CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/philology/100106/exam/

Programa examenului de doctorat

10.01.06 – Literatura universală şi comparată

Recomandări metodice generale

Programa pentru susţinerea examenului de doctorat la specialitatea "Literatura popoarelor din Europa, America şi Australia" cuprinde materia de bază care trebuie studiată şi cunoscută de câtre doctoranzii care aspiră la titlul de doctor în filologie la această specialitate. Având în vedere, însă, că această specialitate este foarte amplă, programa include doar aspectele cele mai importante ale istoriei literaturii universale, abordate în plan cronologic şi comparatist, ceea ce constituie minimul de cunoştinţe în domeniul respectiv. Totodată, în funcţie de tema concretă a tezei, fiecărui doctorand i se propune încă un supliment de programă şi de bibliografie, care se elaborează de câtre catedră in mod special. O atenţie deosebită la susţinerea examenului la specialitate se acordă stadiului actual al cercetărilor ştiinţifice în domeniul literaturilor străine, reflectat în bibliografia de la sfârşitul programei.

Doctorandul trebuie să cunoască nu numai operele principale ale celor mai reprezentativi scriitori de peste hotare, dar şi evoluţia literaturii universale, în general, din antichitate până în prezent, epocile şi curentele literare de importanţă universală, evoluţia şi succesiunea lor, principalele genuri şi specii literare, de asemenea stilurile şi particularităţile limbajului artistic, elementele de bază ale poeticii şi stilisticii literare, ale versificaţiei şi artei dramatice, precum şi lucrările de referinţă în domeniul respectiv.

Examenul se susţine, de obicei, în ultimul an al studiilor de doctorat, după îndeplinirea lucrărilor şi probelor stabilite de către conducătorul ştiinţific şi de catedră.

Conţinutul programei

Ştiinţa literaturii şi ramurile ei

Cuvinte cheie: ştiinţa literaturii (istorie literară, critică literară, teorie literară, literatură (naţională, universală, generală, comparată)

Obiectul ştiinţei literaturii. Ramurile ştiinţei literaturii: istoria literară, critica literară, teoria literaturii, literatura comparată. Apariţia şi evoluţia conceptului de literatură universală. Literatura naţională - literatura universală (generală) - literatura comparată. Puncte de vedere asupra disciplinei “literatura comparată” şi etapele dezvoltării cercetărilor comparatiste mondiale.

Tendinţe, direcţii, orientări, perspective, şcoli în comparatismul modern. Comparatismul în spaţiul literar românesc. Congresele şi actele congreselor Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (A.I.L.C.). Stadiul cercetărilor actuale de literatură universală şi comparată. Repere bibliografice.

Literatura antică

Cuvinte-cheie: antichitate, epopee, poem, lirică, poezie, teatru, tragedie, comedie, proză, roman.

Caracterul specific al literaturii antichităţii orientale şi problema europocentrismului. Caracteristicile literaturii antice greceşti şi atitudinea faţă de mit. Originalitatea literaturii latine.

Eposul antic. Structuri narative în poemele epice antice ("Poemul lui Ghilgameş", "Iliada", "Odeseea", "Eneida"). Instanţa narativa şi intervenţiile auctoriale. Tipologia subiectelor (cetatea). Influenţe şi paralelisme în configuraţia spirituală a personajelor. Modele personagiale: protagoniştii (modelul eroic, modelul politropic, modele mixte) şi personajele secundare (modele masculine şi feminine). Teme şi motive comune şi specifice. Caracteristicile stilului epic. Hexametrul dactilic. Substratul istoric al poemelor homerice. Transmiterea modelelor homerice în literatura latină. Imitaţie şi originalitate. Idei şi valori arhaice şi moderne în eposul antic. Destinul poemelor epice antice în literatura europeană, inclusiv în cea română.

Poemul didactic (Hesiod, Virgiliu) şi cultul muncii. Tendinţe filosofice in "Theogonia" lui Hesiod şi în poemul lui Lucreţiu "Despre natura lucrurilor". Funcţia mitului în poemul didactic. Coexistenţa eticului şi esteticului.

Lirica antică. Elementele sacre şi profane în lirica orientală şi în cea greco-latină. Teme şi motive, forme strofice şi ritmice în poezia iambică şi elegiacă, în melica vocală şi cea corală greacă. Influenţa şi receptarea modelelor greceşti în poezia latină. Neotericii şi elegiacii latini. Miturile ca temă poetică în poezia greacă şi latină. Originalitatea satirei şi epigramei latine. Influenţa liricii antice greco-latine asupra liricii moderne. Receptarea liricii greco-latine în poezia europeană şi în cea română (traduceri, interpretări critice, creaţii originale).

Tragedia antică. Apariţia şi specificul teatrului antic. Evoluţia tragediei greceşti de la Eschil la Euripide. Transfigurarea mitului şi actualitatea problematicii tragediei ateniene. Conflictele tragediilor greceşti şi rezolvarea lor în funcţie de evoluţia democraţiei ateniene. Influenţa tragediei greceşti asupra teatrului modern. Tragedia greacă şi tragedia latină. Teatrul tragic antic în spaţiul cultural românesc.

Comedia antică. Apariţia, specificul şi evoluţia comediei greceşti de la comedia veche la comedia nouă. Actualitatea problematicii şi particularităţile artistice ale comediilor lui Aristofan şi Menandru. Caracteristicile comediei lui Plaut şi Terenţiu. Receptarea comediei greceşti în literatura latină. Sursele şi formele comicului antic. Posteritatea comediei antice.

Proza antica şi specificul ei în raport cu proza modernă. Proza istorică greacă şi latină. Arta oratorică la greci şi la romani. Proza filosofică şi reprezentanţii principali. Estetica lui Aristotel şi a lui Platon. Evoluţia romanului la greci şi la romani. Receptarea prozei antice în literatura universală. Destinul literaturilor antice în cultura şi literatura română.

Literatura Evului Mediu

Cuvinte-cheie: epos eroic, lirică trubadurescă, roman cavaleresc, literatura burgurilor, satiră, alegorie, creştinism, preumanism.

Interferenţe între Orient şi Occident în literatura medievală. Rolul creştinismului, al antichităţii şi al creaţiei populare în constituirea culturii şi literaturii medievale. Rolul Bibliei. Literatura latină în Evul mediu. Genuri şi specii literare noi în comparaţie cu literatura antică. Tendinţe realiste şi alegorice în literatura medievală.

Poemul epic eroic: geneză, evoluţie, tipologie. Problematica poemelor eroice şi specificul zugrăvirii evenimentelor istorice. Coexistenţa elementelor creştine şi păgâne, reale şi fantastice. Idealul eroic medieval în cele mai reprezentative opere ale genului. Asemănări şi deosebiri între poemele epice eroice antice şi cele medievale. Ecourile eposului eroic medieval în literatura universală de mai târziu. Caracterul specific al eposului eroic la români.

Literatura cavalerească: geneză, evoluţie, tipologie. Romanul cavaleresc şi principalele cicluri. Locul romanului "Tristan şi Izolda" în literatura medievală şi tendinţele prerenascentiste. Rolul romanului cavaleresc în constituirea romanului modern. Poezia cavalerească şi influenţa liricii orientale (arabe). Speciile poeziei cavalereşti. Concepţia iubirii şi zugrăvirea naturii în poezia cavalerească. Variante naţionale: lirica trubadurilor şi cea a truverilor, poezia minnesanger-ilor, şcoala siciliană şi şcoala "dulcelui stil nou". Poezia vaganţilor şi a golirzilor.

Literatura oraşelor: geneză, evoluţie, tipologie. Speciile principale ale literaturii oraşelor.

Teatrul medieval şi principalele specii cultivate.

Prezenţa Evului mediu în literatura universală.

Prerenaşterea. Oportunitatea conceptului şi caracteristicile specifice ale literaturii prerenascentiste. Sinteza Evului Mediu în opera lui Dante "Divina Comedie" şi elementele prerenascentiste. Umanismul dantesc. Alţi autori şi opere de la hotarul dintre Evul mediu şi epoca Renaşterii (Chaucer, Villon, Juan Ruiz, "Celestina" ş.a.). Prerenaşterea românească.

Literatura Renaşterii

Cuvinte cheie: Renaştere, umanism, antropocentrism, antichitate, folclor, utopie, realism, nuvelă, roman, teatru, tragedie, dramă, comedie, picaresc, tragism.)

Trăsăturile fundamentale ale Renaşterii. Umanismul Renaşterii. Orientarea spre cultura greco-latină şi natură. Idealul umanist antropocentrist. Destinul filosofiei platonice în epoca Renaşterii. Renaşterea şi Reforma.

Genuri şi specii literare cultivate în epoca Renaşterii. Caracteristicile realismului renascentist. Trăsături naţionale ale Renaşterii. Evoluţia şi criza umanismului renascentist. Umanismul românesc în contextul umanismului european. Destinul umanismului şi al Renaşterii în literaturile altor continente. Starea actuală a cercetărilor în domeniul literaturii Renaşterii.

Poezia Renaşterii. Tradiţii medievale şi atitudini noi în lirica Renaşterii. Varietatea tematică şi a formelor poetice cultivate. Sonetul ca specie tipică în lirica renascentistă (Petrarca, Ronsard, Shakespeare ş.a.). Poezia petrarchizantă. Eposul în epoca Renaşterii şi reprezentanţii principali (Ariosto, Tasso, Camoes ş.a.).

Proza Renaşterii. Specii şi tehnici literare în proza renascentistă. Nuvelistica Renaşterii şi reprezentanţii principali (Boccacio, Cervantes ş.a.). Elemente tradiţionale şi tendinţe noi în romanul Renaşterii. Romanul picaresc spaniol. Marile romane ale Renaşterii: "Gargantua şi Pantagruel" şi "Don Quijote". Cercetări recente ale prozei renascentiste.

Teatrul Renaşterii. Antecedente medievale şi influenţe antice. Trăsăturile sistemului dramatic renascentist (relaţia dintre comic şi tragic, structura operei dramatice şi a personajului etc.). Teatrul Renaşterii spaniole şi reprezentanţii principali (Lope de Vega, Tirso de Molina ş.a.) Shakespeare ca sinteză a Renaşterii. Problematica şi varietatea formelor dramatice cultivate. Exegeza teatrului renascentist.

Specificul dezvoltării umanismului în literatura română şi în literaturile est-europene. Starea actuală a cercetărilor în domeniul umanismului şi al Renaşterii.

Literatura barocului şi a clasicismului

Cuvinte-cheie: antichitate, imitare, clasicism, manierism, raţiune, datorie, conflict, tragedie, comedie, reguli, estetic).

Renaştere-manierism-baroc-clasicism. Teme şi motive, genuri şi specii, forme şi tehnici noi în literatura barocă. Poezia barocă (Donne, Gongora, Marino s.a.). Teatrul baroc (Vondel, Calderon ş.a.). Sinteza Renaşterii, barocului şi clasicismului la Milton. Influenţe şi interferenţe baroce sau manieriste în clasicismul sec. al XVII-lea.

Formarea doctrinei clasiciste (Academia, Decartes, Boileau). Clasicismul francez şi destinul lui european. Tragedia (Corneille, Racine) şi comedia (Moliere) clasicistă franceză. Alte genuri şi specii literare cultivate. Cercetări contemporane despre baroc şi clasicism.

Literatura luminismului

Cuvinte-cheie: iluminism, curent, mişcare, filozofie, politică, morală, raţionalism, clasicism, realism, sentimentalism, preromantism, om natural, om social, roman, tragedie, dramă, poezie, natură).

Sursele sociale, politice, filosofice ale luminismului. Concepţiile iluminiştilor. Curentele literare principale din Secolul Luminilor: clasicismul (neoclasicismul), realismul, sentimentalismul, preromantismul. Variante naţionale ale literaturii luministe. Influenţe reciproce şi interferenţe.

Teatrul în Secolul Luminilor. Tragedia iluministă şi reprezentanţii principali (Voltaire, Alfieri, Goethe ş.a.). Formă clasică şi conţinut nou. Comedia iluministă şi reprezentanţii principali (Beaumarchais, Goldoni, Sheridan ş.a.). Diderot şi înnoirea teatrului. Formele dramei iluministe în Franţa, Germania, Anglia etc.

Proza iluministă. Romanul luminist şi diversitatea formelor romaneşti (Defoe, Swift, Fielding, Richardson, Sterne, Goethe, Diderot, Rousseau ş.a.). Asimilarea tradiţiilor renascentiste şi picareşti. Problematica romanului iluminist. Motivul străinului şi al călătoriei. Tipologia romanului şi a personajului luminist. Povestirea filosofică în Secolul Luminilor. Cercetări contemporane despre literatura Luminilor.

Poezia în Secolul Luminilor şi reprezentanţii principali (Voltaire, Schiller, Goethe, Burns, Chenier ş.a.). Tematica şi varietatea formelor poetice cultivate.

Literatura preromantismului: poezia, proza, teatrul.

Romantismul în literatura universală

Cuvinte-cheie: romantism, liberalism, libertate, clasicism, medieval, naţional, folclor, fantastic, şcoală, ironie romantică, istorism, roman istoric, dramă romantică, nuvelă romantică, poem, baladă, lirică, legendă, eul liric, erou romantic, conflict, realitate, vis, infinit, discordanţă.

Sursele filozofice. Teoria şi caracterele specifice ale literaturii romantice. Tipologia personajului romantic. Ironia romantică.

Poezia romantică şi reprezentanţii principali (Holderlin, Novalis, Heine, Hugo, Lamartine, Blake, Byron, Shelley, Coleridge, Leopardi, Espronceda, Poe, Puşkin, Lermontov ş.a.): tematica şi formele cultivate. Poemul romantic în diferite literaturi nationale. Valorificarea poeziei populare.

Drama romantică în raport cu teatrul clasicist. V.Hugo - teoreticianul dramei romantice. Diversitatea dramei romantice: drama istorică (Kleist, Hugo, Manzoni, Puşkin s.a.), drama mitologică (Kleist, Byron, Shelley ş.a.), drama fantastică etc. Mitul lui Faust şi al lui Don Juan în drama romantică.

Proza romantică. Nuvela romantică şi reprezentanţii principali (Hoffmann, Tieck, Chamisso, Poe, Irwing, Gogol ş.a.). Romanul în epoca romantismului. Diversitatea formelor (romanul personal, romanul de formaţie, romanul social ş.a.). Romanul istoric şi reprezentanţii principali (Scott, Hugo, Manzoni, Vigny, Dumas, Puşkin ş.a.).

Studii şi cercetări contemporane despre literatura romantică. Teorii şi concepţii despre romantism.

Realismul în literatura universală din secolul al XIX-lea

Cuvinte-cheie: realism, realitate, conflict, obiectivitate, tipic, general, particular, burghez, roman, nuvelă, omniprezent, veridicitate, istorism, detaliu, analiză, criticism .

Condiţiile istorico-sociale în care a apărut realismul. Sursele filosofice ale curentului (Fourier, Saint Simon, Marx, Engels, Saint-Hilaire, A. Comte). Realismul în alte arte (sculptură, pictură). Trăsăturile specifice ale realismului din sec. al XIX-lea. Îmbinarea elementelor realiste cu cele romantice în perioada formarii curentului (realismul romantic). Principalele şcoli naţionale ale realismului clasic (franceză, engleză, rusă). Etapele principale în evoluţia realismului din sec. al XIX-lea.

Romanul ca formă literară principală a curentului realist. Trăsăturile realismului. Tendinţa spre frescă, oglindirea realităţii şi critica instituţiilor sociale. Tematica romanului realist clasic. Tipologia personajelor şi a romanului realist. Diferitele forme de grotesc şi de fantastic utilizate. Analiza socială şi psihologică. Structura şi compoziţia romanului realist. Stadiul actual al cercetării romanului realist. Poezia şi drama în epoca realismului.

Naturalismul în literatura universală

Cuvinte-cheie: naturalism, natură, fire, determinism, biologic, fiziologic, social, experiment, observare, impresionism, om, mediu, ereditate, criticism, fotografiere, copie, democratizare, bestie umană, fatalism, ştiinţă, roman.

Apariţia şi afirmarea naturalismului în a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi variantele naţionale. Naturalismul francez şi creaţia lui E. Zola. Teoria şi practica romanului naturalist. Naturalism şi realism: incertitudinea terminologiei.

Poezia parnasiană şi reprezentanţii principali

Cuvinte-cheie: Parnas, poezie, parnasianism, romantism, impersonalitate, utilitarism, artă pură, exotism, cultul formei, perfecţiunea versificaţiei.

Parnasianismul francez şi raporturile lui cu romantismul şi naturalismul. Estetica parnasiană. Tematica poeziei parnasiene. Poezia lui Leconte de Lisle. Alţi poeţi parnasieni. Impactul parnasianismului asupra poezie universale.

Creaţia lui Charles Baudelaire şi destinele poeziei moderne

Cuvinte-cheie: romantism, simbolism, spleen, ideal, eul liric, estetizarea urâtului, sinestezie, principiul corespondenţelor, poezie modernă, simbol, sonet.

Locul lui Baudelaire în poezie franceză şi universală. Estetica poetului. Volumul Florile răului: compoziţia, structura, problematica şi particularităţile artistice. Evoluţia eului liric. Baudelaire şi simbolismul. Receptarea poeziei baudelairiene în alte ţări.

Simbolismul în literatura universală

Cuvinte-cheie: romantism, simbolism, decadentism, estetică, simbol, ideal, poetică, versificaţie, muzicalitate, sinestezie, vizionarism, sugestie, aluzie, impresionism.

Estetica şi poetica simbolismului francez. Manifestul simbolismului francez. Poezia lui Verlaine, Rimbauld, Mallarme. Influenţa simbolismului francez asupra poeziei din diferite ţări, inclusiv asupra poeziei române. Simbolismul printre alte curente din literatura universală de la cumpăna secolelor XIX-XX (decadentismul, estetismul, prerafaelismul, imagismul, unanimismul, naturismul ş.a.

.Literatura universală la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Cuvinte-cheie: curent, direcţie, mişcare, avangardism (avangardă), modernism, modernist, modern, realism, poezie, dramă, roman.

Tendinţe şi orientări noi în literatura universală de la cumpăna secolelor XIX-XX. Destinele realismului (reprezentanţii principali). Avangardismul şi modernismul. Romanul modern/modernist şi romanul tradiţional (reprezentanţii principali). Evoluţia dramei în această perioadă şi reprezentanţii principali.

Literatura universală în prima jumătate a secolului al XX-lea

Cuvinte-cheie: curent, direcţie, mişcare, avangardism (avangardă),modernism,modernist, modern, realism, poezie, dramă, roman, nuvelă, eseu.

Principalele curente literare şi artistice din prima jumătate a secolului al XX-lea: expresionismul, dadaismul, suprarealismul, futurismul, ermetismul etc. şi reprezentanţii principali. Caracteristicile principale ale literaturii contemporane.

Romanul sec. al XX-lea. Romanul realist tradiţional: continuitate şi inovaţie. Formele şi tipurile de roman realist tradiţional şi reprezentanţii principali. Romanul de familie şi variantele lui. Romanul psihologic şi cel al condiţiei umane. Romanul-frescă şi romanul panoramic. Romanul social-filosofic şi romanul-parabolă. Literatura despre război şi cea a generaţiei pierdute.

Romanul modern (modernist) şi reprezentanţii principali. Caracteristicile romanului modern (Joyce, Proust, Kafka ş.a.). Evoluţia romanului modern: teorie şi practică artistică. Problema timpului şi a spaţiului. Forme închise şi forme deschise de roman. Structuri romaneşti. Tipologia personajelor. Eseizarea şi intelectualizarea romanului. Formele monologului interior. Evoluţia limbajului. Proza scurtă şi reprezentanţii principali.

Direcţii şi orientări noi în evoluţia poeziei universale contemporane. Influenţa filozofiei şi a celorlalte arte. Intelectualizarea şi ermetizarea poeziei de la Mallarme la Paul Valery. Imagismul occidental şi cel oriental (rus). Principalele curente în poezie şi reprezentanţii principali. Poeţi în afara curentelor concrete. Varietatea tematică şi stilistică a liricii moderne. Structura liricii moderne.

Evoluţia dramei şi a teatrului în prima jumătate a sec. al XX-lea. Sursele filosofice şi precursorii dramei moderne. De la teatrul de intrigă la teatrul de idei. Tradiţie şi inovaţie în teatrul modern. Problematica şi varietatea formelor teatrului modern. Drama de idei şi reprezentanţii principali. "Teatrul epic", teatrul expresionist, teatrul suprarealist, teatrul esperpentic, Valorificarea miturilor în drama contemporană.

Literatura universală din a doua jumătate a secolului al XX-lea

Cuvinte-cheie: curent, direcţie, mişcare, existenţialism, neoavangardism, neomodernism, realism, absurd, poezie, dramă, roman, noul roman, nuvelă, eseu.

Direcţii şi orientări noi. Existenţialismul în literatură (Sartre, Camus). Literatura antifascistă şi reprezentanţii principali.

Evoluţia romanului postbelic şi diversitatea formelor şi structurilor romaneşti. Noul roman şi romanul postmodern.

Direcţii noi în evoluţia poeziei postbelice şi reprezentanţii principali.

Drama şi teatrul după al doilea război mondial. Drama existenţialistă, teatrul absurdului, teatrul plastic, teatrul panic, teatrul cruzimii. Tradiţie şi inovaţie în drama din ultimele decenii.

Postmodernismul în literatura universală contemporană

Cuvinte-cheie: modernism, modernist, modern, modernitate, postmoderism, postmodernist, postmodern, postmodernitate, estetică, poetică, fragmentarism, text, intertextualitate, parodie, ironie, scriitură, text.

Stadiul actual al cercetării problemei postmodernismului. Principalele concepţii şi puncte de vedere asupra postmodernismului. Caracteristicile literaturii postmoderniste şi scriitorii reprezentativi în diferite literaturi naţionale, inclusiv în literatura română. Umberto Eco şi romanele sale.

Literatura de specialitate*

  1. Alexeev M.P. Literatura comparată.
  2. Andreev L. Suprarealismul. Impresionismul.
  3. Arte poetice. Renaşterea
  4. Arte poetice. Romantismul
  5. Auerbach E. Mimesis, reprezentarea realităţii în literatura occidentală.
  6. Bahtin M. Probleme de literatură şi estetică. Estetica creaţiei literare.
  7. Balotă N. Arte poetice ale secolului al XX-lea. Ipostaze româneşti şi străine.
  8. Barbu N.I. Istoria literaturii latine.
  9. Bazet J. Literatura latină.
  10. Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918), v. I-III; (1918-1940), v. I.
  11. Brandes G. Curentele literare în secolul al XIX-lea.
  12. Brăiescu I. Clasicismul în teatru.
  13. Brăescu I. Perspective şi confluenţe literare româno-franceze.
  14. Călin V. Romantismul.
  15. Călinescu G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Impresii asupra literaturii spaniole. Studii de literatură universală.
  16. Călinescu M. Clasicismul european. Cinci feţe ale modernităţii.
  17. Căpuşan M. Teatru şi mit.
  18. Cimpoi M. Cicatricea lui Ulise. Duminica valorilor.
  19. Cioranescu A. Principii de literatură comparată.
  20. Clasicism, baroc, romantism
  21. Comorovski C. Literatura umanismului şi a Renaşterii.
  22. Comparatismul român. Istorie, probleme, aspecte.
  23. Constantinescu I. Moştenirea modernilor. Eseuri de literatură comparată.
  24. Cornea P. Introducere în teoria lecturii. Regula jocului (Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenţii, modele).
  25. Corti M. Principiile comunicării literare.
  26. Cristea V. Spaţiul în literatură.
  27. Croce B. Literatura comparată.
  28. Crohmalniceanu Ov. Literatura română şi expresionismul.
  29. Curtius E.R. Literatura europeană şi Evul mediu latin.
  30. Defradas J. Literatura elină.
  31. Dima A. Principii de literatură comparată. Conceptul de literatură universală şi comparată. Aspecte naţionale ale curentelor literare internaţionale. Studii sintetice.
  32. Dolinescu M. Parnasianismul
  33. Drimba O. Istoria culturii şi civilizaţiei. Istoria literaturii universale.
  34. Drouhet Ch. Studii de literatură română şi comparată.
  35. Dumitrescu-Buşulenga Z. Eminescu şi romantismul german.
  36. Valori şi echivalenţe umanistice. Excurs critic şi comparatist.
  37. Durisin D. Teoria comparatismului literar.
  38. Duţu A. Literatura comparată şi istoria mentalităţilor.
  39. Eco U. Opera deschisă. Lector in fabula. Limitele interpretării.
  40. Friedrich H. Structura liricii moderne.
  41. Grigorescu D. Introducere in literatura comparată. Teoria.
  42. Grigorescu D. Constelaţia gemenilor. Arta şi literatura în perspectivă comparatistă.
  43. Grigorescu D. Direcţii în poezia secolului al XX-lea.
  44. Grigorescu D., Alexandrescu S. Romanul realist în secolul al XIX-lea.
  45. Cuillen C. Între unul şi celălalt. Introducere în literatura comparată.
  46. Hocke G.R. Manierismul în literatură.
  47. Iorga N. Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor.
  48. Istoria şi teoria comparatismului în România.
  49. Jauss H.R. Experienţă estetică şi hermeneutică literară.
  50. Jirmunski V. Literatura comparată. Teoria literaturii. Poetică. Stilistică.
  51. Lintvelt J. Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă.
  52. Marinescu-Himu M., Piatkowcki A. Istoria literaturii eline.
  53. Marino A. Comparatismul şi teoria literaturii. Biografia ideii de literatură. Etiemble sau comparatismul militant.
  54. Markiewicz H. Conceptele ştiinţei literaturii.
  55. Mănescu C. Mitul antic elen şi dramaturgia contemporană.
  56. Molcuţ Z. Simbolismul european, vol.I-III.
  57. Mokulski S. Istoria teatrului vest-european.
  58. Munteanu R. Literatura europeană în epoca luminilor. Clasicism şi baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea. Metamorfozele criticii europene moderne.
  59. Nemoianu V. Structuralismul.
  60. Neupokoeva I. Istoria literaturii universale. Probleme de analiză sistemică şi comparată.
  61. Papu E. Excurs prin literatura lumii.
  62. Papu E. Evoluţia şi formele genului liric.
  63. Pavlicencu S. Tranziţia în literatură şi postmodernismul. Receptare şi confluenţe. Tentatia Spaniei.
  64. Perez H. Ipostaze ale personajului în roman.
  65. Probleme de literatură comparată şi sociologie literară.
  66. Propp V. Morfologia basmului.
  67. Radian S. Corelaţii între literatura română şi literatura universală.
  68. Reizov B.G. Istorie şi teorie literară.
  69. Smirnov A. Din istoria literaturilor vest-europene.
  70. Streinu V. Studii de literatură universală.
  71. Studii de literatură universală.
  72. Studii de literatură universală şi comparată.
  73. Tînianov I. Poetica. Istoria literaurii. Cinematografia.
  74. Todorov T. Categoriile naraţiunii literare.
  75. Ţarik D. Tipologia neoromantismului.
  76. Van Tieghem P. Literatura comparată.
  77. Velea S. Universalişti şi comparatişti români contemporani.
  78. Veselovski A. Poetica istorică.
  79. Vianu T. Studii de literatură universală şi comparată.
  80. Wellek R., Warren A. Teoria literaturii.
  81. Zamfirescu I. Istoria universală a teatrului. Teatrul european în secolul luminilor. Teatrul romantic european, Drama istorică universală şi naţională. Panorama dramaturgiei universale.
  82. Zumthor P. Încercare de poetică medievală.

Bibliografie suplimentară

  1. Alberes R.M. Istoria romanului modern.
  2. Alonso A. Materie şi formă în poezie.
  3. Alonso D. Poezie spaniolă. Încercare de metode şi limite stilistice.
  4. Avădanei Şt. Eminescu şi literatura engleză.
  5. Baldensperger F. Literatură, creaţie, succes, durată.
  6. Barthes R. Istorie sau literatură. Romanul scriiturii.
  7. Bălan-Osiac E. Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă şi portugheză.
  8. Berkovski N. Studii despre literatură.
  9. Blanchot M. Spaţiul literar.
  10. Booth W. Retorica romanului.
  11. Bousono C. Teoria expresiei poetice.
  12. Căpuşan C. Orfeu: motivul permanenţei în lirica Renaşterii.
  13. Cheie-Pantea I. Eminescu şi Leopardi. Afinităţi selective.
  14. Chiţimia I.C. Folclorul românesc în perspectivă comparată.
  15. Cucu S. Teatrul european în secolul al XIX-lea.
  16. Curtul A. “Hamlet” în România.
  17. Dumitrescu-Buşulenga Z. Sofocle şi condiţia umană.
  18. Dumitrescu-Buşulenga Z. Renaştere. Umanismul şi dialogul artelor.
  19. Drimba O. Scriitori scandinavi şi alte eseuri.
  20. Durand G. Structurile antropologice ale imaginarului.
  21. Fontanier P. Figurile limbajului.
  22. Gherghel I. Goethe în literatura română. Cu o privire generală asupra întregii literaturi germane.
  23. Grigorescu D. Shakespeare şi cultura română modernă.
  24. Kayser W. Opera literară. O introducere în ştiinţa literaturii.
  25. Loghinovschi E. De la Demon la Luceafăr. Motivul demonic la Lermontov şi romantismul european.
  26. Marcus S. Poetica matematică.
  27. Munteanu R. Cultura europeană în secolul luminilor, vol.I-II.
  28. Pânzaru I. Cercetări de estetică a oralităţii.
  29. Popa N.I. Studii de literatură comparată.
  30. Rachet G. Tragedia greacă.
  31. Romantismul românesc şi romantismul european
  32. Vereş G. Opera lui Charles Dickens în România.
  33. Wellek R. Conceptele criticii.
  34. Zamfirescu I. Teatrul european în secolul luminilor. Teatrul romantic european, Drama istorică universală şi naţională. Panorama dramaturgiei universale.

* 1. Nu s-a indicat locul şi anul ediţiei din simplul motiv că doctoranzii specialităţilor vizând literaturile străine pot citi aceste cărţi în diferite limbi în care au fost publicate sau traduse.

2. Se recomandă, de asemenea, consultarea istoriilor literaturii universale şi ale literaturilor naţionale respective (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, americană etc.) in orice ediţii şi în orice limbă.


Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare