CNAA   Consiliul Naţional
   pentru Acreditare şi Atestare
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.cnaa.md
Originalul: /nomenclature/psychology/190001/exam/

Programa examenului de doctorat

19.00.01 – Psihologie generală

Recomandări metodice generale.

Programa examenului de doctorat la psihologie reprezintă un document normativ şi reglator privind organizarea şi desfăşurarea evaluării a gradului de pregătire psihologică generală a doctoranzilor care realizează cercetări ştiinţifice în domeniul psihologiei.

Acest document se axează pe orientări moderne şi tendinţele în dezvoltarea psihologiei şi metodologiei investigaţionale.

Programa structurează subiectele după cum urmează:

  1. Psihologia generală;
  2. Istoria psihologiei;
  3. Neuropsihologia;
  4. Psihologia personalităţii;
  5. Metodologia cercetării în ştiinţele socio-umane;
  6. Psihodiagnostic;

Obiectivele generale ale examenului de doctorat la psihologie:

În cadrul examenului doctoranzii vor fi capabili:

Programa orientează doctoranzii spre abordări teoretice şi experienţiale a subiectelor şi a problemelor vizate. Programa include în componenţa sa şi o bibliografie amplă care va servi drept referinţă pentru pregătirea doctoranzilor către examenul de doctorat precum şi pentru realizarea tezelor de doctorat.

Psihologia generală

Noţiune generală de ştiinţă.Caracteristicile cunoaşterii ştiinţifice.Geneza psihicului.Stadiile evoluţiei psihicului.Deosebirea psihicului uman de cel animal.Condiţiile dezvoltării psihice.Conţinutul psihicului.Funcţiile psihicului.

Structura psihicului uman.Caracteristicile psihologice ale conştiinţei.
Tulburările de conştiinţă.Subconştientul.Inconştientul.Forme de manifestare a inconştientului. Noţiuni de parapsihologie. Senzaţiile: definiţia, baza fiziologică, felurile şi clasificarea lor, legităţile senzaţiilor. Percepţia: conceptul, însuşirile de bază, felurile percepţiei şi clasificarea lor. Reprezentările şi memoria: definiţii, teorii, felurile şi clasificarea lor, procesele memoriei, legităţile şi particularităţile individuale ale memoriei. Gândirea şi limbajul: noţiuni, formele, operaţiile şi felurile gândirii, etapele rezolvării problemelor, legătura dintre gândire şi vorbire, felurile limbajului.Imaginaţia şi creaţia: definiţii, felurile, procedeele de creare a imaginilor, etapele creaţiei artistice şi ştiinţifice, creativitatea şi factorii ei.Atenţia: conceptul, baza fiziologică, însuşirile şi felurile atenţiei, teoriile atenţiei.

Introducere în psihologia diferenţiată.Temperamentul - caracteristica dinamică a activităţii psihice. Biotipologia antică (Platon, Aristotel, Hipocrate, Galen).

Biotipologia modernă (Rosstand, Sigaud, A. de Giovanni şi Viola, E. Kretschmer şi W.H.Sheldon).Fundamentarea ştiinţifică a temperamentelor (I. Pavlov, B.Teplov, B.Nebîlitin).Clasificarea temperamentelor după C.Iung, H. Eysenck, D. Keirsey.Caracterul şi alte manifestări ale psihicului uman.Tipizarea socială a caracterelor (E. Fromm).Sistemul caracterelor accentuate (A. Liciko, C. Leonhard).Afectivitatea umană.Emoţiile. Clasificarea şi funcţiile lor.Teoriile psihologice ale emoţiilor. Aptitudinile.Corelarea şi compensarea reciprocă a diferitor aptitudini.Talentul şi gentelitate.Voinţa. Concepţiile cu privire la voinţă.

Bibliografie

  1. Ghebos a. i. Psihologia memoriei şi procesul de instruire. Chişinău 1988.
  2. Gelescu P. I Psihologia activităţii de gândire Chişinău, 1980.
  3. Popesccu-Neveanu P., Colu M. Sensibilitatea. Bucureşti 1980.
  4. Hrestomatia po psihologhii. Moscva, 1987.
  5. Hrestomatia po obcei psihologhii. Psihologiia mâşlenia. Moscva, 1981.
  6. Rubinştein S., Osnovî obşcei psihologhii Moscva, 1985.
  7. Zlate Mielu Introducere în psihologie. Bucureşti 1994.
  8. Radu I. Introducere în psihologia contemporană, 1991.
  9. Psihologhia indivdualinâx razlicii. Textâ, Moscva 1987.
  10. Zlobin A. C probleme tempearmenta. “Voprosî psihologhii” N 5., 1992.
  11. Ciofu I. Psihologia emoţiei, în tratat de psihofiziologie. Bucureşti 1978.
  12. Melnic B., Spre tainele creierului Chişinău, 1985.

Istoria psihologiei

Obiectul de studiu: sarcinile, importanţa, principiile, metodele şi izvoarele istoriei psihologiei, periodizarea istoriei şi istoriografiei psihologiei. Dezvoltarea psihologiei în cadrul filozofiei: perioada antică, evul mediu şi epoca renaşterii, asiciaţionismul şi empericismul, psihofizica şi psihometria.Dezvoltarea psihologiei experimentale: apariţia primelor programe şi laboratoare de psihologie experimentală, curentele de bază ale psihologiei.

Dezvoltarea psihologiei în sec. XX: criza ştiinţei psihologice, apariţia şcolilor psihologice noi, dezvoltarea psihologiei în Republica Moldova.

Bibliografie

  1. Aristotel Parva naturalia. Cluj, 1972.
  2. Bejat M. Geneza psihologiei ca ştiinţă experimentală în România. Bucureşti, 1972.
  3. Ralea M., Botea C. Istoria psihologiei. Bucureşti, 1958.
  4. Schiţe din istoria psihologiei. Coord. A.Pospai. Chişinău, 1994.
  5. Jdan A.N. Istoriia psihologhii. Moscva, 1990.
  6. Hrestomatiia po istorii psihologhii. Pod. Red. P.Galperina, A Jdan. Moscva, 1980.
  7. Iaroşevschii M. Istoriia psihologhii. Moscva, 1985.

Neuropsihologia

Obiectul şi geneza neuropsihologiei ca ştiinţă. Aportul lui Jackson cu privire la dinamica şi ierarhizarea funcţională a creierului. I.Pavlov despre excitaţie şi inhibiţie. L.Vâgotschii despre funcţiile psihice superioare. A.Luria şi bazele teoretice ale neuropsihologiei. H.Hecaen şi liniile de dezvoltare a neuropsihologiei. Orientarea neuropsihologiei în Rusia şi în Apus.

Teoria localizării sistemice dinamice a funcţiilor psihice superioare. Corelaţia psihic-substrat material; psihic - lumea înconjurătoare.Unitatea structurii şi funcţiei. Principiile ierarhice în localizarea funcţională. Structurile mobile şi invariante. Noţiunile neuropsihologice.

Principiile de bază în structura creierului. Crierul ca sistem integru şi unitar. Neuroanatomia scoarţei, ariile de proiecţie, de asociaţie şi asociative. Repartizarea lor în harta lui Brodman. Concepţia structural-sistemică a lui Adrianov, modelul structural, funcţional a lui A.Luria.

Asimetria emisferelor şi interacţiunea lor. Specificul structural şi funcţional al emisferelor. Caracterul parţial al asimetriei. Caracterul biosocial al asimetriei. Măsura asimetreiei.

Neurochimia comportamentului. Sistemele noradrenalinergic, serotinergic, acetilcolinergic, dopaminergic ş.a.

Analiza neuropsihologică a tulburărilor funcţiilor psihice superioare. Tulburările senzoriale şi gnostice vizuale, dermatochinestezice, auditive, agnozia.

Dereglările mişcărilor voluntare. Dereglarea vorbirii, memoriei, atenţiei, gândirii, emoţiilor.

Sindroamele neuropsihologice în cazul leziunilor locale ale creierului. Analiza sindromatică a dereglărilor funcţiilor psihice superioare. Problema factorilor în neuropsihologie. Sindroamele neuropsihologice în cazul leziunilor ariilor corticale ale emisferelor mari. Sindroamele neuropsihologice în cazul leziunilor subcorticale ale creierului.

Ataziile, apraxiile şi agnoziile. Neuropsihologia îmbătrânirii normale. Readaptarea.

Bibliografie

  1. Botez M.I. Neuropsihologie clinică şi neurologia comportamentului B., 1996.
  2. Botez M.I., Dobrota A. S., Elemente de neuropsihologie. Bucureşti, 1971
  3. Homskaia E. Heiropsihologhiia. Moscva 1987.
  4. Luria A.P. Osnovî neuropsihologhii. Moscova, 1973.
  5. Melnic B. Spre tainele creierului. Chişinău, 1985.
  6. Kreinder A. Dinamica proceelor psihice. Bucureşti, 1967.

Psihologia personalităţii

Noţiuni de personalitate. Teorii asupra personalităţii. Structura integrală a personalităţii. Spiritul activ al personalităţii. Trebuinţele ca izvor al activismului uman.

Emoţiile ca factor motivaţional.Scopurile. Aspiraţiile şi expectanţele.Montajul psihologic şi autoaprecierea.Conceptul de Eu. Problematica congruenţei personalităţii. Conceptul de frustrare. Stres şi personalitatea. Conflictul şi teoria disonanţei cognitive. Problematica personalităţii accentuate. Abordări teoretice ale comportamentului anomalic.

Bibliografie

  1. Leonhard, C. Personalităţi accentuate în viaţă şi în literatură. Bucureşti, 1972.
  2. Столин В. Самосознание личности. Из-во МГУ 1983.
  3. Adler A. Sensul vieţii. Bucureşti IRI, 1995.
  4. Neculan A. (coord). Cultură şi personalitate B.1991.
  5. Fraisse P. Psihologia personalităţii. Editura ştiinţifică, Bucureşti 1970.
  6. Allport G. Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti, 1981.
  7. Зейгaрник Б.И. Теории личности. М. 1982.
  8. Леонтьев А.Н. Деятельность. Сознание личность. М.1977.
  9. Рубинштейн С.Л. Проблемы общей психологии М. 1976.

Metodologia cercetării

Obiectul investigaţiilor ştiinţifice în ştiinţe socio-umane. Cercetarea ştiinţifică şi cercetarea pedagogică şi psihologică. Învăţământul în noile exigenţe privind formarea educatorilor.

Fundamente metodologice a investigaţiilor în ştiinţele socio-umane. Actualitatea problematicii psihopedagogice; Caracterul fenomenelor educaţionale.

Problema ştiinţifică şi ipoteza în dezvăluirea procesului cunoaşterii. Specificul şi funcţiile cercetării psihopedagogice; Conceptul de ipoteză.

Cercetarea pedagogică şi psihologică şi invenţia în învăţământ. Cercetarea - modalitate fundamentală de căutări dar şi de afirmări a schimbării în domeniul educaţiei şi invenţiei în învăţământ;

Metodologia investigaţiilor pedagogice şi psihologice. Problema metodelor de cercetare; Dezvăluirea metodelor de cercetare.

Experimentul şi experimentul pedagogic. Conceptul experimentului de constatare şi experimentul formativ.

Varietăţile experiemntului din sfera educaţională.
Metode de prelucrare şi de interpretare a informaţiilor. Nivelul de măsurare, problema măsurării; Reprezentarea grafică a rezultatelor.

Elemente de cercetare statistică şi matematică
Etapele cercetării pedagogice şi psihologice. Contradicţia - imbold al cercetării; Problema cercetării.

Structura proiectului de cercetare. Precizarea scopului şi ipotezei cercetării: Precizarea ipotezei şi a obiectivelor cercetării.

Modelul unui proiect de cercetare.
Modelarea şi modelizarea în cadrul investigaţiilor pedagogice şi psihologice. Modelul pedagogic - instrument universal în ştiinţele educaţiei; Schimbare şi inovaţie pedagogică şi psihologică.Limba - factor al exprimării studiilor ştiinţifice. Funcţiile cognitive şi comunicative ale limbii ; Formarea limbajului psihopedagogic în nvestigaţie.Creativitatea ştiinţifică a studentului universitar în sistemul pregătirii profesionale. Disciplinile de specializare suporturi benefice în pregătirea studentului pentru investigaţii ştiinţifice. Nivelul de pregătire teoretică şi practică pentru activitate de cercetare.

  1. A. Bolboceanu, M. Vrânceanu. Ghid psihologic. Cercetarea dezvoltării intelectuale a elevilor de vârstă şcolară mică. Chişinău 1994.
  2. Gradul de pregătire psihologică a elevilor pentru învăţămânul în şcoala medie. Stog L. (red.) Chişinău 1993.
  3. Orientarea şcolară şi profesională. C. Platon (coord.) Chişinău 1994.
  4. Platon C. Semionov S. Ghid psihologic Şcolarul mic, Chişinău 1994.
  5. Platon C Fişa şcolară, Chişinău 1993
  6. Platon C Semionov S. Teste de personalitate, Chişinău 1993
  7. Platon C Semionov S. Dezvoltarea mintală: examinare şi stimulare, Chişinău 1993
  8. Platon C Semionov S. Dezvoltarea mintală: examinare şi stimulare, Chişinău, 1993.

Psihodiagnostic

Psihodiagnostic: ştiinţă şi activitate practică. Domenii de aplicare a psihodiagnosticului.

Izvoarele psihodiagnosticului. Apariţia testului. Aspecte etico - sociale ale psihodiagnosticului. Codul deontologic al psihodiagnosticului. Metode de sihodiagnostic: caracterizare generală. Clasificarea metodelor psihodiagnostice. Cerinţe de elaborare a metodelor psihodiagnostice. Validitatea. Fidelitate. Sensibilitatea. Diagnoza inteligenţei.

Teste de inteligenţă individuală. Scala Binet - Simon. Scalele Stanford -Binet. Scalele Wechsler. Testele de inteligenţă de grup. Matricele progresive Raven. Matricile poligradate. Teste pentru populaţii specifice. Psihodiagnoza aptitudinilor. Testarea în învăţământ.Psihodiagnoza personalităţii. Chestionare de personalitate: Woudwort, MMPI, 16 PF. Testarea intereselor, valorilor, atitudinilor. Tehnicile proiective: noţiuni generale. Clasificarea tehnicilor proiective. Tehnicile asociative: Borschach, Holtzman. Tehnicile constructuve: TAT, CAT, PN. Tehnici de completare. Tehnici de alegere: Szondi, Lucher. Tehnici expresive: Testul satului, testul arborelui, Testul casă-arbore - om. Testele obiective de personalitate. Testele situaţionale de personalitate. Studierea imaginii de sine şi constructele personale: Q - sartare. Diferenţialul semantic Qsgood. Testul REP. Tendinţe şi perspective de dezvoltare a psihodiagnosticului.

Bibliografie

  1. Anastazi A. Psihologicescoe testirovanie. Moscva, 1982.
  2. Avanesov G. Testî v soţiologicescom isledovanii, M., 1978.
  3. Bonţilă C.Culegere de teste psihologice de nivel şi aptitudini. Bucureşti, 1971.
  4. Bodaliov A. Stolin V. Obşciaia psihodiagnostica. Moscva. 1987.
  5. Burlaciuc L., Morozov S. Spravocnic po psihologhicescoi diagnostiche. Chişinău 1992.
  6. Crâlov A. Practicum po experimentalinoi i pricladnoi psihologhii. Leningrad, 1990.
  7. Dubrovina G. Determinarea nivelului de pregătire a copiilor pentru şcoală. Chişinău, 1992.
  8. Eliseev O. Constructivnaia tipologhia i psihodiagnostica licinosi. Pascov, 1994.
  9. Eysenck H. Proverite svoi sposobnosti. Moscva, 1986.
  10. Stog L. Gradul de pregătire psihologică a elevilor pentru învăţământ în şcoala medie. Chişinău, 1993.
  11. Marsciuk V. Metodî psihodiagnostichi v sporte. Moscva, 1984.
  12. Oprea N. Psihologia generală şi medicală. Elemente de psiholodiagnostic P.2.
  13. Platon C., Semionov S. Teste de personalitate. Chişinău, 1993.
  14. Platon C., Semionov S. Dezvoltarea mintală: examinare şi stimulare. Chişinău, 1993.
  15. Platon C., Semionov S. Ghid psihologic. Chişinău 1994
  16. Roşca M. Metode de psihodiagnostic. Buc. 1972
  17. Şchiopu U. Intriducere în psihodiagnostic. Buc. 1972
  18. Psihodiagnostica: teoria I practica. Moscva, 1986.




Copyright © 2001–2010 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare