CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/medicine/140002/exam/

Programa examenului de doctorat

14.00.02 – Anatomia omului

Recomandări metodice generale

În cadrul medicinii anatomia constituie temelia acesteia, pe care se sprijină toate celelalte ştiinţe din învăţământul medical, formând edificiul impunător, complex al medicinii. În cadrul studiului medicinii anatomia mai îndeplineşte şi alte sarcini de prim plan: rolul instructiv, deoarece este obiect de învăţătură pentru oricine care doreşte să devină sau este medic; a doua funcţie este cea de cercetare, deoarece încă mai sunt multe domenii ale anatomiei, care prezintă interes pentru cercetări; a treia sarcină a anatomiei este cea educativă deoarece prin studiul şi analiza formei şi structurii corpului nostru, facem în primul rând o autoeducare apropiindu-ne de principiul lui Socrate: “Cunoaşte-te pe tine însuţi”, pentru că după Rainer “Omul este singura fiinţă în măsură să-şi făurească un ideal prin autocunoaştere şi să se modeleze în vederea perfecţionării sale”. Medicina contemporană cere de la anatomia actuală nu forma şi structura omului abstract, dar date concrete despre structura individului dat. Se realizează speranţa lui Goethe, care spunea, că anatomia este ştiinţa formelor vii şi a transformărilor şi reorganizărilor corpului omenesc.

Structurile normale şi funcţiile organismului, trebuie să fie studiate nu ca un substrat al posibilei dezvoltări al patologicului, dar ca un component al rezistenţei generale nespecifice ce asigură o capacitate înaltă de muncă, o activitate socială, o longevitate sănătoasă. Deci fiecare organ să fie studiat în dinamică în strânsă legătură cu modificările mediului ambiant şi în ontogeneză cu specificul fiecărei perioade de vârstă.

Conţinutul cursului

Tema 1. Anatomia ştiinţă fundamentală în învăţământul medical
Anatomia ca ştiinţă, compartimentele anatomiei omului. Anatomia şi ştiinţele medicale înrudite. Evoluţia istorică a anatomiei. Anatomia în R Moldova.

Metodele de explorare anatomică. Noţiuni de anatomie pe viu. Aspectul aplicativ al anatomiei omului în profilaxia maladiilor, diagnosticare şi tratament.

Tipologia constituţională a corpului uman. Etapele de dezvoltare şi creştere. Noţiuni despre normă, variante, anomalii. Raportul dintre structură şi funcţie.

Organismul omului ca un tot unitar. Organe, aparate, sisteme de organe.

Tema 2. Anatomia funcţională a sistemului osos.
Caracteristica generală a sistemului osos. osul ca organ, structura şi funcţiile mecanice şi biologice. Dezvoltarea pre- şi postnatală a sistemului osos; tipurile de osificare şi centrii de osificare; influenţa factorilor interni şi externi asupra ontogenezei sistemului osos, anomalii de dezvoltare.

Particularităţi de vârstă.

Scheletul trunchiului, craniului şi a membrelor. Reperele osoase, metodele de explorare pe viu. Dezvoltare şi anomalii de dezvoltare.

Tema 3. Anatomia funcţională a unirii oaselor - artrologia.
Evoluţia unirii oaselor. Noţiuni generale despre artrologie. Dezvoltarea şi clasificarea articulaţiilor: sinartroze, diartroze, simfize. Clasificarea funcţională a diartrozelor; biomecanica. Particularităţile de vârstă.

Articulaţiile oaselor craniului. Articulaţiile trunchiului. Schimbările structurale ale coloanei vertebrale la persoanele de diferite profesii şi în diferite perioade a dezvoltării postnatale. Coloana vertebrală în ansamblu.

Toracele în ansamblu, excursiile toracelui. Caracterul de structură ale toracelui la persoane de diferite profesii şi la sportivi.

Articulaţiile membrelor superioare şi inferioare. Explorarea pe viu. Bazinul în ansamblu; particularităţile de vârstă şi de sex ale bazinului, noţiuni despre pelviometrie, indicii antropometrici şi obstetricali ai bazinului. Bolta piciorului, piciorul plat. Importanţa exerciţiilor fizice în prevenirea piciorului plat. Elementele de amortizare ale corpului omenesc.

Tema 4. Anatomia funcţională a sistemului muscular
Generalităţi. Structura şi clasificarea muşchilor. Muşchiul ca organ. Anexele muşchiului. Încrucişările musculare. Dezvoltarea pre- şi postnatală a muşchilor. Rolul muşchilor în organism.

Muşchii şi fasciile trunchiului; elemente topografice, repere musculare, explorare pe viu. Diafragmul – dezvoltarea, structură, topografie, funcţia şi anomalii de dezvoltare.

Muşchii şi fasciile capului şi gâtului. Topografia, repere musculare şi explorarea pe viu.

Muşchii şi fasciile membrelor superioare şi inferioare. Topografia, repere musculare, explorare pe viu. Elemente de statică şi dinamică a corpului uman. Anatomia de vârstă a muşchilor. Rolul exerciţiilor fizice în prevenirea maladiilor.

Tema 5. Splanhnologia, generalităţi.
Dezvoltarea organelor interne şi a membranelor seroase, formarea cavităţilor corpului. Clasificarea viscerelor. Particularităţile generale de structură ale organelor cavitare şi parenchimatoase. Glandele: clasificare, dezvoltare, structură şi funcţii. Dolihovisceroz şi visceroptoz.

Tema 6. Anatomia funcţională a sistemului digestiv
Caracteristica generală a sistemului digestiv. Structura peretelui tubului digestiv. Dezvoltarea şi anomalii de dezvoltare.

Cavitatea bucală, glandele salivare, faringele, esofagul. Explorarea pe viu, particularităţile de vârstă.

Revista de ansamblu a viscerelor abdominale, pereţii abdomenului. Cavităţile abdominală şi peritoneală, spaţiul retroperitoneal. Noţiuni generale despre topografia viscerelor abdominale şi raportul lor cu peritoneul.

Stomacul, intestinul subţire, intestinul gros, ficatul, pancreasul: topografia, explorare pe viu, particularităţile de vârstă.

Peritoneul: dezvoltarea, structura şi funcţiile lui. Peritoneul parietal şi visceral. Topografia şi derivatele peritoneului. Explorarea pe viu şi particularităţile de vârstă şi de sex a peritoneului.

Tema 7. Anatomia funcţională a sistemului respirator.
Dezvoltarea organelor sistemului respirator. Caracteristica morfofuncţională a căilor respiratorii superioare şi inferioare.

Laringele, structura, topografie, funcţii. Compartimentele laringelui. Fonaţia, teoriile fonaţiei. Zonele reflexogene ale laringelui. Particularităţi de vârstă, sex şi explorare pe viu.

Traheea, bronhiile, plămânii, pleura. Structura, topografia, particularităţile de vârstă, explorare pe viu. Sinusurile pleurale şi importanţa lor funcţională.

Mediastinul şi compartimentarea lui. Conţinutul mediastinului.

Tema 8. Anatomia funcţională a sistemului uropoetic.
Caracteristica generală, particularităţile de structură şi funcţie. Dezvoltarea organelor urinare, anomalii. Rinichii: structură, topografie, funcţii, particularităţile de structură a patului sangvin al rinichiului; aparatul de fixare, căile de evacuare a urinei.

Aparatul fornical şi sfincterele ureterelor. Factorii ce preîntâmpină refluxul renal.

Vezica urinară, uretra feminină şi uretra masculină. Explorare pe viu.

Tema 9. Anatomia funcţională a organelor genitale masculine şi feminine.
Caracteristica generală; dezvoltarea organelor genitale – etapa indiferentă şi etapa de diferenţiere. Anomalii de dezvoltare. Testiculul, structură, topografia, funcţii; descensiunea testiculului. Particularităţi de vârstă. Prostata, funiculul spermatic, veziculele seminale. Explorare pe viu. Organele genitale externe.

Genitalele feminine interne şi externe. Structura, topografia, funcţii. Modificările ciclice ale ovarului şi ale uterului. Aparatul ligamentar al uterului. Particularităţile de vârstă şi explorare pe viu a organelor genitale feminine.

Perineul la bărbat şi la femeie, structura, compartimentare, explorare pe viu.

Tema 10. Anatomia funcţională a glandelor endocrine.
Caracteristica generală. Dezvoltare, topografie, structură, funcţii. Clasificarea glandelor endocrine. Particularităţile de vârstă şi explorarea pe viu a glandelor endocrine.

Tema 11. Sistemul nervos – neurologia
Caracteristica funcţională şi morfologică a sistemului nervos. Rolul sistemului nervos în organism. Dezvoltarea sistemului nervos, anomalii.

Elementele de structură a sistemului nervos. Neuronul. Neuroglia. Substanţa albă şi substanţa cenuşie a măduvei spinării şi a encefalului; nuclei, ganglioni nervoşi. Fibre nervoase, receptori, fascicule şi rădăcini. Centrii funcţionali şi căile conductoare.

Tema 12. Anatomia funcţională a sistemului nervos central
Măduva spinării - forma, topografia, structura. Segment al măduvei spinării. Rădăcini, ganglionii spinali. Encefalul. Noţiuni generale - componente. Bulbul rahidian - conformaţie externă, structură internă. Nucleii şi căile conductoare. Metencefalul - componente şi structură internă. Nucleii şi căile conductoare ale punţii, şi cerebelului. Pedunculii cerebeloşi, structura lor. Ventriculul IV. Fosa romboidă, relieful. Proiecţia nucleilor nervilor cranieni în fosa romboidă. Istmul rombencefalului şi componentele lui. Mezencefalul, nucleii şi căile conductoare. Diencefalul. Talamusul, epitalamusul, metatalamusul. Hipotalamusul, nucleii lui. Ventriculul III. Formaţia reticulară a măduvei spinării şi a trunchiului cerebral. Particularităţile generale de structură a formaţiei reticulare, funcţiile ei.

Telencefalul. Şanţurile şi circumvoluţiunile emisferelor cerebrale. Sistemul limbic. Corpul calos, fornicele, comisura fornicelui, comisura (cerebrală) anterioară. Substanţa albă şi cenuşie a emisferelor creierului mare. Nucleii bazali. Capsula internă. Ventriculele laterale. Scoarţa (cortexul) cerebrală; cito- şi mieloarhitectonica scoarţei (localizarea centrilor funcţonali în scoarţa emisferelor creierului mare).

Căile de conducere ale sistemului nervos central.

Meningele rahidian şi cerebral. Spaţiile intermeningiene. Lichidul cerebrospinal, geneza şi căile lui de circulaţie. Particularităţi de vârstă şi metodele de explorare pe viu a sistemului nervos central.

Tema 13. Sistemul nervos periferic somatic
Anatomia generală a nervilor spinali şi cranieni, formarea lor. Distribuţia segmentară a nervilor periferici. Structura nervului. Tecile neurovasculare. Nervul spinal, ramurile lui.

Principiile de formare a plexurilor somatice. Conexiunile nervilor spinali cu sistemul nervos vegetativ.

Plexul cervical - formarea lui, structură, topografie, ramuri, regiunile de inervaţie.

Plexul brahial - formare, structură, topografie, ramuri. Regiunile de inervaţie. Nervii cutanaţi ai braţului şi ai antebraţului, proiecţia lor pe suprafaţa externă. Explorarea pe viu a nervilor plexurilor cervical şi brahial.

Nervii intercostali - topografie, regiunile de inervaţie.

Plexul lombar - formare, structură, topografie. Ramurile scurte şi lungi.

Plexul sacral - formare, structură, topografie, ramuri. Zone de inervaţie ale nervilor plexurilor lombar şi sacral. Proiecţia şi explorarea pe viu a nervilor plexurilor lombar şi sacral.

Plexul coccigian - topografie, ramuri, regiuni de inervaţie.

Nervii cranieni. Caracteristica generală şi clasificarea nervilor cranieni, dezvoltarea lor în legătură cu organele senzoriale. Conexiunile nervilor cranieni cu sistemul nervos vegetativ.

Conexiunile reciproce ale nervilor cranieni. Zonele de inervaţie şi explorarea pe viu a nervilor cranieni.

Tema 14. Anatomia funcţională a sistemului nervos vegetativ (autonom)
Particularităţi morfologice şi funcţionale ale sistemului nervos vegetativ. Porţiunea simpatică şi parasimpatică a sistemului nervos vegetativ. Centrii sistemului nervos vegetativ din encefal şi din măduva spinării. Porţiunea periferică a sistemului nervos vegetativ. Arcul reflex la sistemul nervos vegetativ.

Lanţul simpatic, ganglioni, ramuri.

Plexurile vegetative din cavităţile toracică, abdominală şi pelviană.

Tema 15. Anatomia funcţională a organelor senzoriale. Esteziologia
Caracteristica morfo-funcţională a organelor senzoriale. Analizatorii şi componentele lor.

Organul vizual: dezvoltare, topografie, structură, funcţii. Globul ocular şi elementele auxiliare ale organului vederii, structură, funcţii. Calea de conducere a analizatorului vizual şi a reflexulul pupilar.

Organul vestibulocohlear - dezvoltare, structură, funcţii, anomalii de dezvoltare. Compartimentele organului vestibulocohlear. Particularităţi de vârstă şi explorarea pe viu a analizatorilor pielii şi a derivatelor ei.

Organul olfactiv. Regiunea olfactivă a mucoasei nazale. Căile conductoare ale organului olfactiv.

Tema 16. Anatomia funcţională a sistemului vascular - angiologia
Anatomia generală, dezvoltarea şi funcţiile sistemului cardiovascular. Artere, capilare, vene. Sistemul limfatic. Legităţile de ramificare a arterelor şi de formare a venelor. Vase sangvine magistrale, extraorganice, intraorganice. Patul microcirculator. Relaţiile dintre structura patului sangvin şi structura organului. Anastomozele arteriale, venoase şi arteriovenoase. Plexuri venoase. Circulaţia sangvină colaterală.

Tema 17. Anatomia funcţională a cordului
Dezvoltarea cordului, anomalii. Forma, structura şi topografia lui. Atriile şi ventriculele, structura lor. Sistemul conductil al cordului. Particularităţile de vârstă şi individuale ale cordului. Pericardul - structură, funcţii. Explorarea pe viu a cordului şi a pericardului. Vascularizaţia şi inervaţia inimii.

Tema 18. Anatomia funcţională a vaselor circulaţiei pulmonare şi circulaţiei corporale.
Aorta, dezvoltarea ei, topografia, porţiuni, ramuri. Arterele şi venele gâtului şi ale capului.Vascularizarea encefalului şi a măduvei spinării. Artera subclavie. Anastomozele arteriale ale capului şi gâtului. Regiunile de palpare şi comprimare a arterelor capului şi gâtului. Explorarea pe viu a aortei şi a arterelor capului şi gâtului.

Arterele membrului superior şi inferior: topografie şi zone de irigare. Arcadele arteriale palmare. Anastomozele principale, regiuni de palpare, comprimare şi explorarea pe viu a arterelor membrului superior şi inferior.

Porţiunea toracică şi abdominală a aortei - topografie, ramuri, anastomoze.

Sistemul venei cave superioare şi inferioare.

Vena portă; topografia şi afluenţii ei. Anastomozele porto-cave şi cavo-cave.

Particularităţile de structură a patului sangvin în diverse organe: encefal, cord, plămâni, rinichi, glande endocrine, determinate de structura şi funcţia acestor organe.

Tema 19. Anatomia funcţională a sistemului limfatic
Dezvoltarea sistemului limfatic, legătura lui cu patul sangvin. Circulaţia limfei. Vasele limfatice, plexuri limfatice. Ganglionii limfatici: particularităţile anatomice, individuale şi de vârstă ale vaselor limfatice mari şi ale ganglionilor limfatici. Factorii ce contribuie la circulaţia limfei. Noţiuni despre macro-, macro-micro- şi microsegment al sistemului limfatic.

Canalul limfatic, originea, topografia; canalul limfatic drept. Căile colaterale de drenare a limfei. Explorarea pe viu a formaţiunilor limfatice, particularităţile lor de vârstă.

Tema 20. Anatomia funcţională a organelor hematopoietice şi sistemul imunitar
Măduva oaselor - dezvoltare, structură, funcţii. Organele centrale şi periferice ale sistemului imunitar. Timusul - dezvoltare, topografie, structură, funcţii.

Nodulii limfoizi ai intestinului subţire şi ai apendicelui vermiform - dezvoltare, topografie, structură, funcţii.

Splina: dezvoltarea, topografia, structura, funcţiile.

Ganglionii limfatici, amigdalele, nodulii limfoizi ca organe ale imunogenezei. Dezvoltare, topografie, structură, funcţii.

Particularităţi de vârstă şi explorarea pe viu a organelor sistemului imunitar.

Literatura obligatorie

  1. Sapin M.R. Anatomia omului, vol. I şi II, Chişinău, “Lumina”, 1990.
  2. V. Papilian. Anatomia omului, vol. I şi II, Bucureşti, 1992.
  3. Привес М. Г. и др. Анатомия человека, изд-во «Медицина», 1985.
  4. Синельников Я. Р. Атлас анатомии человека, том I, II, III, IV, изд-во “Медицина», 1989.
  5. A. Andronescu. Anatomia dezvoltării omului, Bucureşti, 1987.
  6. A. Andronescu. Anatomia copilului, Bucureşti, 1986.
  7. N. Diaconescu, N. Rottenberg, V. Niculescu. Ghid de anatomie practică, Timişoara, 1988.
  8. M. Ifrim, Gh. Niculescu. Compendiu de anatomie, Bucureşti, 1988.
  9. C. Cerbulescu, M. Ifrim, T. Maroş, Gh. Niculescu. Atlas de anatomie umană, v. I, Bucureşti, 1983.
  10. M. Ifrim, Gh. Niculescu, N. Bareliuc, B. Cerbulescu. Atlas de anatomie umană, v. II, Bucureşti, 1984.
  11. M. Ifrim şi сuautorii. Atlas de anatomie umană, v. III, Bucureşti, 1985.
  12. M. Ştefaneţ, I. Ştefaneţ, I. Catereniuc. Anatomia preventivă. Chişinău, 2000.

Bibliografia suplimentară

  1. V. Papilian, V.V. Papilian. Manual practic de disecţie şi descoperiri anatomice. Cluj-Napoca, 1994.
  2. Albu, R. Georgia. Anatomia omului, Ghid pentru lucrări practice. Bucureşti, 1996.
  3. И.Д. Кирпатовский, В.Я. Бочаров. Рельефная анатомия человека. М, 1974.
  4. Andrieş, T. Iastrebova. T. Lupaşcu. Vascularizaţia şi inervaţia scheletului omului. Chişinău, 1997.
  5. В. А. Андриеш, Г.П. Крачун, Т.А. Ястребова, Б.З. Перлин. Кровоснабжение и иннервация внутренних органов человека. Тирасполь, 1998.



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare