Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2012 / iulie /

Teritoriul ca dimensiune indispensabilă a statului în dreptul constituţional


Autor: Lameş Daniela
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
Anul:2012
Conducător ştiinţific: Ion Guceac
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Institutul de Istorie al AŞM
CSS: DH 15-12.00.02
Institutul de Istorie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 iulie 2012 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 9 octombrie 2012

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română

Cuvinte Cheie

teritoriu de stat, suveranitate, indivizibilitate, reglementare normativă, stat unitar, stat federativ, euroregiune, teritoriu etnic, autodeterminarea popoarelor, cooperare transfrontalieră

Adnotare

Structura tezei: introducerea, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 146 titluri, 140 pagini de text de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 10 lucrări ştiinţifice, în România şi Republica Moldova

Domeniu de studiu: drept constituţional

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul prezentei teze rezidă în analiza complexă a problemelor actuale ale teritoriului în procesul de organizare a societăţii în stat, definind problemele de ordin teoretic şi nuanţând elementele de ordin practic ce evidenţiază procesele de transformare a structurii de stat şi organizării administrative a teritoriului. Pentru atingerea scopului este realizat următorului complex de sarcini: clasificarea şi tipologizarea teritoriului de stat; relevarea corelaţiei dintre suveranitate şi teritoriul de stat, dintre inalienabilitatea, autodeterminarea, integritatea teritorială şi formele de asociere; organizarea administrative-teritorială a statului; analiza regimului de drept al teritoriului de stat; examinarea garanţiilor de drept şi mecanismele juridice de asigurare a stabilităţii şi securităţii teritoriului; constatarea semnificaţiei juridice a tipului statului în determinarea funcţiilor interne ale statului şi integrităţii lui; elucidarea coraportului dintre teritoriu şi cetăţenie; analiza regimului frontierelor de stat şi graniţele statelor; identificarea mecanismelor de soluţionare a diferendelor teritoriale.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării rezidă în abordarea complexă, interdisciplinară a cercetării problemelor actuale ale teritoriului în procesul de organizare a societăţii în stat, definind problemele de ordin teoretic şi nuanţând elementele de ordin practic a proceselor de transformare a structurii de stat şi organizării administrative a teritoriului. Soluţionarea problemei ştiinţifice se rezumă la prezentarea în concluziile şi recomandările ştiinţifice pentru eficientizarea regimului juridic al teritoriului în procesul de organizare a societăţii în stat, în special în procesele de transformare a structurii de stat şi organizării administrative a teritoriului.

Semnificaţia teoretică a lucrării se manifestă mai întâi de toate prin faptul că aceasta furnizează o analiză complexă a caracteristicilor principale ale teritoriului statului, în aceasta sunt investigate formele de organizare teritorială a societăţii şi regimul juridic al teritoriului, fiind examinat factorul teritorial în cadrul realizării funcţiilor externe şi interne ale statului.

Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în oferirea de oportunităţi pentru racordarea la cele mai importante aspecte de teritoriu în condiţiile contemporane ale statelor europene: 1) în plan normativ legislativ - corelarea legislativă, reformarea acesteia în funcţie de realităţile existente, dar în acelaşi timp respectarea principiilor de bază a statelor de drept; 2) în procesul juridico didactic - exprimarea doctrinară a nuanţelor prin abordarea aprofundată a corespunderii dintre dreptul intern şi dreptul internaţional. 3) pentru afirmarea conştiinţei teritoriale, pentru alegerea mecanismelor de menţinere a independenţei şi suveranităţii teritoriale a statelor din Europa în mod special exemplificat prin situaţia din Republica Moldova şi România, în cazul soluţionării litigiilor şi divergenţelor teritoriale.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării sunt relevante pentru implementare prin perspectivele şi posibilităţile de perfecţionare: 1) a activităţii de elaborare a legilor, în special a regimului teritoriului, inclusiv a introducerii reglementărilor legislative în vederea omiterii apariţiei unor situaţii similare cazului ,,Palanca” şi pentru a nu permite formarea unor noi enclave; 2) suportului ştiinţifico-didactic pentru elaborarea cursurilor de teorie şi istorie a statului şi dreptului, a dreptului constituţional, a dreptului internaţional, a politologiei şi altor discipline studiate la instituţiile de învăţământ juridic şi umanitar.

Cuprins


1. TERITORIUL DE STAT ÎN CONTEXTUL CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE
  • 1.1. Prezentarea conceptuală a studiilor ştiinţifice cu privire la problema teritoriului de stat
  • 1.2. Analiza legislaţiei în domeniul teritoriului de stat
  • 1.3. Analiza aspectelor juridice ale teritoriului de stat
  • 1.4. Concluzii la capitolul 1

2. FUNDAMENTREA ŞTIINŢIFICĂ A UNOR ASPECTE CE ŢIN DE TERITORUL DE STAT
  • 2.1. Clasificarea teritoriului – privire retrospectivă în jurisprudenţă
  • 2.2. Raportul dintre suveranitate şi teritoriul de stat având în vedere: inalienabilitatea, autodeterminarea, integritatea teritorială şi formele de asociere
  • 2.3. Organizarea administrativ−teritorială a statului
  • 2.4. Regimul de drept al teritoriului de stat
  • 2.5. Teritoriul de stat cu regim de drept special
  • 2.6. Garanţii de drept şi mecanisme juridice de asigurare a stabilităţii şi securităţii regimului teritoriului
  • 2.7. Concluzii la capitolul 2

3. IMPACTUL TERITORIAL ASUPRA FUNCŢIILOR INTERNE ALE STATULUI
  • 3.1. Statul unitar - împărţire teritorială. Realizarea funcţiilor interne ale statului
  • 3.2. Statul federativ – împărţire teritorială, funcţii interne şi garanţii privind integritatea federaţiilor
  • 3.3. Coraportul dintre teritoriu şi cetăţenie
  • 3.4. Modificarea teritoriului prin prisma relaţiilor juridice interstatale
  • 3.5. Frontierele de stat şi graniţele statelor. Diferende teritoriale şi mod de soluţionare
  • 3.6. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI