CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/medicine/140007/exam/

Programa examenului de doctorat

14.00.07 – Igienă

Recomandări metodice generale

Principiul de bază al medicinii mondiale constă în menţinerea şi promovarea sănătăţii oamenilor sănătoşi şi în profilaxia îmbolnăvirilor.

Pregătirea postuniversitară a specialiştilor prin doctorat prevede atingerea unui nivel de calificare, ce le-ar permite viitorilor doctori în medicină dispună de cunoştinţe profunde în domeniu şi să realizeze cercetări ştiinţifice foarte importante în igienă.

Scopul studierii disciplinei constă în pregătirea profesională a doctorandului la nivelul corespunzător în problemele importanţei igienice a factorilor de mediu, impactului acestora asupra sănătăţii publice, elaborării măsurilor profilactice şi supravegherii igienice preventive şi agricole, precum şi a tuturor elementelor de mediu.

Sfera de cunoştinţe: problemele sănătăţii publice în relaţie cu calitatea factorilor de mediu ambiant şi ocupaţional, nutriţia şi igiena alimentaţiei, igiena copiilor, toxicologia substanţelor chimice, elaborarea recomandărilor metodice, implementarea monitoringului socio-igienic.

Conţinutul cursului

1. Introducere în igienă.
Noţiune, metode de investigaţii, istoricul, relaţii cu alte disciplini medicale şi sociale.

Definiţia igienei ca ştiinţă. Profilaxia ca obiectiv esenţial al igienei. Ramurile igienei şi scopul instruirii în igienă. Metodele de investigaţii în igienă.

Caracteristica etapelor de dezvoltare a igienei. Principiile de stabilire a normelor igienice.

Locul şi rolul igienei în complexul ştiinţelor medicale. Caracterul şi direcţiile medicinii profilactice la diferite etape de dezvoltare. Profilaxia primară, secundară, terţiară. rolul ştiinţei igienice în prognozarea sănătăţii populaţiei şi asanării mediului.

2. Organizarea şi activitatea Centrelor de Medicină Preventivă.
Structura Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat în Republica Moldova. Documentele legislative, directivele principale, regulamentele de activitate. Structura serviciului igienă în Centrele de Medicină Preventivă, sarcinile acestui serviciu. Obligaţiile şi drepturile medicului în igienă. Bazele juridice ale serviciului de medicină preventivă în igienă.

3. Managementul în igiena mediului în CMP.
Particularităţile de planificare, organizare şi activitate a secţiei igiena mediului. Rapoartele lunare, trimestriale şi anuală.

Nomenclatorul documentelor obligatorii şi a formularelor de activitate în igiena mediului.

Studierea sănătăţii populaţiei în relaţie cu factorii de mediu.

Sistemul MOFARM “Sănătate”, participarea medicilor igienişti în realizarea lui, importanţa igienică.

Metodologia de studiu statistic privind influenţa factorilor de mediu (apei, alimentaţiei, aerului).

Planul Naţional pentru Sănătate în Relaţie cu Mediul, implementarea lui la nivel de judeţ, sector administrativ-teritorial, comună. Bazele legislative de activitate a igienistului în igiena mediului, conlucrarea cu specialişti de alt profil, cu instanţele oficiale juridice şi de administrare publică locală. Examinarea şi soluţionarea petiţiilor populaţiei.

4. Igiena apei şi obiectivelor acvatice
. Studiu de conlucrare a medicului igienist cu structurile, instituţiile, persoanele juridice şi fizice oficiale responsabile de organizarea alimentaţiei populaţiei cu apă potabilă.

Avizarea sanitară a fântânii, cişmelei cu recoltarea problemelor de apă, efectuarea calculelor pentru dezinfectarea curentă cu clorură de var şi întocmirea actului.

Avizarea sanitară a sondei arteziene cu recoltarea probei de apă şi întocmirea actului. Avizarea castelului de apă sau a unui rezervor de înmagazinare a apei cu întocmirea actului.

Recoltarea probelor de apă din reţelele de apeduct cu întocmirea certificatului de însoţire a probei.

Avizarea igienică a unui sector de apeduct şi instalaţiilor la reţea (fântâni de observaţie, cişmele de redistribuire, pompe de ascensiune etc.) cu întocmirea actului.

Evaluarea igienică a rezultatelor investigaţiilor de laborator a probelor de apă prelevate anticipat cu luare de decizii (seminar).

Evaluarea igienică a stării alimentării cu apă potabilă a unui sector locativ din centrul populat.

Studiul morbidităţii cu boli infecţioase şi neinfecţioase cu factor hidric de răspândire.

Prospecţiuni privind întocmirea raportului statistic la compartimentul alimentării populaţiei cu apă potabilă.

Conlucrarea medicului igienist cu persoanele juridice responsabile de exploatarea şi protecţia obiectivelor acvatice.

Avizarea igienică a diferitor obiective acvatice (râu, lac, iaz). Avizarea igienică a surselor de poluare a obiectivelor acvatice.

Particularităţile de acumulare, epurare şi deversare a apelor reziduale industriale.

Managementul controlului de laborator în CMP şi instituţiile de protecţie a mediului înconjurător privind starea igienică a bazinelor acvatice şi influenţa apelor reziduale asupra lor.

Familiarizarea cu laboratorul departamental al stadiilor de epurare biologică a apelor reziduale, studierea eficacităţii proceselor de epurare.

Familiarizarea cu lucrul laboratorului igienic al CMP în privinţa protecţiei bazinelor acvatice.

Metodologia de activitate a medicului igienist la etapa de efectuare a supravegherii igienice preventive în domeniul protecţiei igienice a bazinelor acvatice.

5. Igiena sistematizării centrelor populate urbane şi rurale.
Structura şi zonarea funcţională a centrelor populate urbane. Cerinţe igienice faţă de terenul de construcţie localităţilor.

Avizarea igienică a sectoarelor locative a urbei. Sistematizarea, construcţia şi amenajarea sectoarelor locative şi cerinţele igienice faţă de ele.

Avizarea igienică a sectorului transportului extern.

Avizarea igienică a instituţiilor de deservire a populaţiei.

Expertiza igienică a proiectelor spaţiilor verzi şi zonelor de agrement a populaţiei.

Particularităţile igienice de sistematizare şi zonare funcţională a localităţilor rurale.

Conţinutul şi particularităţile de activitate a medicilor igienişti cu specialişti de alt profil igienic, cu proiectanţii, inginerii, primăria, arhitecţii etc. în problemele de sistematizare şi construcţie a centrelor populate.

Legislaţia, formulare de evidenţă, indicii de activitate în domeniul sistematizării centrelor populate.

6. Protecţia igienică a solului şi salubrizarea centrelor populate. Avizarea terenurilor de construcţie în scopul evaluării stării igienice a solului.

Conlucrarea medicului igienist cu specialiştii de alt profil în problemele protecţiei solului.

Avizarea igienică a surselor de poluare a solului, organizarea profilaxiei.

Recoltarea probelor de sol pentru analizele chimico-sanitare, toxicologie, microbiologie, parazitologie.

Familiarizarea cu activitatea laboratorului igienic al CMP în investigaţiile indicilor de poluare a solului.

Managementul salubrizării centrelor populate, problemele igienice.

Analiza igienică a sistemului de salubrizare a centrelor populate: locurilor de acumulare, transportare, neutralizarea reziduurilor menagere solide.

Supravegherea igienică preventivă asupra surselor de poluare a solului şi schemelor de salubrizare a centrelor populate.

Supravegherea igienică curentă asupra salubrizării centrelor populate.

7. Igiena instituţiilor curativ-profilactice
Igiena spitalelor ca un compartiment al igienei mediului. Probleme de supraveghere sanitară preventivă în domeniul igienei spitalelor.

Caracteristica epidemiologică a infecţiilor nozocomiale. Problemele de infecţie sanitară curentă în profilaxia infecţiilor nozocomiale.

Particularităţile şi profilactica infecţiilor nozocomiale în secţiile chirurgie, obstetrică şi ginecologie, infecţioase, pediatrie. Măsurile de lungă durată în profilaxia infecţiilor nozocomiale (măsuri antiseptice, de dezinfecţie şi sterilizare, de înlăturare a reziduurilor solide şi lichide din spitale etc.).

Avizarea sanitară a instituţiilor curativ-profilactice, a farmaciilor şi punctelor farmaceutice de comercializare a medicamentelor industriale cu întocmirea actului.

8. “Igiena habitatului uman”
Studiu de conlucrare a medicului igienist cu instituţiile, structurile de stat, persoanele juridice şi fizice oficiale ce au aport direct în probleme de igienă a locuinţelor, edificiilor sportive şi instituţiilor publice.

Avizarea sanitară a căminelor pentru studenţi sau muncitori cu efectuarea măsurărilor instrumentale a iluminatului în încăperile de trai şi întocmirea actului de control.

Avizarea sanitară a frizeriilor cu efectuarea măsurărilor instrumentale a microclimei, controlul eficacităţii dezinfecţiei instrumentelor de deservire a clienţilor şi întocmirea actului de control.

Avizarea sanitară a băilor cu determinarea eficacităţii funcţionării ventilaţiei, controlul regimului de dezinfecţie şi întocmirea actului.

Avizarea sanitară a bazinelor de înot sau a sălilor sportive cu efectuarea măsurărilor instrumentale necesare şi întocmirea actului de control.

Avizarea sanitară a unei instituţii cultural-publice (cinematograf, cămin cultural, sală de dans, bibliotecă) cu efectuarea măsurărilor instrumentale necesare şi întocmirea actului.

Avizarea sanitară a magazinelor de comercializare a produselor industriale (de gospodărie, preparate chimice casnice etc.) cu întocmirea actului de control.

Studii privind întocmirea raportului statistic la compartimentul “Igiena habitatului uman”.

Studii metodologice de avizare sanitară, întocmire şi liberare a autorizaţiilor sanitare pentru reutilarea şi exploatarea spaţiului din clădirile de trai şi publice pentru diverse activităţi economice reglementate legislativ.

Elaborarea igienică a problemelor de habitat uman într-un sector administrativ al mun. Chişinău (seminar).

9. Organizarea asistenţei de igiena muncii în RM
Managementul igienei muncii la nivelul CMP, CNŞPMP, republică.

Particularităţile de planificare, organizare şi activitate a secţiei igienei muncii.

Rapoarte lunare, trimestriale şi anuale.

Nomenclatorul documentelor obligatorii şi a formularelor stabilite de activitate în igiena muncii.

10. Acţiuni de igiena muncii la nivelul unităţilor economice.
Examenele medicale la angajarea în muncă. Controlul medical în perioada de adaptare. Examenele medicale periodice. Semnalizarea, declararea şi evidenţa bolilor profesionale. Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă. Dispensarizarea.

11. Metodologia de cunoaştere şi evaluare a condiţiilor de muncă şi noxelor profesionale.
Scopul, caracterul complex, nivelurile de evaluare – profesiogramă, la nivel de secţie, loc de muncă, unitate economică.

Monitorizarea calităţii mediului ocupaţional. Paşaportizarea igienică a locurilor de muncă.

Determinarea şi aprecierea eforturilor profesionale (fizic şi neuropsihic).

Determinarea şi aprecierea factorilor fizici de producere la un loc de muncă (microclimat, pulberi profesionali, zgomot, trepidaţii, CEM, radiaţii laser, infraroşii, ultraviolete, ultrasunet), studierea procesului tehnologic, determinarea noxelor profesionale. Interpretarea rezultatelor obţinute.

Aprecierea riscului toxic la un loc de muncă: cunoştinţă cu procesul tehnologic, procesul de muncă şi coniogramele profesionale, natura, sursele şi cauzele de producere a noxelor toxice; alegerea punctelor şi momentelor de recoltare a probelor de aer pentru analizele chimico- şi fiziotoxice. Interpretarea rezultatelor obţinute.

Determinarea gradului de nocivitate şi pericol a condiţiilor de muncă.

12. Evaluarea acţiunii mediului ocupaţional şi procesului de muncă asupra stării de sănătate a muncitorilor.
Aprecierea stării de sănătate a muncitorilor expuşi după:

Monitorizarea şi managementul stării de sănătate a muncitorilor.

13. Prevenirea riscurilor profesionale:
Măsuri organizatorice

Măsuri ergonomice

Măsuri tehnologice

Măsuri sanitar-tehnice

Măsuri medico-profilactice

Mijloace de protecţie individuală.

Baza legislativă şi organizatorică privind prevenirea riscurilor profesionale. Colaborarea cu specialiştii din domeniul protecţiei muncii.

14. Metodologia efectuării supravegherii sanitare de stat în domeniul igienei muncii.
Exigenţe igienice generale faţă de procesele tehnologice.

Exigenţe igienice faţă de amplasarea, amenajarea şi întreţinerea unităţilor economice cu diferit grad de nocivitate.

Particularităţile de supraveghere sanitară preventivă în diferite ramuri ale economiei naţionale.

Particularităţile de avizare igienică curentă a unităţilor economice din diferite ramuri ale economiei naţionale.

15. Probleme actuale ale igienei alimentaţiei. Bazele fiziologo-igienice ale alimentaţiei raţionale.
Starea actuală a igienei alimentaţiei ca ştiinţă. Problemele de nutriţie în Republica Moldova. Grupurile de populaţie după cheltuieli energetice şi necesităţile în nutriene. Principiile alimentaţiei echilibrate. Clasificarea nutrientelor. Rolul biologic al proteinelor. Problemele îndestulării populaţiei cu proteine la ora actuală, surse noi de proteine. Rolul biologic al lipidelor. Clasificarea lipidelor. Funcţiile acizilor graşi polenici în organism, sursele acestora. Rolul fosfolipidelor, colesterolului în alimentaţie, sursele acestora. Importanţa biologică a glucidelor, sursele de glucide în alimentaţie. Importanţa biologică şi curativă a fibrelor alimentare (glucidelor nedigerabile). Clasificarea şi funcţiile biologice ale vitaminelor. Metodele de apreciere a stărilor hipovitaminice, măsurile de redresare a carenţelor de vitamine prin vitaminizarea produselor alimentare şi bucatelor finite în alimentaţie colectivităţilor organizate. Metodele de păstrare a vitaminelor în bucatele finite prin diferite procedee tehnologice. Clasificarea şi funcţiile sărurilor minerale în organism. Modificări în organism cauzate de carenţă sau excesul sărurilor minerale în alimentaţie, sursele de săruri minerale. Cheltuielile de energie , felurile de cheltuieli, factorii ce le condiţionează. Normele calorice ale alimentaţiei diferitor grupuri de populaţie. Particularităţile valorii energetice în alimentaţia copiilor de diferite vârste, femeilor gravide şi mamelor ce alimentează copii, persoanelor în vârstă, sportivilor.

Metodele de studiere a stării sănătăţii populaţiei în dependenţă de alimentaţie: anchetările asupra alimentaţiei; studierea alimentaţiei după repartiţie, metodele de laborator de determinare a cantităţilor de nutriene şi calorajului raţiilor propuse, metodele epidemiologiei statistice de studiere a sănătăţii şi stării de nutriţie în colectivităţile organizate.

16. Organizarea şi activitatea secţiilor de igiena alimentaţiei în CMP.
Alcătuirea planurilor de lucru în secţiile igiena alimentaţiei: planificarea activităţilor medicilor şi asistenţilor medicali. Compartimentele principale ce vor fi incluse în plan, formele şi metodele de lucru, organizarea inspecţiilor pe teren, a investigaţiilor de laborator – sanitaro-igienice şi microbiologice. Întocmirea şi perfectarea documentelor de evidenţă şi dări de seamă asupra lucrului efectuat. Metodele şi evidenţa de control al directivelor şi prescripţiilor în domeniul igiena alimentaţiei. Organizarea ştiinţifică a lucrului, perfecţionarea formelor şi metodelor de lucru, aplicarea mijloacelor tehnice şi a computerilor în igiena alimentaţiei. Evidenţa lucrului medicului în igiena alimentaţiei cu personalul obiectivelor alimentare. Educaţia igienică a populaţiei în domeniul igiena alimentaţiei. Lucrul secţiei igiena alimentaţiei cu inspectorii sanitari publici, cu reprezentanţii serviciului sanitar departamental, organizarea posturilor sanitare în obiectivele alimentare. Principiile profesional-deontologice în activitatea medicului igiena alimentaţiei. Formele şi metodele de colaborare a CNŞPMP cu serviciile igiena alimentaţiei din CMP judeţene, orăşeneşti (municipale).

17. Principiile alimentaţiei profilactice şi dietetice. Organizarea şi supravegherea acestei alimentaţiei.
Principiile alimentaţiei profilactice. Grupurile de alimentaţie profilactică, lista produselor, profesiilor ce necesită alimentaţie profilactică gratuită. Raţiile alimentaţiei profilactice pentru persoanele ce activează în diverse condiţii nocive. Documentele legislative, normative şi metodice privind alimentaţia profilactică. Normativele igienice de substituire a produselor alimentare în raţiile profilactice. Funcţiile medicului igienist în organizarea şi controlul alimentaţiei profilactice. Principiile alimentaţiei dietetice. Organizarea alimentaţiei dietetice în instituţiile medicale şi sanatoriale. Exigenţe igienice faţă de dotarea, amenajarea şi funcţionarea blocului alimentar din instituţiile curative. Organizarea alimentaţiei clasificarea, folosirea acestora. Controlul igienic al alimentaţiei dietetice în instituţiile curative, sanatoriale, de alimentaţie publică şi colectivă.

18. Patologiile de nutriţie.
Patologiile de nutriţie cu caracter endemic. Boli de nutriţie carenţiale: malnutriţii energetico-proteice, hipovitaminizie, anemii nutriţionale sau a elementelor minerale. Profilaxia acestor patologii. Dislipidemia şi profilaxia ei. Ateroscleroza, complicaţiile acesteia, profilaxia. Principiile de profilaxie a maladiilor cardiovasculare prin alimentaţie corectă. obezitatea alimentară, principiile dietologice în profilaxia acestei maladii. Diete folosite în tratamentul diabetului zaharat. Hiperuricemiile, guta şi profilaxia lor. Patologiile cauzate de carenţă sau excesul microelementelor – caria dentară, fluoroza, guşa endemică şi profilaxia acestora. Alcoolismul şi alimentaţia.

19. Securitatea şi expertiza igienică a produselor alimentare. Măsurile de protecţie a produselor alimentare.
Importanţa securităţii sanitare a alimentelor. Principiile de protecţie a produselor alimentare. Documentaţia normativă referitoare la produsele alimentare, normativele igienice referitoare la produsele alimentare, normele sanitare ale calităţii materiei prime şi produselor finite.

Sarcinile şi scopurile expertizei igienice a produselor alimentare. Clasificarea calităţii alimentelor în dependenţă de rezultatele expertizei igienice. Regulamentele efectuării şi modalităţile şi modalităţile de expertiză igienică a produselor alimentare – planificarea şi neplanificată. Documentaţia medico-sanitară de rigoare. Căile de valorificare a alimentelor condiţionat comestibile şi necomestibile.

20. Igiena produselor alimentare – laptelui, cărnii, peştelui, produselor vegetale şi derivatelor acestor produse.
Regulamentul de recoltare a probelor de alimente din lot pentru expertiza igienică. Descrierea lotului de produse, examenul organoleptic al produselor nemijlocit la lot, aprecierea calităţii acestor produse după indicii organoleptici, perfectarea concluziei referitoare la calitatea lotului de alimente. Perfectarea concluziilor despre interzicerea desfacerii produselor necalitative, condiţionat comestibile şi de transmitere a acestor produse la utilizare tehnică pentru prelucrare. Modalităţile şi dificultăţile expertizei produselor alimentare de import. Colaborarea Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat cu alte departamente la efectuarea expertizei alimentelor.

Igiena laptelui şi produselor lactate. Indicii calităţii laptelui şi produselor lactate. Laptele ca sursă şi factor de declanşare al unor zooantroponoze. Rolul laptelui şi produselor lactate în declanşarea intoxicaţiilor alimentare li infecţiilor intestinale acute. Defectele, alterarea laptelui şi produselor lactate (produse acidolactice, unt, brânză, caşcaval). Expertiza igienică a acestor produse. Indicii calităţii şi expertiza igienică a îngheţatei, a produselor lactate pentru alimentaţia copiilor.

Igiena cărnii şi derivatelor ei. Clasificarea cărnii. Importanţa igienică şi epidemiologică a cărnii şi produselor din carne. Maladiile ce pot fi transmise prin intermediul cărnii şi derivatelor ei (antropozoonozele, bolile infecţioase, helmintiazele). Carnea, produsele din carne ca sursă de intoxicaţii alimentare şi infecţii intestinale acute. Indicii igienici ai calităţii cărnii şi derivatelor ei, expertiza igienică a cărnii şi produselor din carne, aprecierea calităţii. Igiena ouălor şi produselor din ouă. Ouăle ca sursă de intoxicaţii alimentare, derivatele ouălor şi preparatelor din ouă. Indicatorii igienici ai ouălor şi preparatelor din ouă.

Igiena peştelui şi derivatelor lui. Peştele ca sursă de helmintiaze. Rolul peştelui în declanşarea intoxicaţiilor alimentare. Indicatorii calităţii peştelui şşi derivatelor lui, expertiza igienică a acestora. Căile de valorificare a peştelui şi derivatelor lui condiţionat comestibile şi necomestibile.

Expertiza igienică a produselor cerealiere – făină, crupe, pâine, produse de panificaţie. Valoarea nutritivă a cerealierelor, expertiza igienică a produselor cerealiere. Infectarea cerealierelor cu paraziţi, valorificarea a astfel de produse.

Igiena legumelor şi fructelor, clasificarea acestora. Importanţa igienică şi epidemiologică a legumelor şi fructelor. Exigenţe faţă de calitatea legumelor şi fructelor pentru consumaţie. Căile de valorificare a legumelor şi fructelor în dependenţă de rezultatele expertizei igienice a acestora.

Expertiza igienică a băuturilor alcoolice, răcoritoare, a apei minerale. Defectele băuturilor răcoritoare, alcoolice, a berii. Indicii calităţii băuturilor, aprecierea acestora.

Direcţiile generale şi volumul de lucru în supravegherea sanitară preventivă a obiectelor alimentare. Documentele legislative, normative, referitoare la supravegherea sanitară preventivă în igiena alimentaţiei. Expertiza proiectelor obiectivelor alimentare. Colaborarea secţiei igiena alimentaţiei cu instituţiile de proiectări şi cale de gestionare locală în problemele de supraveghere sanitară preventivă respectivă. Supravegherea sanitară preventivă a obiectivelor alimentare în construcţie şi reconstrucţie, la utilarea şi reutilarea acestora (respectarea principiului de flux). Supravegherea sanitară preventivă asupra modalităţilor de aprovizionare cu apă rece şi caldă asupra calităţii apei de la obiectivele alimentare. Expertiza igienică a proiectelor instalaţiilor de înlăturare şi neutralizare a deşeurilor lichide şi solide de la obiectivele alimentare.

Supravegherea sanitară preventivă a noilor denumiri şi reţete de produse alimentare, materii prime noi, moduri de preparare a alimentelor, a utilajelor noi de fabricare a alimentelor. Supravegherea sanitară preventivă a noilor feluri de ambalaj, veselă, ustensile, în special al celor din materiale sintetice.

21. Supravegherea sanitară curentă asupra obiectivelor alimentare.
Scopurile, volumul de activitate al secţiei igiena alimentaţiei în supravegherea sanitară curentă a obiectivelor şi normativelor aplicate cu acest scop. Controalele sanitare curente şi neplanificate, autorizarea funcţionării obiectivelor alimentare. Supravegherea sanitară curentă a unităţilor de alimentaţie publică şi colectivă: inspecţia încăperilor şi a modalităţii de respectare a principiului de flux, inspecţia utilajului tehnologic şi funcţionabilităţii acestuia. Supravegherea sanitară curentă a blocurilor alimentare din instituţiile pentru copii, spitale, aziluri etc. cerinţele igienice la prelucrarea materiei prime, depozitarea şi păstrarea acesteia. Controlul tratamentului termic al bucatelor. Controlul păstrării şi desfacerii aperitivelor, bucatelor reci şi băuturilor preparate ex tempore. Controlul prelucrării şi spălării veselei, inventarului şi ustensilelor de bucătărie, veselei şi tacâmurilor de cantină. Controlul modului de preparare şi eficacitatea soluţiilor dezinfectante. Cerinţele igienice faţă de păstrarea şi desfacerea produselor alimentare perisabile şi neperisabile. Tipurile de obiective de desfacere. Controlul respectării modului de păstrare a produselor alimentare. Controlul respectării regimului sanitar în obiectivele de comercializare a produselor alimentare. Controlul regimului sanitar în obiectivele frigorifice şi a condiţiilor de păstrare îndelungată a produselor alimentare.

Cerinţele igienice faţă de întreprinderile şi unităţile de prelucrare şi fabricare a produselor alimentare –obiectivelor de obţinere şi prelucrare a laptelui şi produselor lactate, de producere a cărnii şi preparatelor din carne, de obţinere a grăsimilor alimentare, de fabricare a conservelor, zahărului etc. controlul respectării stării sanitare la aceste obiective. Igiena produselor de patiserie şi cofetărie cu cremă - cerinţe de igienă faţă de utilaj, fabricarea, păstrarea şi desfacerea a astfel de produse, controlul sanitar curent al obiectivelor de acest gen.

Supravegherea sanitară curentă a obiectivelor de producere a băuturilor alcoolice, răcoritoare, a apei minerale, a berii – amplasarea, încăperile, utilajul, procesul tehnologic, măsurile de protecţie a mediului la astfel de obiective.

22. Intoxicaţiile alimentare şi profilaxia lor.
Intoxicaţiile alimentare – starea actuală în Republica Moldova, cel mai frecvent întâlnite intoxicaţii, caracterizarea epidemiologică a acestora. Caracterizarea alimentelor şi condiţiilor ce pot produce declanşarea intoxicaţiilor alimentare – toxicoinfecţii, toxicoze bacteriene. Particularităţile clinice ale diferitor intoxicaţii alimentare. Botulismul – produsele alimentare ce-l pot cauza, particularităţile clinice, diagnosticul de laborator, măsurile de profilaxie.

Micotoxicozele – etiologia, clasificarea, produsele alimentare ce-l pot cauza, manifestările clinice ale micotoxicozelor, profilaxia lor. Intoxicaţiile alimentare mixte, diagnosticul de laborator, profilaxia acestora. Intoxicaţiile alimentare nebacteriene: intoxicaţii cu cantităţi remanente de substanţe chimice în alimente (pesticide, săruri ale metalelor grele), profilaxia lor. Intoxicaţii cu ciuperci, cu plante toxice, profilaxia a astfel de intoxicaţii.

Metodologia cercetării igienice a cazurilor de intoxicaţii alimentare. Documentele legislative şi instructive folosite cu acest scop. Depistarea produselor suspicioase în intoxicaţie, trimiterea lor şi a materialelor de la cei infectaţi în laborator.

Diagnosticul de laborator al diverselor intoxicaţii alimentare. Eventualele erori ce pot fi comise în cercetarea cazurilor de intoxicaţii alimentare.

Documentele legislative, instrucţiunile şi materialele metodice referitoare la profilaxia intoxicaţiilor alimentare.

Documentele legislative, instrucţiunile şi materialele metodice referitoare la profilaxia intoxicaţiilor alimentare. Măsurile sanitar-veterinare şi sanitar-igienice, măsurile specifice în profilaxia intoxicaţiilor alimentare. Educaţia igienică în profilaxia intoxicaţiilor alimentare.

23. Standardizarea şi metodologia în igiena alimentaţiei.
Sarcinile şi direcţiile principale în activitatea de standardizare în igiena alimentaţiei. Obiectivele supuse standardizării de stat. Documentele normative ce determină exigenţele faţă de obiectivele supuse standardizării. Felurile de standarde, standardele de firmă, prescripţiile tehnice. Standardele pentru produse concrete, standarde pentru metode de rezolvare, analize ale produselor alimentare, standarde de ambalaje, marcare, păstrare, transportare a produselor alimentare. Proiectarea documentelor, normative, nota explicativă la astfel de documente. Regulamentul înregistrării de stat, implementării documentelor normative în practica Centrelor de Medicină Preventivă. regulamentul evidenţei, păstrării, restabilirii documentelor originale şi duplicatelor, regulamentul de modificare sau abrogare a documentelor normative.

Bazele ştiinţifice, tehnice şi organizaţionale ale metrologiei la CMP. Regulile şi normele asigurării metodologice, planificarea şi realizarea controlului metrologic. Supravegherea de Stat şi departamentală în domeniul standardizării şi metrologiei.

24. Problemele actuale ale igienei copiilor şi adolescenţilor.
Starea de sănătate a copiilor şi adolescenţilor şi factorii de risc ce o influenţează. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor. Perioadele de dezvoltare a copiilor şi adolescenţilor, argumentarea lor igienică. Dezvoltarea morfofuncţională a copiilor de diferite vârste. Activitatea sistemului nervos central – dezvoltarea neuropsihică. Dezvoltarea fizică. Adaptarea organismului copiilor.

25. Probleme igienice de instruire şi educaţie a copiilor şi adolescenţilor. “Maturizarea şcolară a copiilor de 6 ani”, metodele de determinare. Probleme igienice în instruirea şi educaţia copiilor de 6 ani. Aspecte ale regimului zilei pentru copii de diferite vârste (0-3ani, preşcolari, elevi). Igiena procesului instructiv în grădiniţele de copii. Igiena procesului de învăţământ în şcoală.

26. Bazele igienice ale instruirii copiilor prin muncă
Importanţa instruirii copiilor şi adolescenţilor prin muncă. Organizarea diferitor forme de instruire prin muncă. Condiţiile necesare pentru instruirea elevilor prin muncă. Factorii mediului ocupaţional ce pot influenţa asupra organismului elevilor în timpul instruirii prin muncă. Organizarea igienică a muncii adolescenţilor. Regimul de muncă şi odihnă. Particularităţile muncii în agricultură. Protecţia muncii adolescenţilor. Bazele fiziologice ale educaţiei fizice, rolul educaţiei fizice în asanare. Modalităţile de călire a copiilor şi adolescenţilor. Formele de educaţie fizică. Exigenţa igienică faţă de locurile de organizare a educaţiei fizice.

27. Statutul nutriţional al copiilor în prezent, organizarea alimentaţiei echilibrate.
Analiza igienică a proiectului instituţiei pentru copii şi adolescenţi. Controlul igienic în timpul construcţiei, reconstrucţiei, reparaţiilor capitale.

Controlul sanitar curent:

28. Rolul asistenţei medico-igienice a copiilor şi adolescenţilor întru menţinerea şi fortificarea sănătăţii şi nivelului de dezvoltare fizică.
Asistenţa medico-profilactică a populaţiei de copii şi adolescenţi. Examenele medicale în instituţiile preşcolare, în şcoli. Profilaxia bolilor neinfecţioase, celor infecţioase şi helmintiazelor la copii. Importanţa alimentaţiei echilibrate. Substanţele nutritive, regimul alimentar pentru copii de diferite vârste. Igiena transportării, păstrării şi preparării culinare a produselor alimentare la instituţiile pentru copii şi adolescenţi în profilaxia intoxicaţiilor alimentare. Controlul igienic al alimentaţiei copiilor şi adolescenţilor (componenţa cantitativă şi calitativă a raţiilor alimentare).

29. Asigurarea condiţiilor optime în încăperile destinate copiilor şi adolescenţilor (supravegherea igienică preventivă şi curentă).
Studierea documentelor legislative şi reglementare necesare în controlul sanitar preventiv al obiectivelor pentru copii şi adolescenţi. Examinarea lotului de pământ distribuit pentru construcţia instituţiilor pentru copii. alcătuirea avizului sanitar. expertiza. educaţia igienică în instituţiile pentru copii şi adolescenţi. Analiza şi aprecierea stării de sănătate şi a nivelului de dezvoltare fizică a copiilor şi adolescenţilor din diferite instituţii pentru copii.

30. Aspecte teoretice şi practice în domeniul igienei radiaţiilor. Actele legislative şi normative referitoare la radioprotecţie şi securitatea nucleară.
Igiena radiaţiilor ca ramură a medicinii preventive. Obiectul şi sarcinile igienei radiaţiilor. Radiaţiile ionizante şi riscurile potenţiale pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Consecinţele medico-sociale pentru Moldova după accidentul nuclear de la Cernobâl. Actele normative, legislaţiile referitoare la radioprotecţie şi securitate nucleară. Infrastructura organelor publice cu funcţii de reglementare în domeniul radioprotecţiei nucleare.

31. Organizarea şi efectuarea supravegherii igienico-radiologice în Republica Moldova.
Activitatea serviciului sanitar – epidemiologic în igiena radiaţiilor. Structura serviciului, organizarea lucrului. Delimitarea funcţiilor între serviciul sanitar–epidemiologic de Stat al Ministerului Sănătăţii al R.M. şi alte organe publice cu funcţii de reglementare în domeniul radioprotecţiei şi securităţii nucleare. Organizarea şi efectuarea supravegherii sanitar-epidemiologice de Stat preventive şi curente în igiena radiaţiilor. Probleme actuale în igiena radiaţiilor inclusiv în activitatea de standardizare şi asigurare metrologică.

32. Conceptele dozimetriei şi radioprotecţiei. Noţiuni de bază şi fundamentale a radioprotecţiei şi securităţii nucleare.
Bazele fizicii nucleare, radiaţii nucleare. Surse de radiaţii nucleare. Interacţiunile radiaţiilor ionizante cu substanţele biologice. Mărimi şi unităţi în dozimetrie. Efectele radiobiologice la iradiere. Eficacitatea biologică şi factori de pondere. Expunerea naturală la radiaţiile ionizante, expunerea artificială la radiaţiile ionizante. Categoriile de populaţie de expunere la radiaţiile ionizante. Principiile normelor de radioprotecţie. Dozele limită. Măsurarea şi calculul dozei de expunere. Calcularea expunerii externe. calcularea coeficientului ecranelor de protecţie. Calcularea expunerii interne.

33. Dozimetria şi radiometria radiaţiilor ionizante.
Principiul de funcţionare al dozimetrelor. Principiul de funcţionare al debitmetrelor. Alegerea dozimetrului şi debitmetrului în dependenţă de circumstanţele de iradiere. Supravegherea dozimetrică. măsurarea gradului de ionizare a aerului. Unităţi noi şi vechi de măsură pentru Radon şi Thoron.

34. Exigenţele igienice faţă de unităţile nucleare. Sursele de iradiere.
Exigenţe igienice faţă de unităţile nucleare de tip deschis. Exigenţe igienice asupra unităţilor nucleare de tip închis. Supravegherea sanitar-epidemiologică de Stat asupra transportului substanţelor radioactive asupra colectării şi depozitării definitive a deşeurilor radioactive.

Inspecţia sanitară a punctului de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive şi efectuarea cartografierii – gama a acestui obiectiv nuclear. Exigenţele igienice faţă de aparatele cu izotopi radioactivi, organizarea supravegherii sanitaro-epidemiologice de Stat asupra utilizării şi exploatării acestora. Cerinţe igienice faţă de sursele Roentgen de energie joasă. Cercetarea obiectivelor utilizante ale surselor Roentgen de energie joasă. Exigenţe igienice faţă de efectuare defectoscopiei – gama şi Roentgen închise şi asupra instalaţiilor utilizatoare. Controlul laboratoarelor de defectoscopie – gama cu efectuarea măsurilor dozimetrice.

Iradierea ionizantă în medicină. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de Stat şi cerinţe igienice asupra cabinetelor radiologice ale instituţiilor medicale. Măsurile de radioprotecţie a personalului şi pacienţilor. Contingentele de “risc sporit” în roentgenodiagnostic şi medicină nucleară. Exigenţele igienice faţă de laboratoarele nucleare radiodiagnostice şi de subdiviziunile de terapie actinică. Radioactivitatea materialelor de construcţie şi a îngrăşămintelor minerale. Radioprotecţia locuinţelor. Măsurile de diminuare a iradierii populaţiei de către surse naturale. Problemele Radonului.

35. Bazele radioprotecţiei populaţiei. Activitatea subdiviziunilor radiologice a CMP în sistemul medicinii catastrofelor.
Estimarea situaţiei radiologice. Caracterizarea igienico-radiologică a teritoriului. Situaţia radiologică în republica Moldova la momentul actual. Consecinţele medicale ale accidentului de la CAA Cernobâl, inclusiv pentru Republica Moldova. Caracterizarea armelor de distrugere în masă. Măsurile igienice în focare. Normativele perioadei speciale. Accidentele cu radiaţii şi profilaxia acestora. Clasificarea, pronosticul consecinţelor eventuale. Organizarea cercetării de serviciu şi de lichidare a accidentelor cu radiaţii. Organizarea lucrului subdiviziunilor radiologice a CMP în sistemul de medicină a catastrofelor şi accidentelor nucleare. Pregătirea teoretică şi practică a specialiştilor, formelor şi metodelor. Selectarea şi pregătirea probelor pentru investigaţii radiologice. Criterii întru luarea deciziilor referitoare la protecţia populaţiei în caz de accident al reactivului nuclear. Dezactivarea. Organizarea lucrului serviciului departamental de radioprotecţie şi a persoanelor responsabile în acest domeniu.

Literatura de specialitate (de bază)

  1. C.I.Aculov, C.I.Buştueva. Igiena comunală (trad. din l.rusă de conf. Gr.Friptuleac şi conf. V.Băbălău), Chişinău, Lumina, 1992.
  2. Gr.Friptuleac, Lucia Alexa, V.Băbălău. Igiena mediului (lucrări practice). Chişinău, Ştiinţa. 1998.
  3. S.Mănescu. Tratat de igienă. Ed. Medicală, Bucureşti,1985.
  4. S.Mănescu. Igiena mediului. Bucureşti, 1991.
  5. Theodore Tulchinsky, Elena Varavikova. Noua Sănătate Publică, Chişinău, 2003, 744 p.
  6. S.Mănescu. Igiena mediului. Lucrări practice. Bucureşti, 1977.
  7. К.И.Акулов, К.А.Буштуева. Коммунальная гигиена. Учебник. М. Медицина, 1986.
  8. Ion Silion, Cristina Corduneanu. Bazele medicinii muncii (teorie şi practică). Iaşi,Moldo-grup,2000,580 p.
  9. V.Vangheli, D.Rusnac. Igiena muncii (compendiu de lucrări practice), Chişinău, 2000,475 p.
  10. Гигиена труда (Под ред. С.В.Алексеев, В. Р. Усенко). М., Медицина, 1988.
  11. Руководство к практическим занятиям по гигиене труда (Под ред. А.М.Шевченко). Киев, Вища школа, 1986, 336с.
  12. Руководство к лабораторным занятиям по гигиене труда (Под ред. З.И.Израэльсона, Н. Ю.Тарасенко), 5-е изд. перераб. и дополн. М., Медицина, 1981, 482с.
  13. Руководство по гигиене труда. Том I-II . Под ред. Н.Ф.Измерова. Москва, Медицина, 1987, 367 + 446 с.
  14. Cornelia Mihalache, Brînduşa Constantin, Veronica Oprea Noţiuni practice de medicina muncii. Iaşi, 1996, 160p.
  15. Сепетлиев Д. Статистические методы в научных медицинских исследованиях. – М.: Медицина, 1968. – 419 с.
  16. Измеров Н.Ф., Гурвич Е.Б., Лебедева Н.В. Социально.гигиенические и эпидемиологические исследования в гигиене труда. - М.: Медицина, 1985. – 192 с.
  17. Chirlici, Uliana Jalbă. Igiena alimentaţiei (compendiu de lucrări practice). Chişinău, 2001,528 p.
  18. Mănescu (red.). Tratat de igienă (în 3 volume). Ed. medicală, Bucureşti, 1985.
  19. Iu. Mincu. Alimentaţia omului bolnav (Dietoterapia). Ed. medicală, Bucureşti,1980.
  20. Iu. Mincu, B. Segal, E. Popa, R. Segal. Orientări actuale în nutriţie. Ed. medicală, Bucureşti 1989.
  21. Петровскии К.С., Ванханен В. Д. Гигиена питания. М. Медицина, 1982.
  22. Покровский А.А Метаболические аспекты фармакологии и токсикологии пищи. М. Медицина, 1975.
  23. Опополь Н. И., Добрянская Е. В. Нитраты (Гигиенические аспекты проблемы). Кишинёв, Штиинца, 1987.
  24. L.Alexa. Curs de igienă. Iaşi. 1994.
  25. A.Antal. Igiena şcolară. Ed.II. Ed. Medicală, Bucureşti, 1978.
  26. И.А.Арнольди, Л.Г. Груева. Режим труда и отдыха работающих подростков. М. Медицина,1973.
  27. В.Н. Кардашенко. Гигиена детей и подростков. М., Медицина, 1988.
  28. В.Н. Кардашенко. Руководство к лабораторным занятиям по гигиене детей и подростков. М., Медицина, 1983.
  29. O. Coman. Puericultura şi igiena preşcolară. Ed. did. şi ped. Bucureşti, 1979.
  30. Е.Н.Кореневская,Л.ГРогачевская. Гигиенические вопросы строительства школьных зданий. М., Медицина, 1974.

Literatura suplimentară

  1. А.Н.Марзеев, В.М.Жаботинский. Коммунальная гигиена. Учебник. М. Медицина, 1979.
  2. Е.И.Гончарук (ред). Руководство к лабораторным занятиям по коммунальной гигиене. М. Медицина, 1982.
  3. Е.И.Гончарук (ред). Руководство к практическим занятиям по коммунальной гигиене. М. Медицина, 1977
  4. Г.Шахбазян (ред). Основы предупредительного санитарного надзора. Киев. 1975.
  5. Г.П.Зарубин, М.М.Гимадаев. Организация предупредительного санитарного надзора за планировкой населенных мест. М.Медицина, 1981.
  6. Я.Н.Костовецкий, Г.М.Рахов, В.А.Прокопов. Текущий санитарный надзор за водоснабжением и канализацией населенных мест. Киев, Здоровья, 1979.
  7. С.Н.Черкинский. Руководство по гигиене водоснабжения. М., 1975.
  8. К.И.Буштуева. Руководство по гигиене атмосферного воздуха. М., 1976.
  9. Legile Parlamentului Republicii Moldova în probleme de Igiena Mediului sau Protecţie a Mediului Înconjurător. Standardele de Stat (STAS-urile), Normele şi Regulile de Construcţie (NRC), Regulile şi Normele Sanitare (RNS) în vigoare.
  10. S.Mănescu, M.Cucu, M.Diaconescu. “Chimia sanitară a mediului”. Bucureşti, 1994.
  11. Н. Опополь, Р. Коробов. Эколого-гигиенический мониторинг. (Проблемы и решения). Кишинэу, 2001, 238 с.
  12. Вредные вещества в промышленности в 3 т. (Под ред. Лазарева Н.В.). Л., Химия, 1976, Т.1, 1976 Т. 2, 1977. Т. 3
  13. В. Д. Карпов, В. Е. Ковшило. Вопросы гигиены труда. Ленинград, 1979
  14. Н. Ф. Измеров. Вопросы гигиены труда. М., Медицина, 1987
  15. И.И.Кундиев. Предварительный санитарный надзор в промышленности и сельском хозяйстве. Киев, 1980
  16. Medicina muncii. (Red. P. Manu ), Bucureşti, Editura medicală, 1975, 1983
  17. Practica medicinii muncii. (Red. P.Manu, T. Niculescu). Bucureşti, Editura medicală, 1978, 630p.
  18. Medicina muncii. (Red. P.Alexandru), Tîrgu-Mureş 1977
  19. Текущий санитарный надзор в промышленности и сельском хозяйстве”. Под. ред. O. В. Чебанова и соавт. Kиев, 1990
  20. Гигиена труда в сельском хозяйстве. Под. ред. Л.И.Медведь, И.Кундиев M., Meд. 1981.
  21. Доценко В. А. Санитарно гигиенический контроль за организацией общественного питания. М. Медицина.
  22. Шевченко М. Г. Практические пособие для санитарных врачей по гигиене питания М. Медицина, 1974.
  23. Ванханен В. Д., Лебедев Е.А. Руководство к практическим занятие по гигиене питания. М. Медицина, 1987.
  24. Ванханен В. Д., Петровский К. С. Гигиена питания (практические пособие). Киев, Вища школа 1981.
  25. Бондарев Л. С., Варенко Ю. С. Ботулизм. Киев, Здоровья, 1990.
  26. Г.В.Горбунова. Организация труда врачей по гигиене детей и подростков. Ж. Гиг. и сан.№10, 1980.
  27. В.М.Левин, Э.С.Рутеенбург. Профессиональная ориентация и врачебная профессиональная консультация подростков. Л., Медицина,1977.
  28. S.Mănescu. Tratat de igienă. Ed. med. vol.III, Bucureşti, 1987 (sub red. prof. dr. Gh. Tănăsescu ).
  29. S. Mănescu. Igiena Ed. medicală. Bucureşti. 1991.
  30. Г.Н.Сердюковская. Руководство для врачей школ. М., Медицина1983.
  31. Г.Н.Сердюковская, А.Г.Сухарев. Гигиена детей и подростков. М., Медицина 1986.
  32. Г.Н.Сердюкковская, И.А.Арнольди, Л.Т.Антонова. Клиника заболеваний, физиология и гигиена в подростковом возрасте. М.. Медицина,1971.
  33. М.И.Снегур. З.Т.Корешкова. Питание детей. Киев,Раддянська школа.1988.
  34. Г.П.Забурин, М.М.Гимодаева. Организация предупредительного санитарного надзора за планировкой населенных мест. М., Медицина, 1981.



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare