CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/medicine/140005/exam/

Programa examenului de doctorat

14.00.05 – Boli interne (cu specificare: pulmonologie, gastroenterologie, hepatologie, nefrologie, diagnostic funcţional şi endoscopie)

Recomandări metodice generale.

Medicina internă este una din disciplinele de bază în pregătirea universitară a medicilor indiferent de specialitatea pe care vor alege-o ulterior, este cel mai larg teren de integrare şi implimentare a cunoştinţelor fundamentale (anatomie, fiziologie umană, fiziopatologie, morfopatologie, farmacologie,biologie moleculară etc. ) în practica clinică. În cadrul acestei discipline, de rând cu studierea etiologiei, patogeniei, manifestărilor clinice, evoluţiei, trata-mentului şi profilaxiei bolilor interne , specialistul acumulează deprinderi practice de inves-tigare a bolnavului şi de apreciere a rezultatelor obţinute, se pune baza raţionamentului cli-nic, care asigură un diagnostic corect şi un tratament adecvat.

Scopul studierii disciplinei

Pentru fiecare entitate nozoligică se vor face următoarele detalizări:

  1. Definiţia
  2. Incidenţa şi epidemiologia
  3. Etiologia
  4. Factorii de risc
  5. Patogenia
  6. Manifestările clinice şi metodele de investigaţii:
    • simptome, semne clinice, sindroame (în ordinea prevăzută de schema de examinare a bolnavului), date ale examenului de laborator şi instrumental
    • particularităţile de examinare clinică şi paraclinică a pacientului cu patologia în cauză

  7. Clasificarea propusă de experţii OMS, alte clasificări acceptate şi reuşite din punct de vedere al procesului didactic; criteriile clasificării, particularităţile manifestărilor cli-nice pentru fiecare formă/stadiu, grad/prevăzute de clasificare
  8. Variantele clinice, formele atipice şi caracterizarea lor
  9. Unele particularităţi ale patologiei în cauză la vârstnici, etilici, narcomani, în condiţii de imunitate compromisă
  10. Evoluţia bolii
  11. Complicaţiile şi manifestărilor lor, mecanismele şi circumstanţele de apariţie
  12. Eventualele stări de urgenţă: clinica, cauzele şi mecanismul de instalare
  13. Diagnosticul pozitiv: criteriile de diagnostic, algoritmul de diagnostic
  14. Diagnosticul diferenţial: afecţiunile care trebuie să fie luate în discuţie, criteriile de diferenţiere
  15. Cerinţele faţă de formularea diagnosticului
  16. Tratamentul: indicaţiile pentru internare, regimul fizic, regimul alimentar, tratamen-tul etiologic şi tactica de tratament în caz de etilogie neidentificată, tratamentul pato-genetic, simptomatic (medicamentele, dozele, modul de administrare, mecanismul de acţiune, acţiunile adverse şi prevenirea lor, contraindicaţiile, durata tratamentului). Metodele tradiţionale de tratament (principii generale), metodele fizice (principii de acţiune, indicaţii, contraindicaţii). Algoritmul de tratament în stările de urgenţă. În afecţiuni cronice: tratamentul în faza de acutizare, tratamentul de întreţinere în peri-oada de remisiune. Tratamentul chirurgical (principii generale, indicaţii, containdi-caţii). Tratamentul balneo-sanatorial (staţiuni balneare, factori curativi naturali, indi-caţii, contraindicaţii).
  17. Recuperarea medicală (etapele, metodele)
  18. Prognosticul pentru viaţă, pentru activitatea profesională
  19. Expertiza capacităţii de muncă: incapacitatea temporară de muncă (criteriile, durata), şi invaliditatea (criteriile pentru stabilirea invalidităţii, gradele, periodicitatea exper-tizei medicale)
  20. Dispensarizarea (supravegherea medicală)
  21. Profilaxia primară (a bolii) şi secundară (în boli cronice – a acutizărilor şi complica-ţiilor).

Detalizările pentru un sindrom clinic prevăd următoarele:

  1. Definiţia
  2. Componentele sindromului
  3. Etiologia
  4. Patogenia sindromului
  5. Metodele de explorare (clinică, de laborator, instrumentală)
  6. Manifestările clinice ale sindromului (criterii de diagnostic)
  7. Clasificarea sindromului, criteriile de clasificare, caracterizarea formelor (gradele, stadiile)
  8. Semnificaţia sindromului pentru diagnosticul nozologic
  9. Stările patologice, care evoluează cu sindromul în cauză
  10. Particularităţile manifestărilor sindromului în diverse afecţiuni, în funcţie de etiologie
  11. Principiile şi criteriile de diagnostic diferenţial intrasindromal
  12. Tratmentul sindromal
  13. Particularităţile tratamentului afecţiunilor, care evoluează cu sindromul în cauză
  14. Tratamentul stărilor de urgenţă.

Metode complementare de investigaţii în clinica medicală. Principiile generale (esenţa metodei),valoarea de diagnostic, indicaţiile şi eventualele contraindicaţii, pregătirea bolna-vului, regulile de recoltare a materialelor biologice, interpretarea rezultatelor. La studierea fiecărei patologii prevăzute de programă – demonstrarea metodei şi (sau) a rezultatelor obţi-nute la investigarea bolnavului pus în discuţie.

Conţinutul cursului

Pulmonologie.

Entităţi nozologice şi sindroame

  1. Sindromul de condensare pulmonară
  2. Sindromul bronhoobstructiv
  3. Sindromul revărsatului pleural
  4. Hipertensiunea pulmonară primitivă şi secundară
  5. Sindromul mediastinal
  6. Insuficienţa respiratorie
  7. Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului
  8. Traheobronşita acută
  9. Bronşita cronică
  10. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
  11. Emfizemul pulmonar
  12. Astmul bronşic
  13. Bronşiectaziile
  14. Abcesul pulmonar
  15. Pneumoniile
  16. Cancerul bronhopulmonar
  17. Pleureziile netuberculoase
  18. Pneumotoraxul
  19. Pneumofibroza
  20. Afectări pulmonare în boli de sistem
  21. Sarcoidoza pulmonară
  22. Alveolita fibrozantă idiopatică
  23. Alveolitele alergice exogene

Metode complementare de diagnostic

Metode de laborator:

  1. Analiza sputei (sumară,biochimică, microscopică pentru depistarea BAAR, bac-teriologică, citologică)
  2. Analiza lichidului pleural (sumară, bacteriologică, citologică)
  3. Analiza gazelor sanguine şi determinarea echilibrului acido-bazic
  4. Probe imunologice
  5. Antibioticograma

Metode instrumentale:

  1. Metode radiologice: a) radioscopia pulmonară, radiografia pulmonară, tomografia pul-monară, tomografia computerizată, bronhografia, pleurografia)
  2. Probe intradermale de diagnostic cu alergeni
  3. Probe tuberculinice de diagnostic
  4. Spirografia, teste funcţionale şi farmacofuncţionale
  5. PEF-metria (peak expiratory flow), pneunotahometria
  6. Scintigrafia pulmonară
  7. Ultrasonografia cutiei toracice
  8. Bronhoscopia (cu aspiraţia secretului, obţinerea bioptatului)
  9. Toracoscopia
  10. Mediastinoscopia
  11. Puncţia pleurală de diagnostic
  12. Biopsia pulmonară transtoracală
  13. Biopsia pleurei
  14. Angiografia pulmonară
  15. Determinarea presiunii în artera pulmonară (directă sau indirectă)

Gastroenterologie

Entităţi nozologice şi sindroame

  1. Sindroamele esofagiene
  2. Esofagita
  3. Acalazia cardiei
  4. Cancerul esofagian
  5. Dispepsiile gastrice
  6. Abdomenul pseudoacut (abdomen acut medical)
  7. Gastritele
  8. Boala ulceroasă (ulcer gastric şi ulcer duodenal)
  9. Bolile stomacului operat
  10. Hemoragiile digestive (aspecte medicale)
  11. Cancerul gastric
  12. Sindromul de malabsorbţie
  13. Dispepsiile intestinale (diareea, constipaţia)
  14. Enteritele şi colitele cronice
  15. Rectocolita ulcero-hemoragică
  16. Intestinul iritabil
  17. Boala Crohn
  18. Boala Whipple
  19. Cancerul colo-rectal
  20. Pancreatitele
  21. Tumorile pancreasului

Hepatologie

  1. Hepatomegalia
  2. Sindromul icteric
  3. Sindromul de hipertensiune portală
  4. Insuficienţa hepatică (acută şi cronică)
  5. Sindromul de colestază
  6. Hepatitele cronice
  7. Cirozele hepatice
  8. Steatoza hepatică (etilică şi nonetilică)
  9. Tumorile ficatului, colecistului şi căilor biliare
  10. Colelitiaza (aspecte medicale)
  11. Colecestita cronică
  12. Colangita
  13. Sindromul postcolescistectomic
  14. Dischinezia căilor biliare

Metodele complementare de diagnostic în gastrologie şi hepatologie

Metode de laborator:

  1. Bilirubina serică
  2. Determinarea α-amilazei serice
  3. Proteinele serice şi fracţiile proteice
  4. Dozarea fermenţilor: transaminazele, fosfataza alcalină, γ-glutamiltranspeptidaza, LDG
  5. Metabolismul lipidic: beta-lipoproteidele, colesterolul
  6. Coagulograma
  7. Glicemia
  8. Proba cu timol
  9. Examenul imunologic: depistarea HBsAg, HBeAg, anticorpilor către HbsAg, HbeAg şi HBcAg; limfocitele B şi T, reacţia de blasttransformare a limfocitelor, nivelul imunoglo-bulinelor
  10. Examenul conţinutului gastric
  11. Examenul conţinutului duodenal (macro- şi microscopic, chimic, bacteriologic)
  12. Examenul coprologic
  13. Probe pentru depistarea hemoragiei digestive oculte
  14. Examenul funcţiei de absorbţie intestinală
  15. Examenul microflorei intestinale
  16. Examenul funcţiei exocrine pancreatice
  17. Determinarea pigmenţilor biliari, α-amilazei în urină

Metode instrumentale:

  1. Sondajul gastric şi duodenal
  2. PH-metria intragastrală
  3. Radioscopia şi radiografia esofagului, stomacului şi intestinului
  4. Esofagogastroduodenoscopia
  5. Rectosigmoidoscopia
  6. Tomografia computerizată
  7. Fibrocolonoscopia
  8. Colecistografia
  9. Duodeno-coledoco-pancreatografia retrogradă
  10. Rezonanţa magnetică nucleară
  11. Ultrasonografia organelor abdominale
  12. Ecografia endoscopică
  13. Scintigrafia hepatică
  14. Laparascopia
  15. Biopsia hepatică dirijată

Nefrologie

Entităţi nozologice şi sindroame

  1. Sindromul sedimentului urinar patologic
  2. Sindromul nefritic
  3. Sindromul nefrotic
  4. Glomerulonefrita acută
  5. Glomerulonefrita cronică
  6. Pielonefrita acută şi cronică
  7. Amiloidoza renală
  8. Hefropatiile dismetabolice
  9. Afectările renale în boli de sistem
  10. Litiaza renală (aspecte medicale)
  11. Insuficienţa renală acută şi cronică

Metode complementare de diagnostic

Metode de laborator:

  1. Proteinuria cantitativă şi calitativă (selectivă , neselectivă)
  2. Echilibrul hidric
  3. Testul Zimniţki
  4. Testul Neciporenco
  5. Testul Reberg-Tareev (filtraţia glomerulară şi reabsorbţia canaliculară după creatinina endogenă)
  6. Însămânţarea urinei şi examenul bacteriologic
  7. Examinarea bacteriuriei cantitative
  8. Examinarea sensibilităţii microflorei la antibiotice
  9. Proba cu trei pahare
  10. Ureea serică
  11. Creatinina serică
  12. Echilibrul acido-bazic
  13. Ionagrama (K+, Ca++, Na+, Cl-)

Metode instrumentale:

  1. Radiogrfia renală (simplă)
  2. Urografia
  3. Tomografia computerizată
  4. Scintigrafia renală
  5. Ultrasonografia renală
  6. Rezonanţa magnetică nucleară
  7. Biopsia gingivală, rectală, renală
  8. Examenul fundului de ochi

Diagnostic funcţional

  1. Metodele de diagnostic funcţional al patologiei sistemului respirator
  2. Diagnosticul funcţional al bolilor cardiovasculare
  3. Diagnosticul funcţional al bolilor gastrointestinale şi hepatobiliare
  4. Diagnosticul funcţional al bolilor renale

Metodele complementare de diagnostic

  1. Spirografia – standard
  2. Spirografia – teste funcţionale şi farmacofuncţionale
  3. PEF–metria standard, PEF-metria farmacofuncţională
  4. Reovasografia pulmonară.
  5. Body pletismografia pulmonară
  6. ECG-standard, ECG-Holter, Eco-cardiografia, Doplerografia vaselor magistrale
  7. Scintigrafia pulmonară
  8. PH-metria stomacului
  9. Testul ureazic de diagnosticare a Helycobacter pylori
  10. Testul respirator şi serologic de depistare a Helycobacter pylori
  11. Testul cu atropină de studiere a secreţiei gastrice
  12. Scintigrafia pancreasului şi a ficatului
  13. Duodenopancreatografia
  14. Colecistografia
  15. Venoportografia
  16. Scintigrafia renală
  17. Radiografia cu substanţe de contrast a rinichilor

Endoscopie

  1. Metodele endoscopice de studiere a sistemului respirator
  2. Diagnosticul endoscopic al bolilor gastrointestinale şi hepatobiliare
  3. Diagnosticul endoscopic al bolilor renale

Metodele complementare de diagnostic

  1. Bronhoscopia
  2. Toracoscopia şi mediastinoscopia
  3. Biopsia endoscopică a ţesuturilor pulmonare
  4. Gastroduodenoscopia
  5. Colonoscopia
  6. Laparoscopia abdominală
  7. Ţistoscopia şi ureteroscopia

Literatura de specialitate

  1. Gherasim L. – Medicină internă, V.1,2,3,4, Bucureşti, 1996, 2002.
  2. Georgescu D. – Boli interne, V.I, II, Bucureşti, 1998.
  3. Ungureanu S., Covic M. – Terapeutica medicală, Bucureşti, 2000
  4. Negoiţă C.I. – Clinica medicală, V.1-2, Bucureşti, 1997.
  5. Sub red. Braun I. – Medicină internă- Ghid clinic, Bucureşti, 1977.
  6. Păun R. – Tratat de medicină internă, în 2 vol., Bucureşti, 1999.
  7. Botnaru V. – Bolile aparatului respirator, Chişinău, 2002.
  8. Babiuc C. – Ulcerul gastroduodenal, Chişinău, 1999
  9. Harisson – Principiile medicinei interne, V.1-2, traducere din l.engleză, Bucureşti, 2001.
  10. Окороков А. Н. – Диагностика болезней внутренних органов ,în 4 volume, M.2001.

Bibliografia suplimentară

  1. Carp C. Tratat de cardiologie. 2 vol. Bucureşti: Ed. Med. Naţională, 2003.
  2. Medicina internă pentru rezidenţi/L.Buligescu ş.a. Bucureşti: Teora, 2002.
  3. Heart disease. V.1-2. Ed.E.Brownwald. Bucureşti: Mast, 2000.
  4. Restian A. Bazele medicinei de familie. Vol 1-3. Bucureşti: Ed. Med. 2001-2003.
  5. Harisson. Principiile medicinei interne. V.1-2/ Fauci A. şi al. Ed.a 2-a. Bucureşti: Teora,2001.
  6. Botnaru V.Elemente de nefrologie. Chişinău: Tip. Centrală, 2002.
  7. Botnaru V. ş.a. Examenul clinic în afecţiunile aparatului respirator. Chişinău: FEP. Tipografia centrală, 1998.
  8. Botnaru V. Hipertensiunea arterială: Aspecte clinice. Chişinău, 1996
  9. Botnaru V. Bolile cardiovasculare: Aspecte de diagnostic. Chişinău, 1997.
  10. Popescu E. Compendiu de electrocardiografie clinică. El.a 3-a. Bucureşti: Bic ALL, 2000.
  11. Buligescu L. Tratat de hepato-gastroenterologie. V.1-2. Bucureşti: Ed.Medicală, 1997.
  12. Grigorescu M., Pascu O. Tratat de gastroenterologie clinică. Vol.1-2. Bucureşti: Ed.Tehnică, 1996.
  13. Oxford- Manual de medicină clinică/ R.A.Hope ş.a. Ed.3-a.-Bucureşti, 1995.
  14. Harisson’s principles of internal medicine self-assessment and board review/ Ed.R.Stone. Boston, 2002.
  15. Klatt E. Robbins review of pathology. Philadelphia, 2002.
  16. Berk S., W. Davis Medicine pre Test self-assessment and review.- 9th .ed. Boston, 2001.
  17. Essential pathology / Ed. E. Rubin. 3th.ed. Philadelphia, 2001.
  18. A dictionary of medicines. New York: Oxford Univers. Press, 2001.
  19. Cecil essentials of medicine / ed. T. Andreoli a.o.-5ft.ed. Philadelphia, 2001.
  20. Cotran R. Robbins pathologic basis of diseases. – 6 th. Ed. Philadelphia, 1999.
  21. The Merck Manual of diagnosis and therapy: essential edition / ed.M.Beers, R. Berkov. Berkov. New York, 1999.
  22. Clinical medicine: a textbook for medical students and doctors. / ed.by P.Kumar, M.Clark. Edinburgh. 1998.
  23. Hampton Y. The ECG made easy. 5th ed.Edinburgh, 1998.
  24. Gherasim L., Apetri E. – Actualităţi în cardiologie, Bucureşti, 1998.




Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare