CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/philosophy/090008/exam/

Programa examenului de doctorat

09.00.08 – Filozofia şi metodologia ştiinţei(pe domenii)

Recomandări metodice generale

Un curs de Filosofie şi metodologie a ştiinţei în măsura cuvenită şi a justa lui valoare constituie o experienţă intelectuală indispensabilă omului. Orişice compartiment al filosofiei se adresează mai întîi de toate omului ca Homo Sapiens şi abia apoi profesionistului. Acest lucru distinge de la bun început studiul filosofiei şi metodologiei ştiinţei şi tehnicii de studiul altor discipline. Doctoranzii (competitorii) e necesar să cunoască în plan general obiectul şi problematica Filosofiei cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice, noţiunile cheie cum ar fi metodologie, ştiinţă, tehnică etc.

La acest capitol ar fi logic de aliniat şi cunoştinţele ce ţin de apariţia fenomenelor “ştiinţă” şi “tehnică”, de etapele de bază în dezvoltarea acestora. E firesc ca viitorii doctori în filosofie să aprecieze adecvat locul, de exemplu, al medicinii, fizicii, biologiei, geneticii etc. în sistemul de cunoştinţe ştiinţifice. E bine venit pentru doctoranzi (competitori) un studiu profund ce explică imaginea ştiinţei şi conceptul de ştiinţă. În această ordine de idei se examinează ştiinţa ca activitate specială de producere a cunoştinţelor, ca arsenal de metode şi mijloace cognitive, ca institut social. Tot aici se vorbeşte despre arsenalul metodologic al ştiinţei.

În strînsă legătură cu problemele nominalizate e necesar de cercetat legităţile dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, tabloul medical al lumii.

Un compartiment deosebit al cursului Filosofia şi metodologia ştiinţei îl constituie problemele filosofice şi metodologice ale “ştiinţei mari” (ştiinţei contemporane), particularităţilor şi specificul ei în raport cu “ştiinţa mică”, cu cunoştinţele din alte epoci. Aici e vorba înainte de toate de matematizarea, computerizarea şi informatizarea activităţii ştiinţifice, de evoluţia problemelor globale, de problema supravieţuirii omenirii, de problemele axiologice ale ştiinţei etc.

În fine cercetările actuale în domeniul Filosofie şi metodologieii ştiinţei trebuie să includă şi problemele ce ţin de specificul tehnicii contemporane, de noul tablou ştiinţific al lumii – postneoclasic etc. Tot aici doctoranzii e necesar să pătrundă în esenţa filosofiei ciberneticii, informaticii, sinergeticii, noosferologiei, cognitologiei, în conţinutul metodologiei noosferice.

O problemă aparte aici devine analiza sociofilosofică a relaţiilor în sistemul “om-tehnică”, tehnica şi progresul, tehnica şi dezvoltarea durabilă.

Conţinutul cursului

T e m a 1. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei. Noţiune de metodologie a ştiinţei şi a medicinei

Cuvinte cheie: ştiinţă, logică, metodologie, şcoală ştiinţifică, tabloul ştiinţific al lumii, tabloul medical al lumii, stil de gîndire.

Ştiinţa ca obiect al analizei filosofice. Corelaţia dintre logica, metodologia şi filosofia ştiinţei. Problema originii filosofiei ştiinţei. Şcolile filosofiei ştiinţei în procesul de dezvoltare a acesteia. Metodologia şi stilul de gîndire. Metodologia şi tabloul ştiinţific al lumii. Filosofia şi medicina în istoria dezvoltării acestora. Tabloul medical al lumii.

T e m a 2. Apariţia ştiinţei şi etapele de bază în dezvoltarea ei. Locul medicinei în sistemul de cunoştinţe ştiinţifice

Cuvinte cheie: model teoretic, eurocentrism, ştiinţă “embrională”, ştiinţă “aristoteliană”, ştiinţă “galileano-newtoniană”, “ştiinţă mică”, “ştiinţă mare”, dezvoltare durabilă.

Statutul şi problematica istoriei ştiinţei. Modelele teoretice ale dezvoltării ştiinţei. Mit, religie şi ştiinţă. Etapele dezvoltării ştiinţei. Germenii cunoaşterii ştiinţifice în diverse civilizaţii şi epoci istorice. Eurocentrismul. Ştiinţa Antichităţii (ştiinţa “embrională”). Ştiinţa “aristoteliană”. Ştiinţa epocii Moderne. Ştiinţa “galileiano-newtoniană”. Performanţele ştiinţei din secolele XX-XXI. Ştiinţa “mică” şi ştiinţa “mare”. Ştiinţa şi dezvoltarea durabilă. Responsabilitatea socială, civică şi morală a savantului în lumea contemporană.

T e m a 3. Tabloul ştiinţei şi conceptul de ştiinţă

Cuvinte cheie: concept de ştiinţă, tablou al ştiinţei, arsenal metodologic, experiment imaginar, metodă ştiinţifică, şcoală ştiinţifică, asociaţie ştiinţifică.

Cunoştinţele ca component al diverselor forme de activitate umană. Cunoaşterea şi limbajul, cunoaşterea şi arta, cunoaşterea şi producţia, cunoaşterea şi viaţa cotidiană. Ştiinţa ca activitate specială de producere a cunoştinţelor, ca sistem de cunoştinţe, ca arsenal de metode şi mijloace cognitive, ca institut social. Idealurile şi criteriile scientismului.

Arsenalul metodologic al ştiinţei. Caracterizarea generală a metodelor şi mijloacelor de cunoaştere. Metodele şi mijloacele general-ştiinţifice şi particular-ştiinţifice, empirice şi teoretice. Observarea şi experimentul, varietăţile lui. Mijloacele şi metodele cunoaşterii teoretice. Experimentul imaginar şi modelarea teoretică. Raţionalismul şi empirismul.

Formele de organizare a ştiinţei. Noţiune de asociaţie ştiinţifică. Şcolile ştiinţifice. Formele şi mijloacele de translare a informaţiei ştiinţifice. Ştiinţa în sistemul culturii. Ştiinţa şi filosofia, ştiinţa şi ideologia, ştiinţa şi politica. Influenţa ştiinţei asupra modului de viaţă a omului contemporan. Ştiinţa ca valoare. Ştiinţa şi instruirea.

T e m a 4. Legităţile dezvoltării ştiinţei. Tabloul medical al lumii

Cuvinte cheie: tablou medical al lumii, legitatea dezvoltării ştiinţei, idealuri şi norme în ştiinţă, paradigmă, matriţă, tradiţie, revoluţia ştiinţifică, diferenciere, integrare, comunitate ştiinţifică.

Temeliile ştiinţei şi problema clasificării acestora. Idealurile şi normele activităţii ştiinţifice (stilul de gîndire). Bazele filosofice ale ştiinţei. Modelele generale ale istoriei dezvoltării ştiinţei.

Inovaţie şi tradiţie în dezvoltarea ştiinţei. Rolul tradiţiei în ştiinţă. Concepţia lui T. Kuhn despre “ştiinţă”, noţiune de paradigmă şi de matrice în dezvoltarea ştiinţelor. Şcolile ştiinţifice ca forme de apariţie şi reproducere (conservare) a tradiţiilor. Revoluţiile ştiinţifice.

Formarea şi dezvoltarea asociaţiilor ştiinţifice. Noţiunea de asociaţie ştiinţifică. Factorii socio-culturali ai dezvoltării ştiinţei. Mecanismele “internaliste” şi “externaliste” în dezvoltarea ştiinţei.

T e m a 5. Problemele filosofice şi metodologice ale ştiinţei contemporane (“ştiinţei mari”)

Cuvinte cheie: teorie, “ştiinţă mare”, matematizarea, computerizarea, probleme globale, evoluţionism, axiologie, scientism, antiscientism.

Probleme logico-metodologice. Diversitatea formelor cunoaşterii teoretice şi problema teoretizării în ştiinţa contemporană. Noţiune de teorie. Noţiune de descriere, tipurile şi varietăţile acesteia. Explicarea şi înţelegerea. Problema corelaţiei dintre ştiinţele interpretative şi cele explicative (Schleiermacher, Dilthey, Bahtin). Abordarea explicativă şi cea interpretativă în ştiinţele umanitare.

Problema matematizării ştiinţelor. Computerizarea ştiinţei. Computerizarea şi matematizarea. Modelarea maşinizată, experimentul maşinizat, metodele maşinizate de demonstrare a teoremelor. Problema unităţii ştiinţei. Probleme ontologice ale ştiinţei. Probleme axiologice. Problema suveranităţii şi nonsuveranităţii axiologice a ştiinţei. Scientism şi antiscientism.

T e m a 6. Ştiinţa şi tehnica în sec. al XX-lea şi începutul sec. al XXI-lea: aspecte conceptuale şi filosofice

Cuvinte cheie: revoluţie ştiinţifică, revoluţie tehnico-ştiinţifică, ştiinţa clasică, neoclasică, stil de gîndire, ştiinţa postneoclasică, explozie axiologică, explozie informaţională.

Revoluţia ştiinţifică din secolul al XX-lea. Fenomenul complementarităţii. Revoluţia probabilistă. Noile programe investigaţionale. Cercetările sistemice şi metodologia sistemică. Sinergetica şi importanţa ei metodologică. Criza elementarismului şi modificarea structurii categoriale a gîndirii. Noul tablou ştiinţific al lumii – postneoclasic şi particularităţile lui principale. Revoluţia ştiinţifico-tehnică ca factor al progresului ştiinţei. Explozia axiologică şi schimbarea orientărilor valorice.

T e m a 7. Filosofia tehnicii, informaticii şi ciberneticii. Sinergetică, Sociocognitologie şi Noosferologie: aspecte sociofilosofice şi metodologice

Cuvinte cheie: tehnica, antropologia tehnicii, concepţia tehnocrată, societatea informaţională, “tromboză” informaţională, societatea tehnogenă, progres tehnic, etica ecologică, etica informaţională, informatica socială, sociocognitologie, noosferă, noosferizare, societate noosferică, noosferologie, sinergetică, intelect social, intelect noosferic.

Tehnica drept sferă a activităţii umane. Tehnica şi ştiinţa. Tehnica şi medicina. Tehnica şi tehnologiile scientofage. Tehnica în contextul problemelor globale.

“Antropologia tehnicii”. “Concepţia tehnocrată”. Etica şi bioetica în societatea tehnică. Tehnica în societatea informaţională. Perspectivele filosofiei tehnicii. Filosofia – tehnica – medicina. Societatea tehnogenă şi etapele ei. Probleme etice ale tehnicii. Tehnica, ingineria şi responsabilitatea profesională. Etica nucleară. Etica ecologică. Etica inginerească. Etica informaţională. Etica computerială.

Informatica şi cibernetica. Obiectul de studiu al informaticii şi ciberneticii, categoriile şi principiile lor de bază. Informatizarea ca proces şi legitate. Societatea ecologică. Informatizarea sferei medicale. Sistemele “de expert” în sfera medicinei.

Sinergetica şi noţiunile ei de bază. Tabloul sinergetic al lumii. Sinergetica şi medicina.

Sociocognitologia şi obiectul ei de studiu. Noţiunile şi principiile fundamentale ale sociocognitologiei. Noţiune de intelect. Intelectul social – noţiune fundamentală a congnitologiei.

Noosferologia şi obiectul ei de studiu. Noţiunile şi principiile fundamentale ale noosferologiei. Esenţa dezvoltării durabile. Noosferologia – teorie generală de supravieţuire a omenirii. noosferizarea – mecanismul de bază în realizarea dezvoltării durabile. Noosferizarea proceselor demografice, ştiinţei şi tehnicii. Societatea noosferică. Securitatea şi tipurile acesteia. De la intelectul social spre intelectul noosferic – calea de salvare a omenirii.

Literatura de specialitate

  1. Aristotel. Analitică, Buc., 1967.
  2. Aristotel. Metafizică. Buc., 1967.
  3. Boboc Alexandru, Mihai Nicolae. Filosofia contemporană. Principalele orientări şi stiluri de gîndire. Chişinău, 1993.
  4. Capcelea Valeriu. Filosofie. Manual pentru şcoala superioară. Ediţia a II-a. Chişinău, 2001.
  5. Filosofie, Medicină, Ecologie: problema de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. 7-8 aprilie 1999. Red. ştiinţific, d.h.ş.f. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1999.
  6. Filosofia în concepţii şi personalităţi. Red. ştiinţific d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1995.
  7. King Alexander, Schneider Bertrand. Prima revoluţie globală. O Strategie pentru supravieţuirea lumii. Buc., 1993.
  8. LLOYD G.E.R. Metode şi probleme în ştiinţa Greciei antice. Traducere din limba engleză. Buc., 1994.
  9. Mihaela Miroiu, Adrian Miroiu. Filosofie. Lecţii şi antologie de texte pentru temele: Filosofia. Fericirea. Dreptatea. Buc., 1997.
  10. Mihai Nicolae. Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău, 1996.
  11. Mircea Flontea. Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Buc., 1994.
  12. Progresul tehnico-ştiinţific, bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. 25-26 aprilie 2001. Red. ştiinţific, d.h.ş.f. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2001.
  13. Puha Elena. Introducere în filosofie. Iaşi, 1993.
  14. Puha Elena. Ontologie socială - o nouă disciplina ? Timişoara, 2000.
  15. Ţapoc Vasile, Toma Valentina. Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi în filosofia succesului. Chişinău / Iaşi, 2001.
  16. Ţîrdea Teodor Nicolae. Informatizarea, cunoaşterea, dirigarea socială. Eseuri filosofice. Chişinău, 1994.
  17. Ţîrdea Teodor Nicolae. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000
  18. Ţîrdea Teodor Nicolae. Sinergetică, aliniaritate, autoorganizare. Calea spre ştiinţa postneclasică. Chişinău, 1998.
  19. Ţîrdea Teodor Nicolae. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001.
  20. Ţîrdea Teodor Nicolae. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie. Chişinău, 2001.
  21. Ţîrdea Teodor Nicolae Introducere în sinergetică. Chişinău, 2002.
  22. Алексеев П.В. Наука и мировоззрение. М., 1983.
  23. Будущее науки. Выпуск седьмой. Отв. ред. Е.Б.Этингоф.М., 1974.
  24. Винер Н. Кибернетика. М., 1968.
  25. Готт В.С., Семенюк Э.П., Урсул А.Д. Категории современной науки. М., 1984.
  26. Добров Г.М. Наука о науке. Киев, 1970.
  27. Дубинин Н.П., Карпец И.И., Кудрявцев В.И. Генетика, поведение, ответственность. М., 1989.
  28. Каныгин Ю.М., Калитич Г.И. Основы теоретической информатики. Киев, 1990.
  29. Каныгин Ю.М. Информатизация управления. Киев, 1991.
  30. Кибернетика и диалектика. Отв. ред. А.Д.Урсул. М., 1978.
  31. Методологические проблемы взаимодействия общественных, естественных и технических наук.Отв.ред. Б.М.Кедров и др. М., 1981.
  32. Мирский Э.М. Междисциплинарные исследования и дисциплинарная организация науки. М., 1980.
  33. Митчем Карл. Что такое философия техники? М., 1995.
  34. Налимов В.В., Мульченко Э.М. Наукометрия. М., 1969.
  35. Наука и нравственность. М., 1971.
  36. Ракитов А.И. Философские проблемы науки. М., 1977.
  37. Самарин В.В. Техника и общество. Социально-философские проблемы развития техники. М., 1988.
  38. Старостин Б.А. Параметры развития науки. М., 1980.
  39. Степин В.С., Горохов В.Г., Розов М.А. Философия науки и техники: Учебное пособие. М., 1996.
  40. Сырбу Ион. Логика экологии. Кишинэу, 1997.
  41. Урсул А.Д. Информация. Методологические аспекты. М., 1971.
  42. Урсул А.Д.Информатизация общества. Введение в социальную информатику. М., 1990.
  43. Урсул А.Д. Природа информации. Философский очерк. М., 1968.
  44. Фигуровская В.М. Техническое знание. Особенности возникновения и функционирования. Новосибирск, 1979.
  45. Философия. Учебник. Под ред. В.Д.Губина, Т.Ю.Сидоровой, В.П.Филатова. М., 1996.
  46. Философия.Учебное пособие. Под ред. В.Н.Лавриненко. М., 1996.
  47. Философия и методология науки. Под ред. В.И.Купцова. М., 1996.
  48. Философия и социология науки и техники. Ежегодник 1987. Под ред. И.Т.Фролов. М., 1987.
  49. Философия техники в ФРГ. М., 1989.
  50. Философские вопросы технического знания. Отв. ред. Н.Т.Абрамова. М., 1984.
  51. Фролов И.Т. Прогресс науки и будущее человека (опыт постановки проблемы; дискуссии; обобщения). М., 1975.
  52. Фролов И.Т. Перспективы человека. Изд. 2-ое. М., 1983.
  53. Цырдя Ф.Н. Социальная ниформация. Философский очерк. Кишинев, 1978.
  54. Цырдя Ф.Н. Информатика ши прогресул сочиал. Кишинэу, 1989.
  55. Цырдя Ф.Н. Информатизация, познание, социальное управление. Философские очерки. Кишинев, 1992.
  56. Цырдя Ф.Н., Берлинский П.В. Философия (С курсом биоэтики). Кишинев, 2002.
  57. Чепиков М.Г. Интеграция науки (Философский очерк). М., 1981.
  58. Шеменев Г.И. Философия и технические науки. М., 1979.
  59. Эшби У.Р. Введение в кибернетику. М., 1989.

Bibliografie suplimentară

  1. Coman Gheorghe. Economia mediului. Tîrgu-Muregi, 2000
  2. Culianu Ioan Petru. Memorie şi interpretare. Iaşi, 2002
  3. Deleuze Gilles. Foucault. Buc. 2002
  4. Heidmann Jean. Inteligenţe extraterestre. Buc., 2000
  5. Hollis Martin. Introducere în filosofia ştiinţelor sociale. Buc., 2001
  6. Limite ale interpretării. Coord. Ştefan Afloroaei, Iaşi, 2001
  7. Marga A. Introducere în filosofia contemporană. Buc., 2002
  8. Martens Ekkehard, Schnedelbach Herbert. Filosofie. Curs de bază. Traducere din limba germană. Buc., 1999.
  9. Mclnerney Pater Introducere în filosofie. Buc., 1999
  10. Muşcă Vasile. Filosofia ca istorie a filosofiei. Cluj-Napoca, 2002
  11. Nicolau Radu. Filosofii terapeutice ale modernităţii tîrzii. Buc., 2001
  12. Popper Karl. Filosofia socială şi Filosofia ştiinţei. Trad. din engleză. Buc., 2000
  13. Абдеев Р.Ф. Филисофия информационной цивилизации. М., 1994.
  14. Асмус В.Ф. Античная философия. М., 1986
  15. Библер В.С. Что есть философия? //Вопросы философии, 1995, № 12
  16. Блауберг И.В., Юдин Э.Г. Становление и сущность системного подхода. М., 1973
  17. Бонавентура Д. О возвращении наук к теологии. Путеводитель души к Богу // Вопросы философии, 1993, № 8
  18. Братко А.А., Кочергин А.Н. Информация и психика. Новосибирск, 1977
  19. Бэкон Ф. Великое восстановление наук. // Соч.: В 2 т. Т.1. М., 1977
  20. Ващекин Н.П., Пасхин Е.Н., Урсул А.Д. Информатизация общества и устойчивое развитие. М., 2000
  21. Гадамер Г.Г. Истина и метод. М., 1988
  22. Гайденко П.П. Эволюция понятия науки: становление и развитие первых научных программ. М., 1980
  23. Гайденко П.П. Эволюция понятия науки (XVII-XVIII вв.): формирование научных программ Нового времени . М., 1987.
  24. Глобальные проблемы и общечеловеческие ценности. М., 1990
  25. Диоген Лаэртский. О жизни, учениях и изречениях знаменитых философов. М., 1986
  26. Информация и управление. Философско-методологические аспекты. М., 1985
  27. История философии: Запад – Россия – Восток. Учебник для студентов высш. уч. Заведений. Под ред. Н.В.Мотрошиловой. М., 1995
  28. Мамардашвили М.К. Картезианские размышления. М., 1992
  29. Мамардашвили М.К. Как я понимаю философию. М., 1992. С. 14-26, 29, 33, 58-60
  30. Моисеев Н.Н. Человек и ноосфера. М., 1990
  31. Никифоров А.Л. Философия как личный опыт. Заблуждающийся разум. Многообразие человеческого опыта. М., 1990
  32. Новая технократическая волна на Западе. М., 1988
  33. Пахомов Т.Я. Становление современной физической карты мира. М., 1985
  34. Поупкин Ричард, Стролл Аврум. Философия. Вводный курс. Пер. с анг. М., 1997
  35. Пригожин И., Стенгерс И. Порядок из хаоса. Новый диалог человека с природой. М., 1986
  36. Пригожин И., Стенгерс И. Время, хаос, квант. М., 1994
  37. Проблема человека в западной философии. М., 1988
  38. Ракитов А..И. Философия компьютерной революции. М., 1993
  39. Реале Д., Антисери Д. Западная философия от истоков до наших дней. В 4 тт. СПб, 1994-1997
  40. Семенюк Э.П. Общенаучные категории и подходы к познанию. Львов, 1978
  41. Урсул А.Д. Путь в ноосферу. Концепция выживания и устойчивого развития цивилизации. М., 1993.
  42. Урсул А.Д. Россия на пути к устойчивому развитию (ноосферная стратегия). Москва-Гомель, 1996
  43. Урсул А.Д., Романович А.Л. Безопасность и устойчивое развитие. М., 2001
  44. Философия и медицина. Л., 1986
  45. Фуко М. История безумия в классическую эпоху. Санкт-Петербург, 2000
  46. Целлер Э. Очерк истории греческой философии. СПб, 1996
  47. Шашкевич П.Д. Эмпиризм и рационализм в философии Нового времени. М., 1976
  48. Янков Митро. Материя, информация, отражение. София, 1984



Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare