arheologice referitoare la comunitatea daco-romană nord-dunăreană de la sfârşitul sec. al III-lea până la începutul sec. al VIII-lea. Istoriografia contemporană despre etapele principale ale formării limbii şi poporului român.

Cuvinte-cheie: etnogeneza, populaţie, latinofoni, protoromâni, migraţia povarelor, daco-români, vlahi, influenţă slavă.

Constituirea statelor medievale româneşti.
Izvoarele scrise şi arheologice despre primele formaţiuni statale româneşti. Istoriografia problemei formării ţărilor române independente, politicii interne şi externe a primilor conducători de stat. Principalele concepţii în istoriografia modernă şi contemporană.

Cuvinte-cheie: voievod, boier, cnez, formaţiuni politice, vataman, jude, vornic, ţări, vasal, stat unificat, emigrare, căpetenii militare, dinastie, fortificaţii, voievod voloh, autohtoni, suzeranitate, drum moldovenesc, drum tătăresc.

Ţara Moldovei în timpul domniei a lui Ştefan cel Mare.
Consolidarea politică internă a statului. Organizarea administrativ-teritorială. Organele de stat centrale şi locale. Principalele publicaţii de izvoare istorice, referitoare la domnia lui Ştefan cel Mare. Istoriografia referitoare la politica internă şi externă a domnitorului.

Cuvinte-cheie: domnitor, logofăt, vornic, vistiernic, spătar, pârcălab, postelnic, curtean, sfat domnesc, carte domnească, ţinut, judeţ, mitropolit, episcop, oaste mare, oaste mică.

Regimul dominaţiei otomane în Ţările Române în sec. XVI-XVII.
Literatura istorică despre etapele instaurării dominaţiei otomane, obligaţiile politice, economice şi militare ale Ţărilor Române faţă de Imperiul Otoman. Problema capitulaţiilor Ţărilor Române faţă de Imperiul Otoman în istoriografie.

Cuvintele-cheie: suzeranitate, vasalitate, capitulaţii, tribut, peşceş, bacşiş, divan, ahid-name, bei, paşalâc, raia, capikehaya, casa păcii.

Ţările Române în sistemul relaţiilor internaţionale în secolul al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea.
Războaiele austro-ruso-turce pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. Istoriografia referitoare la "problema orientală", la politica marilor puteri europene faţă de Ţările Române. Literatura istorică referitoare la urmările războaielor ausro-ruso-turce din sec. al XVIII-lea pentru Moldova şi Ţara Românească. Anexarea Bucovinei şi Basarabiei.

Cuvinte-cheie: problema-orientală, proiectul grecesc, echilibru politic, Poartă otomană, ocupaţie militară străină, voluntari români, dezmembrare teritorială.

Regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească (1711-1821).
Istoriografia modernă şi contemporană despre regimul turco-fanariot. Cauzele instaurării dominaţiei fanariote. Etapele regimului politic fanariot. Consecinţele politice, economice şi sociale ale regimului fanariot. Reformele lui Constantin Mavrcordat.

Cuvinte-cheie: regim fanariot, mucarer mare, mucarer mic, monopol otoman, vecin, chelarul imperiului, birnic, ruşfet, scutelnic, reforme sociale, dajdie.

Cultură Ţărilor Române în sec. XIV-XVII.
Premise generale ale dezvoltării culturii româneşti. Cultura scrisă. Literatura, învăţământul. Afirmarea limbii române. Tiparul. Ceraţia populară. Manifestări de cultură umanistă în Ţările Române. Influenţa Reformei asupra culturii româneşti. Arta românească.

Cuvinte-cheie: cultură populară, cultură elevată, cronică, limba română, limbă medio-bulgară, manuscris, datine, moravuri, basm, baladă, legendă, cântec bătrânesc, stil moldovenesc.

Geneza societăţii româneşti moderne.
Premisele modernizării în Ţările Române - schimbări în viaţa economică. Evoluţia vieţii sociale. Mişcarea politică şi naţională în Moldova şi Ţara Românească. Şcoala Ardeleană şi mişcarea supplex-ului. Răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan. începutul modernizării în viaţa religioasă, artă. Apariţia literaturii artistice. Reformarea învăţământului. Iluminismul în Principatele Române.

Cuvinte-cheie: cultură scrisă, şcoală domnească, academice, stil brâncovenesc, baro, neoclasicism, artă aulică, iluminism, emancipare etnică, reformism fanariot, conştiinţă naţională.

Epoca constituirii societăţii moderne româneşti (prima jumătate a sec. XIX).
Mişcarea revoluţionară de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Principatele Române în perioada domniilor pământene (1822-1828). Regulamentele Organice. Domniile regulamentare (1834-1849). Mişcările social-politice în Principatele Române în anii 30-40 ai sec. XIX. Revoluţiile din 1848-1849 în Ţările Române. Afirmarea culturii moderne româneşti.

Cuvinte-cheie: partidă naţională, domn pământean, proclamaţie, boier tiran, boier făgăduit, abuz, clăcaş, moşnean, comitet de oblăduire, cererile norodului, impozit fix, eterist, pandur, comisar militar otoman, boierime liberală, regim despotic oriental, boieri conservatori, Obştească Adunare, protectorat.

Basarabia şi Transnistria în prima jumătate a secolului al XlX-lea.
Autonomia Basarabiei (1812-1828). Evoluţia vieţii economice şi structurii sociale a Basarabiei şi Transnistriei. Mişcarea naţională a românilor basarabeni în prima jumătate a secolului al XlX-lea.

Cuvinte-cheie: autonomie limitată, colonie internă, privilegiile populaţiei autohtone, colonişti străini, guvernator militar, guvernator civil, aşezământ, rezeşi, mazili, cazaci, ţărani, bălei, iarmaroc, mişcare naţională, mişcare haiducească, tipografie eparhială românească.

Constituirea statului modern roman.
Unirea Principatelor Române (1855-1859). Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Democratizarea sistemului politic. Reformele. Constituţia României din 1866. Consolidarea regimului monarhiei constituţionale 1866-1876. Cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878).

Cuvinte-cheie: problema românească, revoluţionari paşoptişti, memorii politice, principe străin, puteri prounioniste. Adunări ad-hoc, mişcare unionistă, caimacam, alegeri falsificate, alegere dublă, constituţie, coaliţie monstruoasă, vot plebescitar, decret-lege, comună rurală, comună urbană, monarhie constituţională, criză orientală, independenţă de stat.

Basarabia, Transnistria, Bucovina şi Transilvania în a doua jumătate a sec. XIX- începutul sec. XX.
Reformele burgheze în Basarabia. Dezvoltarea agriculturii, industriei, căilor de comunicaţie şi a comerţului. Mişcarea naţională din Basarabia. Mişcarea naţională a românilor transilvăneni. Instituirea dualismului austro-ungar. Reacţia românilor faţă de amplificarea politicii de maghiarizare. Mişcarea naţională a românilor bucovineni.

Cuvinte-cheie: reformă agrară, zemstvă, rusificare, maghiarizare, mari latifundiari, obşte ţărănească, industrie alimentară, tendinţe unioniste, caracter etnic românesc, ligă culturală, nobilime basarabeană, dietă, dualism austro-ungar, asimilare, emancipare naţională.

Cultura românească în începutul sec. XX.
Caracteristici generale, învăţământul. Literatura. Presa românească. Arta. Ştiinţa.

Cuvinte-cheie: europenist, tradiţionali, învăţământ primar, învăţământ secundar, universitate, prozatori, poeţi, semănătorismul, poporanismul, industrializare, protecţionism, istoria naţională, artă naţională.

Desăvârşirea constituirii statului unitar român.
România în perioada neutralităţii. Participarea României la primul război mondial. Transilvania şi Bucovina în timpul primului război mondial. Basarabia şi Transnistria în timpul primului război mondial. Mişcarea de eliberarea naţională din Basarabia şi Transnistria. Unirea Bucovinei şi Transilvania cu România.

Cuvinte-cheie: ţări beligerante, bloc militar-politic, neutralitate, război mondial, revendicări naţional-teritoriale, convenţii politice şi militare, ocupaţie militară străină, armistiţiu, mobilizare generală, criză economică, revoluţie, dezmembrarea imperiului, drepturi cetăţeneşti, congres, Sfatul Ţării, unire.

Evoluţia vieţii politice a statului român în perioada interbelică.
Unificarea politică şi administrativă. Constituţia din 1923. Parlamentul şi monarhia. Dezbateri politice privind cursul de dezvoltare a României. Partide politice. Sfârşitul regimului parlamentar. Monarhie autoritară a lui. Carol al II-lea.

Cuvinte-cheie: unificare politică, descentralizare administrativă, comună, plasă, judeţ, parlament, separarea puterilor în stat, neoliberalizm, ţărănişti, social-democraţie, extremă dreaptă, monarhie autoritară, consiliu de coroană.

Viaţa economică şi socială în România (1918-1940)
Caracteristicile economiei româneşti în perioada interbelică.

Încadrarea provinciilor româneşti în economia naţională.

Principalele ramuri ale economiei naţionale. Rolul statului în modernizarea economiei. Politica socială a statului român.

Cuvinte-cheie: refacere economică, economia naţională, tezaur românesc la Moscova, independenţă economică, criză economică, investiţii străine, balanţă comercială activă, politică socială.

România în contextul internaţional interbelic
Recunoaşterea de către marile puteri a integrităţii teritoriale şi suveranităţii naţionale a României. Direcţiile principale ale politicii externe. Activitatea în vederea stăvilirii revizionizmului maghiar şi bulgar. Tentativele de soluţionare a problemei basarabene pe cale diplomatică. Mica înţelegere, înţelegere Balcanică. Pactul Ribbentrop-Molotov.

Cuvinte-cheie: Liga Naţiunilor, integritate teritoriale, tratate de alianţă, pericol german, iredentism, revizionizm, pactul Briand-Kellogg, protocolul de la Moscova, pact de asistenţă mutuală, sistemul de la Versailles, Mica înţelegere, înţelegerea Balcanică, Pactul Ribbentrop-Molotov.

Cultura şi ştiinţa în perioada interbelică.
O nouă etapă în viaţa spirituală. Valoarea culturii şi ştiinţei româneşti. Integrarea ei în cultura europeană, şcoala matematică. Realizări în medicină, biologie, geografie. Aplicară practice ale realizărilor în ştiinţele tehnice. Sinteze în domeniul ştiinţelor umaniste.

Cuvinte-cheie: cultură românească, descătuşare spirituală, integrare culturală, dialog universal al culturilor, integrare culturală europeană, avântul creaţiei ştiinţifice şi tehnice, patriarh român, lichidarea analfaletismului, operă artistică de excepţie, progres ştiinţific.

Transnistria după revoluţia rusă din 1912. Viaţa social-economică şi politică în R.A. S. S.M. (1924-1940).
Acţiunile românilor transnistrieni pentru afirmarea individualităţii naţionale şi a unităţii politice. Represiunea bolşevică. Crearea R.A.S.S.M. Adevăratele scopuri ale creării republicii. Industrializarea forţată. Foametea-consecinţă a colectivizării agriculturii. Masacrarea de la Nistru a refufiaţilor în România.

Cuvinte-cheie: voluntari români ardeleni şi bucovinieni, renaştere naţională, congresul românilor transnistrieni, răscoale ţărăneşti, regim totalitar, propagandă antiromânească, industrializare forţată, foamete organizată, refugiaţi transnistrieni în România, masare la Nistru.

România şi Basarabia în cel de-al doilea război mondial.
Neutralitatea României la începutul războiului Raptul Basarabiei, nordului Bucovinei ţi ţinutului Herţa. Retrocedarea nordului Transilvaniei şi Cadrilaterului. Instaurarea regimului legionar, înăbuşirea rebeliunii legionare. Recuperarea Basarabiei şi nordului Bucovine. Prezenţa românilor pe fronturile războiului doi mondial. Căutarea soluţiilor de ieşire a României din război. Lovitura de stat din 23 august. Participarea armatei române la lupta împotriva Germaniei.

Cuvinte-cheie: neutralitate, ultimatumul sovietic, rapt teritorial, arbitrajul de la Viena, abdicare la tron, regim antonician-legionar, conducător al statului, rebeliune legionară, regim autoritar, trecerea Prutului, eliberarea Basarabiei şi Bucovinei, ruperea frontului, lovitură de stat, armistiţiu.

Reinstaurarea şi consolidarea regimului comunist în R.S.S. Moldovenească.
Restabilirea regimului sovietic. Sporirea volumului impozitelor şi colectărilor obligatorii de produse agricole. Foametea şi deportările. Rusificarea. Politica de izolare a culturii naţionale de la est de Prut de cultura românească. Declanşarea mişcării anticomuniste. Organizaţii antisovetice. Rezistenţa opusă de intelectualitate politică de deznaţionalizare. Comasarea colhozurilor. Reducerea gospodăriilor personale auxiliare. Dependenţa industriei Moldovei de centrele industriale ale U.R.S.S. Experimentele în agricultura RSSM. Criza sistemului totalitar comunist.

Cuvinte-cheie: reanexare, regim comunist, refugiaţi, asimilare, rusificare, livrări obligatorii, chiaburi, deportări, foamete organizată, colectivizare în masă, industrializare forţată, sovietizare, mişcare anticomunistă, organizaţii antisovietice, rezistenţă armată, unitatea limbii române, comasarea colhozurilor, gospodării personale auxiliare, experimente în agricultură, criza sistemului totalitar.

România în anii regimului comunist (1944-1989).
Satelitizarea României în orbita Kremlinului. Etapele instaurării regimului comunist. Industrializarea intensivă cu accentul pe industria grea. Monopolul puterii de către partidul unic. Educaţia comunistă. Distanţarea de Moscova în politica internă şi externă. Victoria stalinismului economic. Instaurarea monarhiei comuniste.

Cuvinte-cheie: sovietizare, totalitarism, regim comunist, tribunale ale poporului, manifestări antiguvernamentale, guverne de coaliţie, suprimarea libertăţilor democratice, reformă agrară,epurarea aparatului de stat, abolirea monarhiei, lichidarea partidelor istorice, organe represive, industrializare forţată, colectivizare, monopolul puterii, educaţia comunistă, distanţare de Moscova, monarhie comunistă. România post comunistă.
Răsturnarea lui Ceauşescu. Renaşterea statului de drept. Elaborarea şi adoptarea noii constituţii, succesele în problemele tranziţiei. Pe calea integrării euro-atlantice. Relaţii speciale cu Republica Moldova. Relaţii bilaterale cu marele democraţii occidentale.

Cuvinte-cheie: revoltă, Frontul Salvării Naţionale, formaţiuni politice, parlament, democraţie, stat de drept, frământări politice, lege fundamentală, tranziţie, economie de piaţă, reformă economică, integrare euro-atlantică, comunitate de neam, relaţii bilaterale, democraţii occidentale.

Republica Moldova la etapa actuală.
Proclamarea suzeranităţii. Cursul spre independenţă. Influenţa puciului de la Moscova asupra situaţiei politice din Moldova. Proclamarea independenţei. Declanşarea războiului din Transnistria. Rolul Rusiei în războiul din Transnistria. Influenţa negativă a separatismului în procesul de democratizare a ţării. Constituirea sistemului democratic în Moldova.

Cuvinte-cheie: mişcare democratică, suveranitate, congres, front popular, alegeri libere, parlament, puci, independenţă politică, reforme economice, separatişti, conflict militar, interese geostrategice, reforma sistemului politic, democratizare, partide politice, ramurile puterii, stratificare socială, privatizare.

Literatura de specialitate

  1. I. Agrigoroaiei, Gh. Paladi, Basarabia în cadrul României întregite. 1918-1940, Chişinău, 1993.
  2. A. Andea. Humanism şi modernizare în societatea românească. Cluj-Napoca, 1996.
  3. M. Adauge, E. Danu, V. Popovschi, Mişcarea naţională din Basarabia. Cronica evenimentelor 1917-1918. Chişinău, 1998.
  4. N. Bocsan, Contribuţii la istoria iluminismului românesc. Timişoara, 1986.
  5. I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, Vol. 1-2, Bucureşti, 1913.
  6. L. Boicu, Principatele Romîne în raporturile internaţionale (secolul al XVIII), Iaşi, 1986.
  7. A. Boldur, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1994.
  8. Gh. Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Chişinău, 1991.
  9. M. Bruhis, Rusia, România şi Basarabia. 1812, 1918, 1924, 1940, Chişinău, 1992.
  10. D. Berindei, 1848 la români, Bucureşti, 1984.
  11. I. Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Bucureşti, 1987.
  12. D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Chişinău, 1993.
  13. I. Caşu, "Politica naţională" în Moldova sovietică (1944-1989) Chişinău, 2000.
  14. L Chirtoagă, Din istoria Moldovei de sud-est până în anii 30 ai sec. al XlX-lea, Chişinău, 1999.
  15. Idem, Istoria românilor. Epoca medievală, 1999.
  16. V. Ciobanu. Ţările Române şi Polonia. Secolul XIV-XVI, Bucureşti, 1985.
  17. Gh. Cojocarii, Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Bucureşti, 1997.
  18. Idem, Politica externă a Republicii Moldova, Studii, Chişinău, 1999.
  19. Şt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chişinău, 1992.
  20. G.H. Crişan, Burebista şi epoca sa. Bucureşti, 1975.
  21. H. Daicoviciu, Dacia, Chişinău, 1991.
  22. N. Djuvava, între Orient şi Occident. Ţările Române la începutul epocii moderne, Bucureşti, 1995.
  23. V. I. Dobrinescu, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940), Iaşi, 1991.
  24. D. Dragnev, Ţara Moldovei în epoca luminilor, Chişinău, 1992.
  25. C. Durandin, Istoria românilor, Iaşi, 1998.
  26. N. Enciu, Basarabia în anii 1918-1940. Evoluţie demografică şi economică, Chişinău, 1998.
  27. A. Eşanu, Cultură şi civilizaţie medievală moldovenească (Din evul mediu timpuriu până în sec. XVII), Chişinău, 1996.
  28. A. Eşanu, V. Eşanu, Moldova medievală. Structuri executive militare şi ecleziastice. Studii, Chişinău, 2001.
  29. V. Georgescu, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre. Ed. a IlI-a, Bucureşti, 1999.
  30. Gh. Gonţa, Viaţa politică a Ţării Moldovei în epoca domniei lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor săi, Chişinău, 2004.
  31. I. Gârleanu, Tudor Vladimirescu, Viaţa şi fapta sa, Bucureşti, 1971.
  32. P. Gore. Anexarea Basarabiei. Schiţă istorică, Chişinău, 1992.
  33. M. Gribincea, Basarabia în primii ani de ocupaţia sovietică (1944-1950), Cluj-Napoca, 1995.
  34. T. Gemil, Ţările Române şi otomanii în sec. XIV-XVI, Bucureşti, 1991.
  35. I. Hâncu, Vetre strămoşeşti din Republica Moldova. Materiale arheologice informativ-didactice, Chişinău, 2003.
  36. I. Gumenâi, Istoria ţinutului Hotin. De la origini până la 1806, Chişinău, 2002.
  37. N. Iorga, Istoria lui Ştefan cel Mare domn al Moldovei (1457-1504), Chişinău-Iaşi, 1990.
  38. N. lorga, Istoria lui Mihai Viteazul, vol.I-II, Chişinău, 1992.
  39. Istoria României (Red. M. Bărbulescu et), Bucureşti, 1998.
  40. Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998, Bucureşti, 1998.
  41. M. lacobescu, Din istoria Bucovinei, Bucureşti, 1993.
  42. An. lordache. Principatele Române în epoca modernă. Voi. I, Bucureşti, 1996.
  43. Letopiseţul Ţării Moldovei, Chişinău, 1990.
  44. Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale (1387-1589). Tratate, Al. I. Eremia, Chişinău, 1992.
  45. Moldova în epoca feudalismului. Documente - Vol. I-VII. Chişinău, 1961-1999.
  46. A. Moraru, Istoria Românilor. Basarabia şi Transnistria (1812-1993), Chişinău, 1995.
  47. L Nestor, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991.
  48. S. Papacostea, Ştefan cel Mare domn al Moldovei (1457-1504), Bucureşti, 1990.
  49. P. Părăsca, Constituirea statelor medievale româneşti, Chişinău, 1996.
  50. V. Pascu, Istoria antică şi medievală a românilor, Bucureşti, 1998.
  51. M. Păcuraru. Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 3 vol. Bucureşti, 1990-1991.
  52. A. Petrencu, Basarabia în al doilea război mondial (1940-1994), Chişinău, 1997.
  53. Gh. Platon, Moldova şi începutul revoluţiei de la 1848, Chişinău, 1993.
  54. Gh. Platon, A. F. Platon, Boierimea din Moldova în sec. al XIX-lea, Bucureşti, 1995.
  55. I. A. Pop. Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice romaneşti în secolele XIII-XVI, Bucureşti, 1998.
  56. I. Scurtu. Istoria României în anii 1918-1940. Evoluţia regimului politic de la democraţie la dictatura, Bucureşti, 1998.
  57. I. Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), Bucureşti, 1999.
  58. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Chişinău, 1994.
  59. I. Stan, Grupări şi curente politice în România între Unire şi Independenţă, Bucureşti, 1979.
  60. D. Şandru, Satul românesc între anii 1918 şi 1944, Iaşi,
  61. 1998.
  62. E. Şişcanu, Basarabia sub regimul bolşevic (1940-1952),
  63. Bucureşti, 1998.
  64. I. Şişcanu, Raptul Basarabiei. 1940, Chişinău, 1993.
  65. Ibidem,Desţărănirea bolşevică în Basarabia, Chişinău, 1994.
  66. Şt. Ştefănescu, Istoria României în sec. al XVIII-lea, Bucureşti, 1999.
  67. I. Ţurcanu. Basarabia din nou în faţa opţiunii istorice, Chişinău, 1994.
  68. Idem, Unirea Basarabiei cu România, Chişinău, 1998. C. Ungureanu, Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918), Chişinău, 2003.

Bibliografie suplimentară

  1. C. Aldea, Pagini dintr-o istorie zbuciumată. Basarabia până
  2. în 1920, Bucureşti, 1993.
  3. A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, 1994.
  4. Z. Arbore, Basarabia în sec. XIX, Ed. II, Chişinău, 2000.
  5. L. Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1966.
  6. D. Berindei, Din începuturile diplomaţiei româneşti moderne,
  7. Bucureşti, 1965.
  8. Idem, România şi Europa - Istorie, societate. Cultură, Voi. I, Bucureşti, 1991.
  9. Basarabia şi basarabenii. Ale. M. Adauge şi A. Furtună, Chişinău, 1991.
  10. Basarabia. Sub red. lui Ştefan Ciobanu, Chişinău, 1993.
  11. Al. Boldur, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1993.
  12. Idem, Autonomia Basarabiei sub stăpânirea rusească. 1812-1828, Chişinău, 1929.
  13. C. Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională,
  14. Bucureşti, 1067.
  15. Gh. I. Brătianu, O enigmă şi un miracol istoric poporul român, Bucureşti, 1988.
  16. P. Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812-1918, Chişinău, 1992.
  17. L Chirtoagă, Sud-estul Moldovei şi stânga Nistrului în 1848-1699 (Expansiunea şi dominaţia turco-tătară), Bucureşti, 1999.
  18. Idem, Târguri şi cetăţi din sud-estul Moldovei (secolul al XIV-lea - începutul secolului al XIX-lea). Chişinău, 2004.
  19. N. Ciachir, Basarabia sub ocupaţia ţaristă (1812-1917), Bucureşti, 1992.
  20. C. Cihodaru, Alexandru cel Bun, Chişinău, 1991.
  21. V. Ciobanu, Relaţii politice româno-poloneze între 1699 şi 1848, Bucureşti, 1980.
  22. Gh. Cojocaru, Sfatul Ţării, Itinerar, Chişinău, 1998.
  23. FI. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, 1998.
  24. N. Dabija, Pe urmele lui Orfeu, Chişinău, 1983.
  25. H. Diacoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1970.
  26. V. F. Dobrinescu, Ioan Constantin, Basarabia în anii celui de al doilea război mondial, Iaşi, 1995.
  27. Al. Duţu, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea, 1700-1821, Bucureşti, 1968.
  28. P. Eliade, Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile, Bucureşti, 1992.
  29. Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, Voi. I, Bucureşti, 1966.
  30. N. Enciu, Populaţia rurală a Basarabiei în anii 1918-1940, Chişinău, 2002.
  31. A. Eşanu, Contribuţia la istoria culturii româneşti (Moldova medievală), Bucureşti, 1997.
  32. V. Georgescu, Ideile politice şi iluminismul în Principatele Române, 1750-1831, Bucureşti, 1972.
  33. D.C. Giurescu, Ion Vodă, Ion Vodă cel Viteaz, Chişinău, 1992.
  34. Gh. Gonţa, Ţara Moldovei şi Imperiul Otoman (sec. XV-XVI), Chiinău, 1990.
  35. N. Grogoraş, Ţara Românească a Moldovei de la întemeierea statului până la Ştefan cel Mare (1359-1457). Moldova lui Ştefan cel Mare (1457-1504), Chişinău, 1992.
  36. S. Fischer-Galaţi, România în secolul al XX-lea, Iaşi, 1998
  37. K.Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, 1996.
  38. Ş. Gorovei, Muşatinii, Chişinău, 1992.
  39. Istoria învăţământului şi a gândirii pedagogice în Moldova, Chişinău, 1991.
  40. Istoria militară a poporului român, 5 vol. Bucureşti, 1984.
  41. G.D. Iscru, Istoria medie a României, începutul renaşterii naţionale moderne, Bucureşti, 1998.
  42. I. Mamina, I. Bulei. Guverne şi guvernanţi (1866-1916), Bucureşti, 1996.
  43. I. Mamina, I. Scurtu, Guverne şi guvernanţi (1916-1938), Bucureşti, 1996.
  44. M. Maxim, Ţările Române şi Poarta otomană. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993.
  45. P. Milza, s. Berştein, Istoria secolului XX, Vol.I-III, Bucureşti, 1998.
  46. V. Nedelciuc, Republica Moldova, Chişinău, 1982.
  47. C. C. Petolescu, Scurtă istorie a Daciei Romane, Bucureşti, 1995.
  48. A. Pop (ed.) Sub povara graniţei imperiale. Românii de dincolo de Prut de la ultimatulumul anexării la proclamarea independenţei de stat, Bucureşti, 1993.
  49. Gh. Postică, Românii din codrii Moldovei în Evul Mediu timpuriu, Chişinău, 1994.
  50. Gh. Pungă, Ţara Moldovei în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, Iaşi, 1994.
  51. D. Şandru, Populaţia rurală a României între cele două războaie mondiale, Iaşi, 1980.
  52. Idem, Reforma agrară din 1921 în România, Iaşi, 1975.
  53. Gh. Smeu, Dicţionar de Istoria Românilor, Bucureşti, 1997.
  54. D. Teodor, Continuitatea populaţiei autohtone de la est de Carpaţi, Iaşi, 1984.
  55. I. Ţurcanu, Relaţii agrare din Basarabia în anii 1918-1940, Chişinău, 1991.



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare