Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Migrena cronică şi tulburările vegetative asociate (studiu epidemiologic, clinico–neurofiziologic şi terapeutic)


Autor: Odobescu Stela
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.13 - Neurologie
Anul:2012
Consultanţi ştiinţifici: Stanislav Groppa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Victor Lacusta
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Neurologie si Neurochirurgie
CSS: DH 50-14.00.13
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 aprilie 2012 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2012

Autoreferat

Adobe PDF document1.63 Mb / în română

Cuvinte Cheie

migrenă cronică, migrenă frecventă, profil vegetativ, tulburări comorbide, strategii coping, variabilitatea ritmului cardiac, potenţiale evocate trigeminale, stimulare transcraniană electrică

Adnotare

Structura tezei: introducere, 6 capitole, concluzii, bibliografia din 313 surse, 4 anexe, 224 pagini de text de bază, 25 figuri, 37 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 74 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu al tezei: neurologie, neurofiziologie, psihologie.

Scopul şi obiectivele tezei: în baza cercetării epidemiologice şi cliniconeurofiziologice a fost studiat gradul, nivelul şi modalităţile de implicare ale sistemului nervos vegetativ şi celui trigeminal în evoluţia migrenei la pacienţii cu migrenă cronică, pentru optimizarea procesului diagnostic şi terapeutic.

Metodologia cercetării ştiinţifice: evaluare epidemiologică, clinico-psihologică, vegetativă, neurofiziologică, statistică.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: pentru prima data a fost stabilită prevalenţa migrenei episodice şi cronice în RM; a fost demonstrat că la pacienţii cu migrenă cronică există particularităţi specifice ale manifestărilor clinice, profilului vegetativ, ale reglării vegetative în sistemul cardiovascular şi ale stării funcţionale a sistemului trigeminal; a fost realizat în premieră tratamentul nonfarmacologic placebo-controlat al pacienţilor cu migrenă cronică prin stimulare electrică transcraniană.

Problema ştiinţifică soluţionată în teză constă în evidenţierea particularităţilor epidemiologice şi manifestărilor clinice ale migrenei cronice în relaţie cu disfuncţia sistemelor vegetativ şi trigeminal, ceea ce permite optimizarea strategiilor de diagnostic, profilaxie şi tratament.

Semnificaţia teoretică. S-au precizat unele aspecte ale implicării sistemului nervos vegetativ la anumite nivele în evoluţia procesului migrenos. S-a elucidat că prevalenţa înaltă a migrenei cronice în RM depinde de combinarea unui şir de factori medico-sociali şi psiho-sociali (atitudinea faţă de medicamente, toleranţa înaltă la durere şi acceptarea durerii) şi că migrena cronică se asociază obligatoriu cu o constelaţie comorbidă stabilă algică, afectivă şi vegetativă.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în demonstrarea oportunităţii de diagnostic a dereglărilor vegetative segmentare şi suprasegmentare la pacienţii cu migrenă cronică prin aplicarea Profilului Vegetativ, a analizei variabilităţii ritmului cardiac; prin posibilitatea utilizării unor indicatori vegetativi informativi în calitate de markeri fiziologici pentru diagnosticul migrenei cronice, în cazul cefaleelor cronice probabile şi mixte.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice a fost realizată în procesul de cercetare şi diagnostic a secţiilor Consultativă, Cefalee şi Tulburări Vegetative, a Centrului de Cefalee ale Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, a Spitalului Clinic de Psihiatrie, a Spitalului Municipal de Copii „V. Ignatenco”, a clinicii Neuronova-plus.

Cuprins


1. MIGRENA CRONICĂ: aspecte moderne de clasificare, epidemiologie, patofiziologie, diagnostic şi tratament
  • 1.1. Migrena cronica: terminologie, clasificare, epidemiologie
  • 1.2. Abordări moderne în fiziopatologia migrenei cronice
  • 1.3. Factorii de risc ai cronicizării, comorbidităţile frecvente şi strategiile de confruntare a durerii (coping) în migrena cronică
  • 1.4. Rolul sistemului nervos vegetativ în fiziopatologia migrenei. Mecanismele de interacţiune vegetativ-nociceptivă în migrenă. Reglarea vegetativă în sistemul cardio-vascular la pacienţii cu migrenă
  • 1.5. Principii de tratament în migrena cronică. Rolul tratamentului nonfarmacologic
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. CARACTERIZAREA MATERIALULUI CLINIC ŞI A METODELOR DE INVESTIGAŢIE
  • 2.1. Materialul şi design-ul cercetării
  • 2.2. Metodele de investigaţie
  • 2.3 Concluzii la capitolul 2

3. REZULTATELE CERCETĂRII EPIDEMIOLOGICE ÎN MIGRENA CRONICĂ
  • 3.1. Aspecte epidemiologice socio-demografice şi clinice în migrena episodică şi cronică
  • 3.2. Aspecte epidemiologice ale tulburărilor comorbide frecvente şi abuzului medicamentos în migrena cronică
  • 3.3. Concluzii la capitolul 3

4. REZULTATELE CERCETĂRII CLINICO-PSIHOLOGICE A PACIENŢILOR CU MIGRENĂ CRONICĂ
  • 4.1. Caracterizarea generală socio-demografică a pacienţilor cu migrenă cronică
  • 4.2. Aspecte clinice în migrena cronică
  • 4.2.1. Particularităţile clinice ale fenomenului cefalalgic la pacienţii cu migrenă cronică
  • 4.2.2. Tulburările comorbide la pacienţii cu migrenă cronică
  • 4.2.3. Migrena cronică şi abuzul medicamentos. Problema toleranţei la durere la pacienţii cu migrenă cronică
  • 4.3. Profilul vegetativ al pacienţilor cu migrenă cronică
  • 4.4. Aspecte psihologice în migrena cronică
  • 4.4.1. Rezultatele testării psihometrice la pacienţii cu migrenă cronică şi impactul migrenei cronice asupra vieţii sociale, profesionale şi familiale
  • 4.4.2. Strategiile coping utilizate de pacienţii cu migrenă cronică
  • 4.5. Sumar comparativ al diferenţelor dintre migrena cronică şi frecventă
  • 4.6. Concluzii la capitolul 4

5. REGLAREA VEGETATIVĂ ÎN SISTEMUL CARDIO-VASCULAR ŞI STAREA FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI TRIGEMINAL LA PACIENŢII CU MIGRENĂ CRONICĂ
  • 5.1. Reglarea vegetativă în sistemul cardio-vascular la pacienţii cu migrenă cronică în funcţie de vârstă
  • 5.2. Starea funcţională a sistemului trigeminal la pacienţii cu migrenă cronică
  • 5.3. Concluzii la capitolul 5

6. TRATAMENTUL NON-FARMACOLOGIC PRIN STIMULARE ELECTRICĂ TRANSCRANIANĂ AL PACIENŢILOR CU MIGRENĂ CRONICĂ
  • 6.1. Rezultatele studiului aprecierii eficienţei terapeutice a stimulării electrice transcraniane a pacienţilor cu migrenă cronică în comparaţie cu placebo
  • 6.2. Analiza comparativă a unor variabile clinice la pacienţii cu migrenă cronică trataţi prin SET în funcţie de majorarea sau diminuarea nivelului seric de ß-endorfine după prima şedinţă de SET
  • 6.3. Concluzii la capitolul 6

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI