Paşaportul specialităţii:
Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific
Filologie
Formula specialităţii
Specialitatea 10.01.01. – Literatura română are drept scop cercetarea fundamentală a întregului ansamlu de opere literare naţionale cu caracter estetic,a fenomenului artistic pe genuri şi în plan diacronic şi sincronic, cu toate legităţile de dezvoltare şi problemele esenţiale ce le reclamă (integrarea fenomenului literar în perspectivă istorică, studierea estetico-valorică a scriitorilor de seamă prin prisma curentelor literare şi a dihotomiei tradiţie-inovaţie; analiza textelor literare şi a limbajulor artistice; examinarea poeticii şi stilisticii celor mai reprezentativi prozatori, poeţi, dramaturgi.
Direcţii de cercetare:
- studierea literaturii ca ideologie literară, ca viziune estetică şi filosofică asupra vieţii ca artă a cuvântului;
- investigarea fenomenului literar concret (ca proces continuu, pe spirală) şi a individualităţilor creatoare concrete în devenirea lor istorică;
- studierea poeticului şi a ficţiunii unei opere literare; a versificaţiei şi artei dramatice;
- studierea substratului folcloric şi mitologic al literaturii române (de la începuturi pînă în prezent);
- studierea limbajului din perspectiva dublei lui intenţii: “tranzitivă” şi “reflexivă”;
- studierea relaţiilor literaturii naţionale cu literaturile lumii, din perspectiva comparatismului modern şi a teoriei receptării (similitudini, interferenţe, comunităţi tipologice concrete cu alte literaturi, intertextualităţi);
- studierea literaturii române în context culturologic, prin prisma tranzitologiei (legităţile generale şi specifice ale epocilor de tranziţie în literatură, cultură şi civilizaţie);
- investigarea intrinsecă şi extrinsecă a literaturii.
Specialităţi adiacente:
Specialităţi complementare:
Delimitările de specialităţile adiacente
Literatura română se delimitează de specialităţile adiacente în primul rând prin faptul că reprezintă o lume fictivă, imaginară exprimată prin imagini concret-senzoriale profund originale; ea nu înfăţişează fapte aievea întâmplate, ci fapte ce s-ar putea întâmpla; se folosesc nu de limbaj “reflexiv”, Prin care scriitorul se comunică sau se exprimă prin sine; alături de alte funcţii importante (morale, pedagogice, social-politice, de cunoaştere), literatura se distinge tranşant pun funcţia estetică ce este dominantă; principalele unelte de lucru ale literaturii sunt imaginea, metafora, simbolul şi mitul.
Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, programei examenului de doctorat şi recenzenţii lor:
Autorii:
Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre recenzenţi
Autorii:
- Dolgan Mihail, membru corespondent al A.Ş.M., doctor habilitat în filologie, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal, şeful Direcţiei ştiinţifice Literatură contemporană la I.L.F. al A.Ş.M.
Recenzenţii:
- Corbu Haralambie, academician, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal la I.L.F. al A.Ş.M.
- Gavrilov Anatol, doctor în filologie, cercetător ştiinţific coordonator, şeful Direcţiei ştiinţifice Teorie literară şi literatură comparată la I.L.F. al A.Ş.M.