CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/philosophy/090001/exam/

Programa examenului de doctorat

09.00.01 – Ontologie şi gnoseologie

Recomandări metodice generale.

Ontologia şi Gnoseologie sunt domenii centrale ale reflecţiei filosofice, studierea cărora are ca scop înţelegerea reflecţiei filosofice, studierea cărora are ca scop înţelegerea ştiinţifică a întregului spectru al realităţii: de la realitatea anorganică până la cea social organizată. Ea (realitatea) include atât realitatea materială, cât şi cea spirituală sau mixtă. Toate fiind unificate prin prisma cunoaşterii ştiinţifice. Studierea, familiarizarea doctoranzilor cu tematica acestui curs permite depăşirea unei specializări înguste şi înlăturarea consecinţelor acesteia atât prin prisma studierii generale a realităţii şi a înţelegerii raportului dintre general şi specific, cât şi prin prisma abordării pluralităţii aspectelor cunoaşterii ştiinţifice, ce deschide noi aspecte de cercetare atât a “vechilor” domenii de cercetare, cât şi evidenţierea unor aspecte noi de investigaţie. Astfel în urma însuşirii programei cursului Ontologie şi Epistemologie viitorul savant va stăpâni un tablou ştiinţific adecvat atât realităţii cât şi domeniului general al dezvoltării ştiinţei în dinamică istorică

Conţinutul cursului include două compartimente: Ontologia (generală şi socială) şi Epistemologia.

Tema 1.Concepte fundamentale ale ontologiei
Existenţa, tipuri de existenţă: naturală, socială, umană, spirituală. Existenţa şi realitatea fizică, biologică, socioumană. Mişcare, dezvoltare, spaţiu, timp. Finit şi infinit.

Tema 2. Organizarea sistemică a existenţei.
Element, structură, sistem. Structurarea ierarhică a realităţii fizice, biologice şi sociale. Structura şi nivelurile conştiinţei individuale şi sociale: inconştient, preconştient, conştient, conştiinţa de sine; ideologie şi psihologie socială. Structura şi sociodnamica culturii. Cultură şi civilizaţie.

Tema 3. Determinism şi indeterminism.
Conexiune şi determinare. Tipurile de conexiune. Cauzalitate şi legitate. Tipurile de legi. Posibilitate şi realitate. Întîmplare şi necesitate. Libertate şi necesitate în lumea fizică, organică, socială şi individuală. Libertate, independenţă, interdependenţă în dezvoltarea societăţii.

Tema 4. Epistemologia ca teorie generală a ştiinţei şi filosofie a cunoaşterii ştiinţifice.
Conceptele: cunoaştere, cunoaşterea cunoaşterii, întemeierea cunoaşterii. Forme ale cunoaşterii: ştiinţifică şi extraştiinţifică. Izvoarele cunoaşterii: senzoriale şi raţionale. Nivelurile cunoaşterii: teoretică şi empirică. Limitele cunoaşterii. Modelele cunoaşterii după K.Popper: modelul “găleata” şi cel “reflector”. Obiectul şi subiectul cunoaşterii. Adevărul şi tipurile lui. Criteriile veridicităţii.

Tema 5. Geneza ştiinţei.
Conceptele:problema ştiinţifică, ipoteza ştiinţifică, faptul ştiinţific, experimentul ştiinţific, experimentul crucial, teorie. Empiric şi raţional în structura teoriei. Critica “mitului datului” în epistemologia lui W.Sellars.

Tema 6. Epistemologia analitică.
Conceptul de filosofe analitică: “cotitura ligvistică” în filosofe. Importanţa lucrărilorlui G. Moore. Respingerea idealismului şi Apărarea bunului simţ pentru apariţia filosofiei analitice.Propoziţiile atomare şi moleculare – concepte de bază în filosofia analitică alui B.Russell. Aportul lui L.Wittgenstein în dezvoltatrea filosofiei analitice. Rolul “Cercului vienez” :R.Carnap, O.Neurath, H.Hahn, M.Schlick, Ph.Frank în dezvoltarea filosofiei analitice. Limitele ţi importanţa valorică a filosofiei analitice.

Tema 7.Epistemologia lui Th.Kuhn.
Conceptele: ştiinţă normală, paradigmă, ştiinţă extraordinară, anomalii şi crize ale ştiinţei, revoluţia ştiinţifică. Condiţiile înlocuirii unei paradigme prin alta în dezvoltarea ştiinţei.

Tema 8. Raţionalismul critic al lui K.Popper.
Rolul criticii raţionale în dezvoltarea ştiinţei. Criteriile de demarcare a ştiinţei de nonştiinţă. Conţinutul empiric şi falsificabilitatea teoriilor. Condiţiile de selectare şi trecere de la o teorie la alta în procesul dezvoltării ştiinţei.

Tema 9 Concepţia lui I. Lacatos asupra dezvoltării ştiinţei.
Înlocuirea unui program de cercetare prin altul şi concurenţa dintre programele de cercetare ştiinţifică. Importanţa”nucleului tare” în programele de cercetare ale lui I.Lacatos şi al „euristicii pozitive”. Funcţiile ipotezelor ad hoc în provocarea paradoxurilor ştiinţei şi al apariţiei programelor alternative.

Tema 10 Pluralismul teoretic şi metodologic al lui P.K.Feyerabend.
Limitele valabilităţii metodelor cercetării ştiinţifice. Normele şi libertatea în cercetarea ştiinţifică. „Anarhismul” epistemologic al lui Feyerabend şi complementaritateta ca principiu metodologic al dezvoltării ştiinţei.

Tema 11 Conceptul evoluţionist asupra dezvoltării ştiinţei al lui St.Toulmin.
Rolul standardelor raţionalităţii şi comprehensiunii (înţelegerii) în dezvoltarea ştiinţei. Teoria ca „populaţie” specifică de concepte. Tradiţia şi novaţia în dezvoltarea ştiinţei. Cauzele înlocuirii standartelor raţionalităţii şi matricilor fundamentale ale înţelegerii. Factori interni şi externi în evoluţia ştiinţei. Importanţa interpretării concepţiilor lui St.Toulmin pentru reconstrucţia adecvată istoriei dezvoltării ştiinţei.

Tema 12. Raţionalismul integral al lui Gaston Bachelard.
Dezvoltarea ştiinţei ca creştere a gradului de raţionalitate a acesteia: 3 etape ale evoluţiei spiritului ştiinţific. „Rupturile” epistemologice şi filosofiile ştiinţifice diferenţiale. Istoria recurentă şi metoda recurentă în dezvoltarea ştiinţei. „Obstacolele” epistemologice, sursele şi modalităţile de depăşire.

Tema 13. G.Holton despre analiza tematică a ştiinţei.
Geneza ştiinţei, raportul dintre ştiinţa „particulară” şi ştiinţa „publică”. Triada factorilor ce determină apariţia şi dezvoltarea ştiinţei. Importanţa tematicii (problematicii) în dezvoltarea ştiinţei: raportul dintre continuitate şi discontinuitate.

Tema 14. Epistemologia genetică a lui Jean Piaget
Despre particularităţile apariţiei şi dezvoltării ştiinţei. Rolul matematicii în înţelegerea apariţiei mediatorilor între subiectul şi obiectul epistemologic. Mecanismele trecerii de la analiza acţiunilor obiective la formarea conceptelor logice.

Tema 15. Epistemologia lui W.Heisenberg.
Conceptul de “teorie închisă”. Deosebirea dintre epistemologia lui J.Kepler şi cea a lui I.Newton în interpretatea lui W.Heisenberg. Importanţa teoriei fenomenelor electromagnetice a lui Maxwel în schimbarea concepţiei asupra realităţii fizice. Criteriile manifestării caracterului “închis” al teoriei la W.Heisenberg.

Tema 16. Epistemologia lui A. Koyre.
Continuitate şi discontinuitate în dezvoltarea ştiinţei. Importanţa lucrărilor lui A.Koyre Revoluţia astronomică, De la lumea închisă la universul infinit pentru dezvoltarea epistemologiei contemporane. Temeiurile filosofice şi teologice ale evoluţiei ştiinţei contemporane.

Literatura:

  1. Mare, Călina, Introducere în ontologie, Bucureşti: Ed.Albatros, 1980,320p.
  2. Pârvu, Ilie Existenţă şi realitate în ştiinţă şi filosofie,Bucureşti: Ed.Politică, 1977, 119p.
  3. Celmare Ştefan. Perspective epistemologice, Iaşi, 1998.
  4. Celmare Ştefan, Studii de teoria cunoaşterii, Iaşi: Ed.Universităţii “Al.I.Cuza”, 1996.
  5. Dima Teodor. Explicaţie şi înţelegere, vol.1, Bucureşti, 1994.
  6. Dima Teodor. Explicaţie şi înţelegere, vol.2, Bucureşti, 1994.
  7. Dima Teodor. Curs de epistemologie, Iaşi, 1974.
  8. Dima Teodor. Între precedenţă şi eroare. Eseu asupra naturii şi dinamicii ştiinţei, Iaşi, 1978.
  9. Bagdasar Nicolae. Teoria cunoştinţei. Bucureşti, 1995.
  10. Flonta M., Perspectiva filosofică şi raţiune ştiinţifică, Bucureşti, 1985.
  11. Flonta M., Cunoaştere şi analiză. Volum omagiu, Ed.ALL Educaţional, 1998.
  12. Flonta M., Curs de teorie a cunoaşterii, Bucureşti, 1975.
  13. Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii, Bucureşti: Ed.ALL, 1994
  14. Florian M., Filosofie generală. Metafizică şi epistemologie, Bucureşti: Ed.Garamond Internaţional, 1995.
  15. Mureşan Valentin, Evoluţie şi progres în ştiinţă, Bucureşti: Ed.Alternative, 1996.
  16. Mureşan Valentin, Apusul unei filosofii, Ed.Alternative, 1995.
  17. Suppes Patrick, Metafizica probabilistă, Bucureşti: Humanitas, 1990.
  18. Florescu M., Dimensiunile cunoaşterii, Bucureşti, 1972.
  19. Pârvu Ilie, Arhitectura existenţei. Vol.1. Paradigma structural-generativă în ontologie, Bucureşti: Humanitas, 1990.
  20. Pârvu Ilie, Introducere în epistemologie, Ed.Polirom, 1998.
  21. Humă Ioan, Filosofie. Ontologie generală, Iaşi: Ed.Asachi, 1991.
  22. Mihai Nicolae, Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei, Chişinău: Ed.ARC, 1996.
  23. Kuhn T., Structura revoluţiilor ştiinţifice, Bucureşti, 1976.
  24. Logică şi filosofie, Bucureşti, 1966.
  25. Logica ştiinţei, Bucureşti, 1970.
  26. P.P.Negulescu, Problema ontologică, în Scrieri inedite, vol.III, Bucureşti:Ed.Academiei, 1972
  27. Negulescu P.P., Problema cunoaşterii, Bucureşti, 1969.
  28. Teoria cunoaşterii ştiinţifice, Bucureşti, 1982.
  29. Epistemologia şi analiza logică a limbajului, Bucureşti, 1975.
  30. Epistemologie. Orientări contemporane, Bucureşti, 1985.
  31. Interdisciplinaritatea în ştiinţa contemporană, Bucureşti, 1980
  32. Şt.Afloroaei, Limite ale interpretării, Iaşi, 2001
  33. Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei. Direcţii de reconstrucţie şi modele sistemice ale evoluţiei ştiinţei. Coordonator Ilie Pârvu, Bucureşti, 1978
  34. Ilya Prigogine şi Isabell Stengers. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei, Bucureşti, 1984
  35. Dicţionar de filosofia cunoaşterii // Editat de J.Dancy şi E.Sosa – în 2 volume, Ed.Trei, fără an
  36. Rumleanschi Petru. Epistemologie, Chişinăi, 2002
  37. Teoria cunoaşterii. Teme-texte-literatură/ Mircea Flonta, Constantin Stoenescu, Gheorghe Ştefanov, Bucureşti, 1999
  38. Cunoaştere şi analiză. Volum omagial Mircea Flonta / Ed.îngrijită de Adrian-Paul Iliescu, ALL Editorial, 1998
  39. Elena Puha, George Poede, Deschderi spre o epistemologie a ştiinţei politice, Târgu-Mureş, 2000
  40. Filosofie. Curs de bază/Editori: E.Martens, H.Schnadelbach, tr.de M.Flonta, Bucureşti, 1999
  41. Karl R.Popper. Filosofia socială şi filosofia ştiinţei. Antologie, Editura Trei, 2000
  42. Henri Poincare. Ştiinţă şi metodă, Bucureşti, 1998
  43. Albert Einstein. Cum văd eu lumea? Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor, Ed.II. Bucureşti, 2000
  44. Istoria ştiinţei şi reconstrucţie ei conceptuală. Antologie / Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
  45. Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, Iaşi, 2002
  46. Vasile Macoviciuc. Iniţiere în filosofia contemporană, Ed. Universal Dalsi, 1999



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare