CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/philology/100101/exam/

Programa examenului de doctorat

10.01.01 – Literatura română

Recomandări metodice generale

Studierea problemelor-cheie ale literaturii române în context european şi universal, definirea personalităţii originale a literaturii naţionale, studierea individualităţilor creatoare din întreg spaţiul literar şi cultural românesc (Republica Moldova, România, alte ţări).

Asimilarea valorilor literaturilor europene şi universale; receptarea valorilor literaturii naţionale în alte ţări şi spaţii culturale; studierea literaturilor etniilor conlocuitoare din Republica Moldova.

Sfera de cunoştinţe: cunoaşterea evoluţiei literaturii naţionale; operele principale ale celor mai reprezentativi scriitori; epocile şi curentele literare, evoluţia şi succesiunea lor, principalele genuri şi specii literare, stilurile şi particularităţile limbajului artistic, elementele de bază ale poeticii şi stilisticii literare, ale versificaţiei şi artei dramatice; lucrările de referinţă în domeniu; stadiul actual al cercetărilor ştiinţifice (reflectat în bibliografia de specialitate).

Abilităţi profesionale: însuşirea metodelor moderne de cercetare, dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteză, argumentarea propriilor opinii privind domeniul de cercetare, însuşirea realizărilor performante (metode şi modele contemporane) de cercetare.

Conţinutul cursului

Literatura română veche şi premodernă


Cuvinte cheie: tradiţie, legendă, cronică, cronicar, letopiseţ, literatură religioasă, cronici versificate.

Geneza literaturii române vechi şi evoluţia ei pe parcursul secolelor XV-XVIII.

Cultura şi literatura română în sec. al XVII-lea. Formaţia umanistă a cronicarilor.

Mitropolitul Varlaam – figură reprezentativă a culturii naţionale din prima jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropolitul Dosoftei – creatorul poeziei culte româneşti. Grigore Ureche, fondator al istoriografiei naţionale în Moldova. Miron Costin, un mare erudit al timpului. Reflecţie filosofică în opera sa. Ion Neculce, înaintaş al marilor povestitori români şi cel mai artist cronicar moldovean. Nicolae Costin – deschidere spre Europa. Dimitrie Cantemir – scriitor umanist şi savant de renume european.

Literatura premodernă – o epocă de tranziţie. Poeţii Văcăreşti C. Conachi. Alţi poeţi ai timpului. Asimilarea literaturii occidentale şi începutul difuzării filozofiei luminilor. Şcoala Ardeleană. Revigorarea literaturii neamului.

Literatura română din secolul al XIX-lea


Cuvinte cheie: iluminismul, clasicismul, romantismul, paşoptismul, junimismul, realismul, naturalismul, neoromantismul, drama istorică, nuvelă, pastel, roman, comedia, scriitor clasic, luptă de idei, platformă ideologico-estetică, polemică, forme fără fond, artă pentru artă, artă cu tendinţe, critică de dirceţie, capodoperi.

Etape, curente, particularităţi distincte, complementaritatea principiilor tipologic şi concret istoric, individualităţi creatoare.

Literatura română în epoca luminilor. Budai-Deleanu – scriitor iluminist de formaţie europeană. Poemul “Ţiganiada”, operă modernă.

Gheorghe Asachi şi rolul său la dezvoltarea literaturii naţionale.

Fabula românească: între tradiţie europeană şi afirmarea spiritului autohton.

Literatura română din epoca romantismului. Romantismul paşoptist în raport cu cel european. Particularităţile romantismului românesc. “Introducţie” la “Dacia literară” – manifest programatic al curentului. Conceptul de critică literară la patruzecioptişti.

I. Heliade Rădulescu – animator al culturii şi literaturii române din prima fază a romantismului.

Mihail Kogălniceanu – ideolog şi militant al mişcării paşoptiste în cultura şi literatura română. Opiniile lui M. Kogălniceanu despre critica literară.

Creaţia lui C. Negruzzi – între clasicism, romantism şi realism. Scrisorile literare “Negru pe alb”. Nuvela “Alexandru Lăpuşneanu”, capodoperă a genului.

Alecu Russo – “ostaş al propăşirii”, promotor al culturii şi literaturii române moderne. Actualitatea mesajului estetico-literar. Articolul polemic “Critica criticii”.

Creaţia lui V. Alecsandri: de la romantismul paşoptist la junimism. Fondator al pastelului ca specie în literatura română. Diversitatea speciilor poetice (poezia lirică, poemul ş.a.). Întemeietor al dramaturgiei naţionale (drama istorică, comedia, vodevilul, cîntecelul comic ş.a.).

B. P. Hasdeu. Caracterul enciclopedic al creaţiei. Destinul uman – axă tematică a dramaturgiei lui B. P. Hasdeu (“Răzvan şi Vidra”).

Literatura română între neoclasicism şi romantism. Rolul doctrinei estetice a junimismului în evoluţia literaturii române moderne (Revista “Convorbiri literare”). Critica de direcţie a lui Titu Maiorescu. Platforma lui ideatico-estetică.

Mihai Eminescu, sinteză a spiritului naţional şi universal. Valenţele publicisticii eminesciene: problematică şi structuri discursive. Discursul satiric din ciclul “Scrisori”. Poemul “Luceafărul” – expresia conceptului “dor de absolut”. Universalitatea operei lui M. Eminescu: intertextul eminescian în contextul literaturii contemporane.

Creaţia lui Ion Creangă. Policronismul realismului de sorginte folclorică. Elemente mitologice şi valori general-umane în poveşti. “Amintiri din copilărie” – un “teatrum mundi” românesc.

Ioan Slavici – reprezentantul “direcţiei noi” (realismul poporan) în literatura din epoca junimistă. Fuziunea eticului şi a esteticului în nuvele şi romane.

I. L. Caragiale – creatorul comediei clasice. Arta compoziţiei. Varietatea comicului. Viziunea lumii ca teatru în comediile “O noapte furtunoasă” şi “O scrisoare pierdută”.

A. Macedonski. Elemente neoromantice şi simboliste în lirica sa. C.Dobrogeanu-Gherea şi literatura socialistă (V. Crăsescu, Sofia Nădejde ş.a.).

D. Zamfirescu – creatorul romanului ciclic în literatura română. Romanul Viaţa la ţară. B. Ştefănescu-Delavrancea – între romantism şi naturalism. A. Vlahuţă. Particularităţile creaţiei.

Tendinţe şi direcţii noi în literatura română la intersecţia celor două veacuri (XIX-XX): apariţia sămănătorismului, poporanismului şi a simbolismului. Recuperarea artistică a valorilor spirituale ale spaţiului rural în lirica lui G. Coşbuc. Încercări de epopee populară.

O. Goga. Mesianismul. Cântarea pătimirii noastre. Goga şi Basarabia. Spiritul sămănătorist şi poporanist al liricii lui Alexei Mateevici (Eu cânt, Cântecul zorilor, Ţăranii, Limba noastră, Ţara, Basarabenilor).

Literatura română din secolul al XX-lea

Literatura română între 1900-1918
Cuvinte cheie: sămănătorism, poporanism, simbolism, doctrină literară, ficţiune, modernism, tradiţionalism, etic, estetic, luptă de idei.

Mişcarea culturală şi literară. Curente literare ale perioadei (sămănătorismul, poporanismul, simbolismul). Poporanismul: ideologie şi doctrină literară (P. Halippa, C. Stere, V. Cavarnali ş.a.).

C. Stere. În preajma revoluţiei – roman-fluviu. Memorii şi ficţiune.

G. Bacovia – reprezentant de vază al simbolismului românesc. Estetica curentului.

T. Arghezi, sinteză a modernismului şi tradiţionalismului. Lirica meditativ-filozofică. Estetica urîtului.

L. Blaga şi expresionismul românesc. Lirica. Opera filozofică. (Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii). Dramaturgia (Zamolxe, Meşterul Manole). Romanul Luntrea lui Caron.

Literatura română interbelică (1918-1945)
. Cuvinte cheie: sincronism, selecţie literară, model epic proustian, analiză psihologică, simbolism, proză rurală, tematică citadină, modernism, metafore plasticizante şi revelatorii, misser, metafizică, mitologie, ermetism, sacru, profan, proză poetică, gândirism, revistă.

Poezia, proza, dramaturgia. Neotradiţionalismul. Afirmarea modernismului românesc. Modernism versus tradiţionalism. Critica literară.

E. Lovinescu – mentorul modernismului. Maturizarea artistică a romanului. Concepţiile despre critică a lui E. Lovinescu.

L. Rebreanu – creatorul romanului clasic românesc (Ion, Răscoala, Ciuleandra, Pădurea spânzuraţilor). Problematica, caractere şi conflicte. Romanul psihologic românesc de factură modernă (C. Petrescu, Gib Mihăiescu, I. Holban, H.P.Bengescu ş. a.).

M. Sadoveanu – creatorul romanului istoric românesc (Baltagul, Fraţii Jderi, Zodia Cancerului, Creanga de aur). Dimensiunile eposului sadovenian. Statutul prozei poetice. Valenţele baladescului. Istoria în viziunea scriitorului. Trăirismul, gândirismul (N. Ionescu, N. Crainic, M. Eliade, E. Cioran, C. Noica ş.a.).

M. Eliade. Romanul Noaptea de Sânziene. Tipologii, formule. Sacru şi profan. Mitul în roman.

Literatura română din Basarabia. Revistele literare (Viaţa Basarabiei, Cuget moldovenesc, Bugeacul, Pagini basarabene). G. Meniuc, N. Costenco, L. Dolenga, M. Isanos.

Literatura română între 1945-2000
Cuvinte-cheie: revalorificare, dogmatism, moştenire clasică, integrare, patos publicistic, postmodernism, lirism, viziune, imagine, stil, monolog interior, metafizic, ironie, ludic, intertextualitate.

Primul deceniu postbelic (1945-1953). Dogmatism şi literatură ilustrativă. Perioada “dezgheţului”. Începuturile revalorificării moştenirii clasice. Afirmarea în literatură a umanismului şi a spiritului critic. Reabilitarea eticului şi esteticului. Estetica poeziei şaizeciste: “întoarcerea la izvoare”. “Ochiul al treilea” al poeţilor şaptezecişti. Creaţia optzeciştilor şi postmodernismul. Literatura din perioada restructurării şi a deşteptării naţionale. Preponderenţa patosului publicistic. Literatura sfârşitului de secol. Aspecte ale integrării literaturii basarabene în contextul literaturii române. Creaţia optzeciştilor şi postmodernismul.

Tradiţii ale liricii lui T. Arghezi în poezia lui Andrei Lupan. Analiza contrastivă a artei lor poetice.

Ştefan Augustin Doinaş sau resurecţia baladei (poeziile “Mistreţul cu colţi de argint”, “Trandafirul negru”) ş.a.

Paul Mihnea, un poet al emoţiilor intelectuale şi al formelor fixe (sonetul şi coroana de sonete).

Zaharia Stancu şi statutul prozei lirice. Romanul “Desculţ”.

Marin Preda, creator al romanului obiectiv al condiţiei social-umane. Romanul Moromeţii şi noua viziune a scriitorului asupra pământului şi a ţăranului. Lupta lui Victor Petrina cu “teroarea istoriei” în romanul “Cel mai iubit dintre pământeni”.

Eugen Barbu – un maestru al stilului oral în romanul românesc postbelic. Romanul “Groapa”.

Nicolae Labiş şi înnoirea lirismului românesc (volumele de versuri “Primele iubiri” şi “Lupta cu inerţia”).

Ion Druţă, nuvelistul, romancierul şi dramaturgul. Exponent remarcabil al prozei lirice. Druţă şi tradiţiile neamului.

Aureliu Busuioc, poetul şi romancierul. Romanele: “Singur în faţa dragostei”, “Lătratul la lună” şi “Pactizând cu diavolul”. Bacovianismul lui Busuioc. Factorul intelectual şi sentimental. Umorul şi autoironia.

Vasile Vasilache, nuvelistul şi romancierul. Romanul “Povestea cu cocoşul roşu”. Ruralism şi modern în roman.

George Meniuc, poetul, eseistul, prozatorul. Simbolismul şi bacovianismul lui I. Meniuc. Romanul “Disc”.

Nichita Stănescu, poet al “necuvintelor” şi al modernităţii. Originalitatea poeticii lui şi influenţa acesteia asupra liricii basarabene.

Grigore Vieru: “întoarcerea la izvoare” şi recăpătarea conştiinţei de sine. Magia cuvântului simplu şi a metaforei vierene.

Marin Sorescu, poetul şi dramaturgul. Piesele “Iona” şi “Răceala”. Teatrul absurdului. Creaţia poetică a lui Ion Vatamanu: între monolog şi baladă. Mitul frunzei în poezia autorului.

Poezia lui Anatol Codru: de la metafora obsedantă la mitul personal. Imaginea pietrei în creaţia lui.

Lirica lui Dumitru Matcovschi între rapsodie şi pamflet. Matcovschi, prozatorul şi dramaturgul.

Romanele de sondaj psihologic ale lui Vladimir Beşleagă (“Zbor frânt”, “Acasă”, “Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoaşterii de sine”). Rolul monologului interior în naraţiunea autorului.

Proza pentru copii a lui Spiridon Vangheli – între realitate şi mit. Funcţiile estetice ale metaforei infantile. Guguţă, un mit al copilului universal.

Poezia filozofică a lui Victor Teleucă (volumele de versuri “Întoarcerea dramaticului eu”, “Piramida singurătăţii” şi “Ninge la o margine de existenţă”). Monologul şi metafizicul în creaţia lui.

Generaţia de creaţie a “ochiului al treilea”: Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Leo Butnaru. Particularităţi de viziune, imagine, stil.

Lirica optzeciştilor: între modernism şi postmodernism (M. Cărtărescu, Em. Galaicu-Păun, N. Popa ş.a.). Ironia, ludicul şi intertextualitatea în opera lor.

Dezvoltarea criticii literare postbelice: între estetică şi eseistică.

Critica literară română de la începuturi până în prezent.


Cuvinte-cheie: critică literară, estetică literară, sincronism, eminescolog, eseistică, concept, conştiinţă de sine, critică lingvistico-stilistică, critică tematologică, critică completă, critică de direcţie, critică judecătorească, polemică, ascetism, reevaluare, sociologism vulgar, estetism, forme fără fond, selecţie literară, critică artistică, critică stilistică, limbaj tranzitiv, limbaj reflexiv, intertextualitate, limbaje critice, noua critică anglo-saxonă, critică semiotică, critică mitologică, critică psihanalitică, model critic.

Nevoia de spirit critic în cultura românească. Critica în constextul ştiinţei despre literatură. Funcţiile criticii literare. Orientări şi direcţii moderne. Modele critice. Evoluţia criticii literare în Republica Moldova.

Statutul criticii literare în viziunea lui Mihail Kogălniceanu.

Alecu Russo despre condiţiile criticii literare. Probleme de teorie şi estetică literară în preocupările criticului.

Radu Ionescu – un critic literar de tranziţie. Conceptul de “critică superioară” în viziunea lui R. Ionescu.

Bogdan Petriceicu Hasdeu: nevoia creării unei critici de direcţie. Teoria poeziei şi a dramei istorice. “Mişcarea literelor în Eşi”.

Titu Maiorescu, promotor al unei critici estetice de direcţie, cu caracter normativ şi cultural. Opera critică a lui T. Maiorescu. Principalele teorii privind estetica, poezia, critica literară. Polemica lui T. Maiorescu cu Dobrogeanu-Gherea în problemele fundamentale ale artei.

Statutul criticii estetice şi al “criticii complete” în viziunea lui Garabet Ibrăileanu.

Critica estetică de factură modernistă a lui Eugen Lovinescu. Conceptele–cheie ale criticului: sincronismul, mutaţia valorilor estetice, imitaţia şi creaţia.

George Călinescu: imperativul unei critici estetico-ştiinţifice de tip creator. Teoriile despre critica literară. Statutul criticii. Raportul istorie – critică literară. G. Călinescu – eminescologul.

Tudor Vianu – estetician, poetolog, fondatorul stilisticii literare, critic literar. Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului. Observaţii asupra metaforei şi simbolului poetic.

Vasile Coroban: erudiţie şi spirit critic. “Romanul moldovenesc contemporan. Estetica genului”. Contribuţiile exegetice ale lui Eugen Simion şi Nicolae Manolescu la evaluarea şi valorificarea literaturii române clasice şi contemporane. Mihai Cimpoi, recunoscut eminescolog. Virtuţile estetice şi eseistice ale limbajului critic.

Literatura de specialitate

Istorii ale literaturii
  1. Barbu Eugen. О istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent. (Poezia română contemporană). – Bucureşti: Editura Eminescu, 1975.
  2. Călinescu G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Ediţie şi prefaţă de Al. Piru. – Bucureşti; Editura Minerva, 1985.
  3. Cartojan N. Istoria literaturii române vechi. Vol. I, Bucureşti, Editura Fundaţiilor Regale, 1940; vol. II, Bucureşti, 1942; vol. III, Bucureşti, 1945; ediţia a II-a (într-un singur volum), îngrijită de Dan Simonescu şi Dan Zamfirescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.
  4. Chiţimia I. Probleme de bază ale literaturii române vechi, Bucureşti, Editura Academiei, 1972.
  5. Cimpoi M. О istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, ed. a
  6. II-а, Chişinău, Editura ARC, 1997.
  7. Ciobanu Ştefan. Istoria literaturii române vechi. – Chişinău, 1986.
  8. Ciopraga C. Literatura româna între 1900 şi 1918, Iaşi, Editura Junimea, 1970.
  9. Crăciun Gh. Istoria didactică a literaturii române, Chişinău, Editura Cartier, 1997.
  10. Crohmălniceanu Ov. Literatura româna între cele două războaie mondiale, vol. I-II, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1967-1975.
  11. Dolgan M. Literatura română poslbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări. Lucrare colectivă. – Chisinău: Editura Tipografia Centrală, 1998.
  12. Iorga N. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, vol. I-II, Bucureşti, 1901 (reeditată, sub îngrijirea lui Barbu Theodorescu, în 1969).
  13. Istoria literaturii moldoveneşti. Folclorul. Literatura română în perioada feudală (1400-1780). – Bucureşti, 1964.
  14. Lefter I. B. Scurtă istorie a romanului românesc, Piteşti-Bucureşti-Braşov- Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2001.
  15. Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderari. (Concepţie si întocmire de Mihail Dolgan). – Chişinău: "Tipografia Centrală”, 1998.
  16. Manolescu Nicolae. Istoria critică a literaturii române. Vol. I. – Bucureşti, 1990.
  17. Micu Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române. În 4 volume. – Bucureşti: Editura Iriana; vol. 1-1994; vol.2- 1995; vol.3-1996; vol. 4 – 1997.
  18. Munteanu Basil. Panorama literaturii române contemporane. Traducere din franceză. – Bucureşti: Editura Crater, 1996.
  19. Piru Alexandru. Istoria literaturii române de la început până azi. – Bucureşti, 1981.
  20. Popa Marian. Istoria literaturii române de azi pe mâine (23 august 1944 – 22 decembrie 1989). Vol. I-II, Bucureşti, 2001.
  21. Rotaru Ion. О istorie a literaturii române. În 7 volume. – Bucureşti: Editura Minerva, Editura „Niculescu", 1970-2001.
  22. Scarlat Mircea. Istoria poeziei româneşti. În 4 volume. – Bucureşti: Editura Minerva, 1982-1990.
  23. Simion Eugen. Scriitori români de azi. În 4 volume. - Bucureşti: Editura Cartea Româneasca, 1976, 1978, 1979, 1989; Eugen Simion. Scriitori români de azi. În 4 volume. – Editura "Litera", 1998.
  24. Ulici Laurenţiu. Literatura română contemporană. Promoţia '70. - Bucureşti: Editura Eminescu, 1995.
  25. Wellek René. Istoria criticii literare moderne. 1750-1950. Vol. 1-2. – Bucuresti, 1974.
  26. Zuleta Emilia. Istoria criticii spaniole contemporane. – Bucureşti, 1976.

Monografii, studii

  1. Antonescu Georgeta. Conceptul de critică literară în dezvoltarea presei transilvănene din deceniile 7 si 8 ale secolului al XlX-lea. – Cluj, 1971.
  2. Balotă N. De la Ion la Ioanide, Bucuresşti, Editura Eminescu, 1974.
  3. Balotă N. Prozatori români ai secolului XX, Deva, Editura Viitorul Românesc, 1997.
  4. Balotă N. Arte poetice ale secolului XX. Ipostaze româneşti şi străine. – Bucureşti: Editura Minerva, 1976.
  5. Bantoş Ana. Dinamica sacrului în poezia românească. – Bucureşti, 2000.
  6. Bote L. Simbolismul românesc, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1966.
  7. Brandi Cezare. Teoria generală a criticii. – Bucureşti, 1985.
  8. Bratu Savin. De la Sainte-Beuve la поuа critică. – Bucureşti, 1974.
  9. Brunel Pierre; Madélenat Daniel; Gliksohn Jean-Michel, Couty, Daniel. Critica literară. Traducere de Ioan Laşcu. – Bucureşti: „Cartea Românească", 2000.
  10. Bucur Marin. Istoriografia literară românească. De la origini până la G. Călinescu. - Bucureşti, 1973.
  11. Burlacu A. Literatura română din Basarabia. Anii 20-30, Chişinău,
  12. Editura "Tehnica-Info", 2002.
  13. Burlacu Alexandru. Critica în labirint. - Chişinău: Editura Arc, 1997.
  14. Cabanes Jean-Louis. Critique littèraire et sciences humaines. – Toulouse, 1974.
  15. Calinescu Matei. Cinci feţe ale modernităţii. - Bucureşti: Editura Univers, 1995.
  16. Caracostea D. Un mare critic român modernist, domnul Eugen Lovinescu. – Bucureşti, 1927.
  17. Cimpoi M. L. Blaga. Paradisiacul. Lucifericul. Mioriticul, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997.
  18. Cimpoi M. Sfinte firi vizionare, Chişinău, C.P.R.I "Anons S Ungurean", 1995.
  19. Ciocanu Ion. Dincolo de literă (Incursiuni critice în procesul literar contemporan) – Timişoara: Editura "Augusta", 2002.
  20. Coroban V. Dimitrie Cantemir – scriitor umanist. – Chişinău, 2003.
  21. Coroban Vasile. Romanul moldovenesc contemporan (Estetica genului). Editia a Il-a. – Chişinau, 1974.
  22. Cosma Anton. Romanul românesc contemporan. 1945-1988. Vol. I. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1988; Vol. II. – Cluj-Napoca, 1998.
  23. Cristea Valeriu. Fereastra criticului. – Bucureşti, 1987.
  24. Curticeanu Valentina Marin. Originile conştiinţei critice în cultura română. – Bucureşti, 1981.
  25. Definirea actului critic. Funcţii specifice si importanţa socială. – Sibiu, 1978.
  26. Direcţii în critica şi poetica franceză contemporană. - Iaşi, 1983.
  27. Dolgan Mihail. Responsabilitatea cuvântului critic. – Chişinău: „Literatura artistică", 1987.
  28. Dolgan Mihail. Orientări artistice şi stilistice în literatura contemporană. Monografie colectivă în 2 volume. – Chişinău: CE U.S.M., 2003.
  29. Glodeanu Gh. Poetica romanului românesc interbelic, Bucureşti, Editura Libra, 1998.
  30. Goci A. Geneza şi structura poeziei româneşti în secolul XX, Bucureşti, Editura 100+1 Gramar, 2001.
  31. Grigurcu Gh. De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiş, Bucureşti, Editura Minerva, 1989.
  32. Grigurcu Gheorghe. Critici români de azi. – Bucureşti, 1981.
  33. Hanţă Al. Idei si forme literare până la Titu Maiorescu. – Bucuresti, 1985.
  34. Haulica Dan. Critica şi cultură. – Bucureşti, 1967.
  35. Holban Ioan. Profiluri epice contemporane. – Bucureşti: Cartea Româneasca, 1987.
  36. Iliescu A. Poezia simbolistă românească, Bucureşti, Editura Minerva, 1985.
  37. Krieger Murrauy. Teoria criticii. Tradiţie şi sistem. - Bucureşti, 1982.
  38. Lazarescu Gh. Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică,
  39. Bucureşti, Editura Minerva, 1983.
  40. Lefter Ion Bogdan. Anii '6O-'9O. Critica literară. - Piteşti: Editura Paralela 45, 2002.
  41. Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chişinău, Editura Tipografia centrala, 1998.
  42. Manolescu N. Area lui Noe, Bucureşti, Editura 100 +1 Gramar, 2000.
  43. Manolescu Nicolae. Contradicţia lui Maiorescu. Ediţia a 2-a, revăzută. – Bucureşti, 1973.
  44. Manolescu Nicolae. Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. In 3 volume. Ed. a II-а, revazută şi adăugită. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1991.
  45. Marian V. Sistemul în critica literară. - Bucureşti, 1969.
  46. Marino Adrian. Întroducere în critica literară. – Bucureşti, 1968.
  47. Mihăilescu Florin. Conceptul de critică literară în România. Aspecte contemporane. Vol. II. – Bucureşti: Editura Minerva, 1979.
  48. Mihăilescu Florin. Conceptul de critică literară în România. Vol. I. – Bucureşti, 1976.
  49. Munteanu Romul. Metamorfozele criticii europene moderne. – Bucureşti, 1988.
  50. Muşina Alexandru. Eseu asupra poeziei moderne, - Chişinău: Editura “Cartier”, 1997.
  51. Noica Constantin. Şapte maladii ale spiritului contemporan. – Bucureşti: Editura "Humanitas", 1997.
  52. Panaitescu P.P. Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera. – Bucureşti, 1958.
  53. Panaitescu P.P. Nicolae Milescu Spătarul. – Chişinău, 1993.
  54. Petrescu Liviu. Poetica postmodernismului. Ediţia a Il-a. – Pitesşti: Editura Paralela 45, 1998.
  55. Piru Al. Istoria literaturii române de la origini până la 1830. – Bucureşti, 1977.
  56. Piru Al. Literatura română premodernă. – Bucureşti, 1964.
  57. Piru Al. Literatura română veche. – Bucureşti, 1961; Ed. a II-a, 1962.
  58. Plamădeală Ion. Opera ca text. О introducere în ştiinţа textului. – Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2002.
  59. Plamădeala Ion. Un model românesc de „critică stiinţifică” în context european. – Chişinău: „Ştiinţa", 1996.
  60. Platon Maria. Dacia literară. Destinul unei reviste, viaţa unei epoci literare. – Iasi: Editura Junimea, 1974.
  61. Poetică si stilistică. Orientari moderne. - Bucuresşti: Editura Univers, 1972.
  62. Pop I. Avangarda în literatura română, Bucureşti, Editura Minerva, 1990.
  63. Pop I. Recapitulări, Bucureşti, Editura didactica şi pedagogică, 1995.
  64. Popovici V. Lumea personajului, Cluj-Napoca, Editura Echinox, 1997.
  65. Protopopescu A. Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a, Piteşti-Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2000.
  66. Richards I. A. Principii ale criticii literare. – Bucureşti, 1974.
  67. Rotaru Ion. Literatura română veche. – Bucureşti, 1981.
  68. Russev E.M. Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII. – Chişinău, 1977.
  69. Simion E. Dimineaţa poeţilor. – Bucureşti, 1998.
  70. Simion Eugen. Eugen Lovinescu. Sceptical mântuit. - Bucureşti, 1971.
  71. Simuţ Ion. Incursiuni în literatura actuală. – Oradea: Editura "Cogito", 1994.
  72. Starobinski Jean. Relaţia critică. – Bucureşti, 1974.
  73. Ţeposu R. Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983.
  74. Ţurcanu Andrei. Bunul simţ. - Chişinău: Editura "Cartier", 1996.
  75. Ulici Laurenţiu. Literatura română contemporană. I - Promoţia '70. — Bucureşti: Editura Eminescu, 1995.
  76. Un veac de aur în Moldova (1643-1743). Chişinău-Bucureşti, 1996.
  77. Velciu D. Grigore Ureche. – Bucureşti, 1979.
  78. Velciu D. Ion Neculce. – Bucureşti, 1968.
  79. Velciu D. Miron Costin. Interpretări şi comentarii. – Bucureşti, 1973.
  80. Velculescu Cătălina. Între scriere şi oralitate. – Bucureşti. Minerva, 1988, 227 pag,
  81. Vianu Tudor. Studii de stilistică. - Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1968.
  82. Vianu T. Arta prozatorilor români, Chişinău, Editura Hyperion, 1991.
  83. Vintilescu V. Polemica Maiorescu - Gherea. Implicaţii estetice si literare. -Timişoara, 1980.
  84. Vlad Carmen. Semiotica criticii literare. - Bucureşti, 1982.
  85. Wellec René. Conceptele criticii. – Bucureşti, 1970.

Antologii, crestomaţii, dicţionare

  1. Conştiinţa de sine a criticii literare româneşti. Contribuţii bibliografice.Vol. I.- Bucureşti, 1974.
  2. De la T. Maiorescu la G. Calinescu. Antologia criticilor romani: Vol.1-2. Intocmită de Eugen Simion. – Bucureşti, 1971.
  3. Dicţionar antologic de literatură română (Prozatori, istorici, critici literari, eseişti). În două volume. Coordonare: Constanţa Bărboi, Rodica Chiriacescu. – Bucureşti: Editura Nova, 1995, 2001.
  4. Dicţionar de critică literară. Coordonatori: Iustina Itu - Mircea Itu. - Braşov, 1995.
  5. Dictionar de personaje literare. Coordonare: Constanţa Barboi, Rodica Chiriacescu. - Bucuresti: Editura Nova 2001, 1995.
  6. Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români. Coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Bucureşti, Editura Albatros, 2000.
  7. Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1979.
  8. Dictionarul Scriitorilor Români. Coordonare şi revizie ştiinţifică: M. Zaciu, Papahagi M. A. Sasu. A-C. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române; A-C - 1995; D-L-1998.
  9. Hangiu I. Dicţionar al presei literare româneşti (1790-1982). – Bucuresti, 1987.
  10. Ivaşcu George. Din istoria teoriei si a criticii literare româneşti. 1812-1866. Antologie. Vol. I. - Bucureşti, 1967.
  11. Literatura română. Crestomaţie de critică şi istorie literară, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983.
  12. Manolescu N. Poezia română modernă de la Bacovia la Emil Botta, Antologie,Bucureşti, 1996.
  13. Molcuţ Z. Simbolismul european, Antologie, vol. I-II, Bucureşti, Editura Albatros, 1983.
  14. Muşat C. Matei.Romanul românesc interbelic, Antologie, Bucureşti, Editura Umanitas, 1998.
  15. Panorama criticii literare româneşti. Dicţionar ilustrat. 1950-2000. Alcatuit de Irina Petraş. – Cluj: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.
  16. Poetica romanului românesc, Antologie, note şi repere bibliografice de M. Regneală, prefaţa de R. Ţeposu, Bucureşti, Editura Minerva, 1987.
  17. Popa Marian. Dicţionar de literatură română contemporană. Ediţia a II-a, revazută şi adaugită. – Bucureşti: Editura "Albatros", 1977.
  18. Semnificaţiile criticii contemporane. Perspective ideologice. Studiu şi antologie de Florin Mihăilescu. – Bucureşti, 1976.
  19. Zafiu R. Poezia simbolistă română, Antologie, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996.



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare