CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/philosophy/090003/exam/

Programa examenului de doctorat

09.00.03 – Istoria filosofiei

Recomandări metodice generale

Obiectivele disciplinei rezidă în a transmite auditorilor (doctoranzilor) cunoştinţele necesare privind fundamentarea teoretică a filosofiei naţionale şi a pregătirii profesionale adecvate specializării acestora.

Scopul principal al filosofiei româneşti, constă în a instrui, a cultiva auditorilor deprinderi şi dexterităţi de a aborda probleme, concepte şi aspecte ale filosofiei româneşti, a includerii ei organice în circuit universal.

Cursul oferă auditorilor cunoştinţe temeinice pentru manifestarea de iniţiativă creatoare în obţinerea adevărului, în însuşirea valorilor filosofice naţionale, în cunoaşterea mai profundă a problemelor realităţii sociale, a cultivării demnităţii şi conştiinţei naţionale.

Studiind cursul Istoria filosofiei cu compartimentele: Filosofia Orientului şi a Greciei antice, Filosofia Evului Mediu, Renaşterea, Filosofia modernă şi Clasică germană, Filosofia contemporană şi Filosofia naţională auditorii obţin cunoştinţe filosofice referitoare la începuturile gândirii filosofice, dezvoltarea ei, specificul în diferite perioade, problematica şi reprezentanţii de vază.

În contextul programei sunt examinate principalele şcoli, concepte şi doctrine, precum şi personalităţile marcante ale gândirii filosofice

Conţinutul cursului

Tema 1. Filosofia şi istoria filosofiei

Filosofia şi istoria filosofiei. Obiectul de studiu al istoriei filosofiei, principiile şi metodele de studiere ale ei, locul în sistemul disciplinelor filosofice. Unitatea logicului şi istoricului în cercetarea istoriei filosofiei. Geneza şi funcţiile filosofiei şi istoriei filosofiei.

Tema 2. Filosofia Orientului Antic

Apariţia şi specificul filosofiei în India Antică. Surse spirituale ale apariţiei filosofiei indiene: Vedelor şi Upanişadelor. Orientările şi şcolile filosofice (darsane): Nyaya-Vaişeşica, Samchya, Yoga, Mimamsa, Vedanta, Cearvaka-Lokayata, Buddismul, Jaianismul. Filosofia în China Antică. Etapele de dezvoltare şi problemele centrale: geneza lumii, principiile “yang”şi “in”, unitatea ordinii cosmice şi sociale. Şcolile filosofice principale: Daoismul, Confucianismul, Legismul.

Tema 3. Filosofia în Grecia şi Roma Antică

Premisele apariţiei şi perioadele de dezvoltare ale filosofiei în Grecia Antică. Filosofia greacă în perioada cosmologică (presocratică): şcoala din Milet (Thales, Anaximenes, Anaximandros); Heraclit din Efes (540-470 î.e.n); Pythagora (580-500 î.e.n.); Şcoala din Eleea (Xenofan (565-430 î.e.n.); Parmenide (540-500 î.e.n.); Zenon (490-430 î.e.n); Melissos; Pluraliştii: Anaxagora (500-428 î.e.n.) şi Empedocle (483-423 î.e.n.).: Atomiştii: Leucip (450-420 î.e.n.) şi Democrit (460-370 î.e.n.) despre esenţa şi principiul iniţial al existenţei, legităţile dezvoltării şi cunoaşterii lumii

. Filosofia greacă în perioada clasică

Sofiştii. Teza: “Omul este măsura tuturor lucrurilor” (Protagoras (485-420 î.e.n)), relativismul în cunoaştere, morală şi politică.

Socrate (469-399 î.e.n): Învăţătura despre om şi cunoaşterea de sine. Metoda socratică. Identitatea dintre raţiune şi virtute, cunoaştere şi moralitate. Eudemonismul. Şcolile socratice: megaricii: Euclides, Eubulides, Diodoros; cinicii: Antistene, Diogene; kyrenaicii: Aristip, Annikeris

Platon (427-347 î.e.n.). Dedublarea lumii şi teoria ideilor. Învăţătura despre suflet şi cunoaştere. Doctrina politică (teoria statului ideal). Concepţia etică şi estetică.

Aristotel (484-422 î.e.n.) Conceptul de filosofie. Critica teoriei ideilor. Doctrina ontologică şi gnoseologică. Clasificarea ştiinţelor. Învăţătura despre om, societate, stat. Ideile etice şi estetice.

Filosofia greacă în perioada elenistă: Epicur (342-271 î.e.n) şi şcoala sa. Fizica atomistă, logica sensualistă şi etica hedonistă a epicureismului. Ataraxia.

Scepticismul: Pyrrhon (365-275 î.e.n), Timon (320-230), Sextus Empiricus (sec.II î.e.n) despre existenţă şi cunoaştere.

Stoicismul şi etapele de dezvoltare ale sale. Stoicismul nou. Seneca (4 î.e.n. -65), Epictet (55-135), Marc Aureliu (121-180) despre om, destin, fericire.

Filosofia în Roma Antică. Lucreţius Carus (99-44 î.e.n) despre natura lucrurilor. Concepţiile lui Cicero (106-43 î.e.n.) despre om şi societate. Neoplatonismul: Plotin, Proclos, Porphirios.

Tema 4. Filosofia în Evul Mediu

Trăsăturile caracteristice şi etapele de dezvoltare ale filosofiei medievale. Apologetica şi patrostica: Tertulian (150-222), Clement (150-215), Origene (185-254), Augustin (354-430).

Filosofia scolastică, specificul şi etapele de dezvoltare. Boethius despre esenţa lucrurilor şi rolul filosofiei. Scolatica timpurie (Alcuin, Eriugena (810-877), Anselm de Canterbury (1033-1109), Roscelin (1050-1120), Abelard (1079-1142)). Scolastica matură (Albert cel Mare (1206-1280), Toma d’Aquino (1225-1274)). Scolastica târzie (I.Duns Scotus (1266-1308), W.Occam (1285-1349) şi problematica ei: raportul dintre filosofie şi teologie, raţiune şi credinţă, Dumnezeu şi lume. Dovezile existenţei lui Dumnezeu. Problema universaliilor în realism, conceptualism şi nominalism. Filosofia medievală arabă: Ibn-Sina (Avicena 980-1037) şi Ibn-Ruşd (Averroes 1126-1198): ideile ştiinţifice, învăţătura despre existenţă şi cunoaştere.

Tema 5. Filosofia în Epoca Renaşterii

Trăsăturile fundamentale ale filosofiei Epocii Renaşterii şi etapele evoluţiei ei. Omul şi condiţia umană în filosofia umanismului renascentist: Erasmus din Roterdam (1469-1536), Dante (1265-1321), Petrarca (1304-1370), Boccacio (1313-1375), Montaigne (1533-1592). Învăţătura despre natură, Dumnezeu şi om în filosofia neoplatonică: N.Cuzanus (1401-1464), Ficino (1433-1499), Picco della Mirandola (1462-1525). Filosofia naturii (naturfilosofia): Leonardo da Vinci (1452-1519), N.Copernic (1479-1543), G.Bruno (1548-1600), G.Galilei (1564-1642). Filosofia socială şi politică: N.Machiavelli (1463-1527) despre stat şi conducător (Principe). Esenţa machiavellismului. Teoriile utopiste ale lui T.Morus (1478-1535) şi T.Campanella (1568-1639).

Tema 6. Filosofia în Epoca Modernă

Revoluţia ştiinţifică şi specificul filosofiei moderne. Concepţiile filosofice şi ştiinţifice ale lui I.Newton (1642-1727).

Filosofia empirică: F.Bacon (1561-1626), J.Locke (1632-1704), T.Hobbes (1588-1679) şi filosofia raţionalistă: R.Descartes (1596-1716), B.Spinoza (1632-1677), G.Leibniz (1646-1716). Monismul, dualismul şi pluralismul ontologic, învăţătura despre cunoaştere, metodă şi ştiinţă. Conceptul de Dumnezeu. Ideile social-politice şi etice. Idealismul subiectiv al lui J.Berkley (1685—1753) şi scepticismul lui D.Hume (1711-1776). Filosofia istoriei lui G.Vico (1668-1744).

Iluminismul şi trăsăturile filosofiei iluministe. Iluminismul francez: F.M.Voltaire (1694-1778), J.J.Rousseau (1712-1778), Ch. L.Montesqueieu (1689-1755) despre om şi societate, moralitate şi civilizaţie. Teoria „contractului social”. Enciclopediştii francezi: J.Lamettrie (1709-1751), D.Diderot (1713-1784), P.Holbach (1723-1789), C.Helvetius (1715-1771) despre natură, om şi societate. Teoria „egoismului raţional” şi idealul social. Ideile filosofice ale iluminiştilor englezi: Toland (1670-1722), Collinz (1676-1729); germani: Lessing (1739-1781), Goethe (1749-1832), Schiller (1759-1805), Herder (1744-1803); ruşi: Lomonosov (1711-1765), Radişcev (1749-1802).

Tema 7. Filosofia germană

Premisele apariţiei şi trăsăturile specifice ale filosofiei clasice germane. I.Kant (1724-1804) – întemeietorul filosofiei clasice germane. Idei de filosofie a naturii în perioada precriticistă. Esenţa filosofiei transcendentale. Învăţătura despre cunoaşterea apriorică şi aposteriorică, aprecierea empirismului şi a raţionalismului. Antinomiile raţiunii pure. Doctrina etică. Autonomia voinţei şi moralei. Imperativul categoric şi postulatele raţiunii practice. Învăţătura despre stat, progres şi „pacea eternă”.

Concepţiile filosofice ale lui I.Fichte (1762-1841) şi F.Schelling (1775-1854). Sistemul filosofic al lui G.W.F.Hegel (1770-1831). „Ideea absolută” şi etapele de dezvoltare ale ei: logica, natura, spiritul. Esenţa metodei dialectice. Concepţiile social-politice. Materialismul antropologic al lui L.Feuerbache (1804-1872). Teoria cunnoaşterii. Interpretarea omului, istoriei, religiei şi moralei. Idealul social. Concepţiile filosofice ale lui Ar. Schopenhauer şi Fr. Nietzsche

Tema 8. Filosofia contemporană

Specificul filosofiei contemporane. Orientări şi tendinţe principale. Filosofia vieţii şi existenţialism. F.Nietzsche. Viaţa şi voinţa de putere. H.Bergson Teoria evoluţiei creative. O.Spengler. Cultură şi civilizaţie. Principalele teme în filosofia existenţei. M.Hedegger. Ontologia fundamentală. K.Jaspers. Filosofia istoriei. J-P. Sartre. Ontologia fenomenologică. A.Camus. Filosofia absurdului.

Hermeneutica secolului al XX -lea. Etapele hermeneuticii contemporane: Dilthey, Nietzsche, Marx, Freud, Heidegger, Gadamer.

Fenomenologie şi intuitivism: E.Husserl, Reducţia fenomenologică. M. Scheller, N.Hartman, Merleau-Ponty. H.Bergson. Cunoaşterea lumii şi intuiţia. Intuiţia şi fenomenologia.

Neomarxismul şi şcoala de la Frankfurt. Horkheimer, Adorno, Fromm, Habermas, Marcuze. Teoria critică a societăţii. Omul unidimensional.

Antropologia filosofică contemporană. M.Scheller, E.Cassirer. Paradigmele omului contemporan.

Pragmatismul. Principalele etape: I (Peirce); II (James, Dewey); III (Quine, Goodmann); IV (Rorty). Specificul cunoaşterii pragmatice.

Postpozitivism şi filosofia analitică. Th. Kuhn. Teoria paradigmei. K.Popper. Criteriul adevărului. Russell, Witgenstein, Carnap. Accentul semantic al cunoaşterii.

Poststructuralism şi situaţia postmodernă în filosofie. Foucault, Derrida, Lyotard, Deleuze, Baudrillard.

Tema 9. Problema începuturilor gîndirii filosofice naţionale

Aspecte teoretico-metodologice privind cercetarea istoriei filosofiei româneşti. Problema periodizării gândirii filosofice româneşti. Conceptul despre viaţă a geto-dacilor. Mitul lui Zalmoxis. Gândirea filosofică în perioada daco-romană.

Tema 10. Gândirea filosofică în epoca medievală

Valori şi sensuri filosofice în cultura tradiţională. Cultura tradiţională – sinteză a spiritualităţii poporului. Niveluri ale interpretării lumii în folclor. Tradiţia bizantină în gândirea filosofică naţională. Idei social-politice şi filosofice în cronicile vremii, în Învăţăturile lui Neagoe Basarab. Concepţii despre om în erezii

Tema 11. Umanismul în Ţările Române

Etapele civilizaţiei europene în viziunea umaniştilor români. Specificul umanismului românesc. Ideea romanităţii. Valoarea originii romane a neamului românesc – trăsătura distinctivă – cea mai importantă a umanismului românesc. Idei umaniste în operele lui Gr.Ureche, M.Costin, C.Cantacuzino-Stolnicul, N.Olahus, N.Milescu-Spătarul, Dimitrie Cantemir.

Tema 12. Gândirea filosofică românească în epoca modernă. Iluminismul

Particularităţile iluminismului în Ţările Române. Iluminismul în Transilvania. Şcoala Ardeleană: Samuil Micu, Gh.Şincai, P.Maior, I.Budai-Deleanu. Concepte iluministe în Moldova: Gh.Asachi, A.Hîjdău, C.Negruzzi, A.Russo, V.Alexandri, M.Cogălniceanu, V.Alecsandri. Concepte iluministe în Ţara Românească: Gh.Lazăr, I.Heliade Rădulescu, N.Bălcescu.

Tema 13. Specificul dezvoltării gândirii filosofice naţionale la sf. Sec. XIX, începutul sec. XX.

T.Maiorescu. Esenţa şi principiile filosofiei. Metodologia ştiinţei şi teoria cunoaşterii. Problematica ontologică. Perspectiva antropologică. Concepţia despre cultură şi estetică.

V.Conta: Teoria ondulaţiunii universale. Teoria fatalismului. Determinismul şi teoria evoluţiei. Problema cunoaşterii.

M.Eminescu: Idei şi concepte fundamentale. Perspectiva ontologică. Ordinea morală a universului. Filosofia istoriei şi filosofia politică. Filosofia culturii, artei şi limbajului.

B.P.Haşdeu: Filosofia istoriei. Oameni mari, liberul arbitru şi providenţa. Teoria culturii. Originea şi specificul naţional.

A.D.Xenopol: Esenţa filosofiei realiste. Teoria istoriei. Istoria – ştiinţă a succesiunii. Concepţia deterministă şi seriile istorice. Filosofia culturii.

Tema 14. Filosofia româneacsă în epoca contemporană

C.Rădulescu-Motru. Conceptul de metafizică. Filosofie, scientism, pozitivism. Concepţia culturii. Filosofie şi psihologie. Personalismul energetic şi manifestările lui. Făurirea personalităţii energetice. Teoria şi valoarea ştiinţei. Personalitatea poporului şi a individului. Teoria şi valoarea ştiinţei (epistemologică). Timp şi destin. Concepte social-politice.

Lucian Blaga. Filosofia existenţei sau ontologia misterului. Misterul şi Marele Anonim. Filosofia cunoaşterii (cunoaşterea paradisiacă şi cunoaşterea luceferică) Filosofia culturii. Cultura ca mod existenţial specific uman. Filosofia artei. Preliminări metafizice. Filosofia miticului şi filosofia religiei. Esenţa religiei. L.Blaga concepte filosofice şi interpretări practice.

Mircea Eliade. Concepţia filosofică a lumii. Omul şi religia. Filosofia religiei. Morfologia şi istoria universală a creaţiilor mistico-religioase. Mitul eternei reîntoarceri. Spiritul uman şi simbolismul. Cunoaştere şi gândire. Concepte etice.

Nae Ionescu. Teoria cunoaşterii metafizice. Cunoaşterea imediată. Cunoaşterea mediată. Prelegeri de filosofie a religiei. Justificarea existenţei metafizice. Tipologia misticilor. Metoda iraţională.

Concepţia trăiristă: esenţa, adepţii şi criticii ei:
Mircea Florian. Teoria cunoaşterii şi istoria. Idealism şi iraţionalism. Concepţia realismului ontologic ca o filosofie a datului. Cunoaştere şi existenţă. Monism epistemologic.

Dumitru Roşca. Ontologia. Filosofia culturii şi filosofia omului. Existenţa tragică. Sensul tragic-optimist al existenţei umane şi mitul raţionalităţii integrate. Caracterul contadictoriu al existenţei umane.

Constantin Noica. Filosof al culturii. Istoria filosofiei. Ontologia şi logica. Conştiinţa filosofică. Cugetarea filosofică. Filosofia ştiinţei. Raţiunea fiinţei. Dvenirea întru fiinţă. Limbajele simbolice

Emil Cioran. Concepte social-politice. Culmile disperării. Pasiunea „absurdului” Raţionalism şi iraţionalism. Conştiinţa umană. Omul fără destin. Despre sfârşitul istoriei. Esenţa morţii.

Literatura de specialitate

  1. Antologie filosofică. Filosofia antică, Bucureşti, 1975
  2. Aristotel, Opere, Bucureşti, 1951
  3. Bacon F., Noua Atlantidă, Bucureşti, 1952
  4. Bacon F., Noual Organon, Bucureşti, 1957
  5. Blaga L., Despre conştiinţa filosofică, Bucureşti, 1974
  6. Bagdasar N., ş.a Antologie filosofică, Bucureşti, 1995
  7. Campanella N., Cetatea soarelui, Bucureşti, 1989
  8. Cazan Gh., Introducere în filosofie, v.1 Bucureşti, 1996
  9. Colţescu V., Filosofia şi istoria ei, Timişoara, 1974
  10. Cicero, Despre supremul bine şi supremul rău, Bucureşti, 1983
  11. Kant I., Critica raţiunii pure, Bucureşti, 1969
  12. Kant I., Critica raţiunii practice, Bucureşti, 1972
  13. Dante Aligheri, Divina comedie, Chişinău, 1968
  14. Diogene Laertios, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, Chişinău, 1981
  15. Doctrina lui Confucius sau cele patru cărţi clasice ale Chinei, Bucureşti, 1993
  16. Descartes, R., Discurs despre metodă, Bucureşti, 1987
  17. Diderot D., Opere alese, Bucureşti, 1956
  18. Eleade M., Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Bucureşti, 1981-1986
  19. Eminescu M., Lecturi kantiene, Bucureşti, 1975
  20. Feuerbach L., Esenţa creştinismului, Bucureşti, 1961
  21. Imnuri vedice, Bucureşti, 1996
  22. Jilson E., Filosofia Evului Mediu, Bucureşti, 1996
  23. Florian M., Îndrumare în filosofie, Bucureşti, 1980
  24. Lao-Ţseu, Cartea Căii şi virtuţii, Bucureşti, 1992
  25. Machiavelli N., Principele, Bucureşti, 1980
  26. Morus T., Utopie, Bucureşti, 1958
  27. Montesquie Ch., Despre spiritul legilor, Bucureşti, 1970
  28. Spinoza B., Etica, Bucureşti, 1957
  29. Hegel G. W., Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Bucureşti, 1962
  30. Xenofon, Amintiri despre Socrate, Chişinău, 1990
  31. Voltaire., Rouseau, Texte filosofice, Bucureşti, 1955
  32. Voltaire., Candide sau optimismul, Chişinău, 1993
  33. Anton D., Homo universalis, Bucureşti, 1990
  34. Bonnefous E., Omul sau natura? Bucureşti, 1976
  35. Bath A., Individ şi societate, Bucureşti, 1986
  36. Balaci A., Nicollo Machiavelli, Bucureşti, 1969
  37. Bagdasar N., Antologie filosofică, Bucureşti, 1995
  38. Balca N., Istoria filosofiei antice, Bucureşti, 1982
  39. Banu I., Filosofia antică europeană şi orientală, Bucureşti, 1974
  40. Banu I., Filosofia Orientului antic, v. 1,2, Bucureşti, 1967
  41. Bulgaru M., Iluminismul: societatea şi statul, Chişinău, 1994
  42. Brun J., Socrate, Bucureşti, 1996
  43. Bîtlan I., Introducere în istoria şi civilizaţia antică, Bucureşti, 1984
  44. Boboc A., Istoria filosofiei, Bucureşti, 1993
  45. Bădărău D., G.W.Leibniz – viaţa şi personalitatea filosofică
  46. Belu N., Etica lui Kant, Bucureşti, 1974
  47. Cojocaru V., Doctrina lui Confucius, Bucureşti, 1994
  48. Cogniot G., Materialismul greco-roman, Bucureşti, 1985
  49. Capcelea V., Filosofie., Chişinău, 1998
  50. Cornea A., Platon. Filosofie şi cenzură, Bucureşti, 1966
  51. Gulian C., Introducere în istoria filosofiei moderne, Bucureşti, 1974
  52. Gulian C., Hegel, Bucureşti, 1981
  53. Istoria filosofiei moderne. De la Renaştere până la Kant, Bucureşti, 1996
  54. Isac D. J.J.Rouseau, Bucureşti, 1966
  55. Iluminismul, v.1,2, Bucureşti, 1971
  56. Herch J., Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, Bucureşti, 1994
  57. Mari filosofi şi gânditori francezi ai sec. XIX, Bucureşti, 1989
  58. Neagoe F., Istoria filosofiei moderne, v. 1-3, Bucureşti, 1975-1979
  59. Neagoe F., Istoria filosofiei modene de la Sain-Simon la Feuerbach, Bucureşti, 1996
  60. Simenschy T., Dicţionarul înţelepciunii. Cugetări antice şi moderne, Bucureşti, 1993
  61. Scruton R., Spinoza, Bucureşti, 1996
  62. Descartes şi spiritul ştiinţific modern, Bucureşti, 1990
  63. Drâmba O., Leonardo da Vinci, Bucureşti, 1973
  64. Drâmba O., Filosofia lui Blaga, Bucureşti,
  65. Figuri ilustre din perioada Renaşterii, Bucureşti, 1972
  66. Figuri ilustre din Evul Mediu, Bucureşti, 1969
  67. Vlăduţescu G., Filosofia în Roma Antică: modul de gândire şi evoluţia, Bucureşti, 1991
  68. Введение в философию, в 2-х т. М., 1989
  69. Жмурь М., Пифагор и его школа, Л., 1990
  70. Antologie filosofică românească, Bucureşti, 1986
  71. Istoria filosofiei româneşti, Bucureşti, 1989
  72. Istoria filosofiei universale, Bucureşti, 1975
  73. Ianoşi I., O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, 1996
  74. Antologia gândirii româneşti, sec. XV-XIX, Bucureşti, 1967
  75. Antologia gândirii social-politice, revoluţionare şi democratice româneşti
  76. Căldare D., Din istoria gândirii filosofice româneşti, Chişinău, 2000
  77. Cazacu M., Divin şi uman în spiritualitatea românească, Timişoara, 1994
  78. Cazan Gh., Istoria filosofiei româneşti, Bucureşti, 1984
  79. Drăghicescu D., Din psihologia poporului român, Bucureşti, 1966
  80. Eliade M., Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Chişinău, 1992
  81. Aşanu A., Cultura şi civilizaţia medievală românească, Chişinău, 1996
  82. Letopiseţul Ţării Moldovei, Chişinău, 1990
  83. Mazilu D.N Cronicari munteni78
  84. Panaitescu P.P. Contribuţii la istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1971
  85. Pârvan V., Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureşti, 1982
  86. Valori umaniste în gândirea românească, sec. XV-XIX, Bucureşti, 1988
  87. Vulcănescu M., Dimensiunea românească a existenţei, Bucureşti, 1967
  88. Blaga L., Opere v.8-10-11, Trilogia cunoaşterii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Bucureşti, 1983
  89. Cioran E., Amurgul gândirilor, Antropologie filosofică, Craiova, 1991
  90. Noica C., Cuvânt împreună despre rostirea românească, Bucureşti, 1996
  91. Noica C., Pagini despre sufletul româneasc, Bucureşti, 1991
  92. Ionescu Nae, Metafizica. Istoria logicii, Bucureşti, 1993
  93. Roşca D.D., Existenţa tragică, Bucureşti, 1993
  94. Din istoria gândirii filosofice, V.I-II, Chişinău, 1999-2000
  95. Cantemr D., Descrierea Moldovei, Chişinău, 1917
  96. Un Veac de Aur în Moldova, Chişinău, 1996
  97. Boboc Al., Filosofia contemporană. Orientări şi stiluri de gândire semnificativă, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995
  98. Collinson D., Mic dicţionar de filosofie occidentală, Bucureşti, 1999
  99. Saharneanu E., Orientări antropologice în filosofia secolelor XIX-XX, Chişinău, 1999
  100. Din istoria gândirii filosofice, p.II Epoca modernă şi contemporană, Chişinău, 1999
  101. Curs de lecţii la filosofie, Chişinău, 1991
  102. Shand J., Introducere în filosofia occidentală. Filosofie şi filosofi, Ed.Univers Enciclopedic, 1998
  103. Grunberg L., Opţiunea filosofiei contemporane, Bucureşti, 1984
  104. Domenach J-M., Ancheta despre idei contemporane, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991
  105. Ţapoc V., Iniţiere în istoria filosofiei universale, Chişinău, 2002
  106. Coandă S. Valori filosofice naţionale în context european, Chişinău, 2003




Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare