Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Romanul feminin italian din secolul al XX-lea


Autor: Ciocoi Tatiana
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.01.06 - Literatura universală şi comparată
Anul:2012
Consultant ştiinţific: Sergiu Pavlicenco
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova
CSS: D 30-10.01.06-27.03.08
Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 16 noiembrie 2012 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2012

Autoreferat

Adobe PDF document0.60 Mb / în română

Cuvinte Cheie

androcentrism, cunoaştere (situată, parţială), canon literar, capital (cultural, simbolic), deconstrucţie, diferenţialism, esenţialism, egalitarism, fallocentrism, logocentrism, libidou, misreading, scriitură feminină.

Adnotare

Cuvinte-cheie: androcentrism, cunoaştere (situată, parţială), canon literar, capital (cultural, simbolic), deconstrucţie, diferenţialism, esenţialism, egalitarism, fallocentrism, logocentrism, libidou, misreading, scriitură feminină.

Domeniul de studiu: filologie.

Scopul și obiectivele: studierea valorii euristice a comparatismului feminist (conjugarea eficientă a nivelului teoretic, transgeografic şi transdisciplinar, cu nivelul analizei textului literar); analiza incidenței mitului neutralității intelectuale asupra cunoașterii științifice în general și asupra științei literare în particular; reconstrucția longitudinală a genealogiei criticii literare feminine în complexitatea opiniilor, a divergențelor și a dificultăților metodologice care au acompaniat devenirea ei în calitate de instanță producătoare de cunoaștere; cercetarea raportului femeilor cu creația artistică în baza operelor literare ale șase scriitoare italiene; receptarea acestui model epistemologic în vederea soluţionării problemelor ştiinţei literare, ale axiologiei literare, precum și a problemelor etice și „practice”.

Noutatea și originalitatea științifică a investigației rezidă în sistematizarea, analiza şi prezentarea, în limitele unui traseu explicativ coerent, a principalelor orientări şi dezbateri care au loc pe scena internaţională a studiilor despre literatură. De asemenea, cercetarea reprezintă o „descoperire” a scriitoarelor italiene din secolul al XX-lea, oferindu-le celor care studiază, sau sunt interesaţi de literatura italiană, o mapă informativă suficient de extinsă referitor la „faţa ascunsă” a acestei culturi matriciale. Bineînţeles, lucrarea nu oferă interpretări revoluţionare şi, cu atât mai puţin, sinteze ultimative. Considerăm că principalul ei merit constă în efortul de a clarifica dezarmanta complexitate a hiperculturii actuale, contribuind la o mai bună înţelegere a timpurilor pe care le trăim.

Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării constă în completarea unei carenţe informaţionale referitor la metamorfozele recente ale ştiinţei literare, în care teoria şi critica literară feministă au devenit un sector de cercetare distinct. Pentru a putea corespunde condiţiilor mobilităţii, ale schimburilor inter-universitare, ale recunoaşterii diplomelor după hotarele naţionale şi, nu în ultimul rând, ale „integrării europene,” considerăm oportună cercetarea, depozitarea şi transmiterea cunoaşterii ştiinţifice acumulate de studiile respective. Tinzând să se înscrie în albia unor reflecţii de înaltă calitate deja existente în spaţiul cercetologic naţional, prezenta lucrare contribuie la înţelegerea surselor istorice, a vocabularului conceptual şi a problematicii noilor sectoare şi tendinţe transdisciplinare ale ştiinţei literaturii. De asemenea, lucrarea completează absenţa unui sector universitar specific de cercetare care le-ar permite masteranzilor (inclusiv celor de la jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, politologie, istorie sau antropologie) să se specializeze în domeniul studiilor genuriale, culturale sau post-comuniste în vederea unei mai bune integrări în câmpul muncii şi al competitivităţii sociale.

Problema științifică de importanță majoră soluționată în domeniul filologiei constă în revelarea multiplelor direcții neacoperite încă în cercetarea literară autohtonă prin acceptarea conceptului de gen ca o categorie fundamentală a realității sociale, culturale și istorice.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele investigaţiei, atât cele de ordin teoretic, cât şi cele de ordin istorico-literar şi analitic, pot fi puse la baza unor cursuri universitare de teoria literaturii, de istorie a literaturii italiene, de literatură universală şi comparată. Suportul bibliografic, conceptual şi analitic poate servi drept „mapă informativă” pentru elaborarea unor teze similare în baza materialului literar local (sau provenit din alte culturi), care ar racorda cercetarea naţională la modelele studiilor inter şi transculturale înscrise în „topologia spaţiilor cognitive” ale complexităţii actuale.

Cuprins


1. O NOUĂ INSTANȚĂ PRODUCĂTOARE DE CUNOAȘTERE: GÂNDIREA ESTETICĂ ȘI GÂNDIREA CRITICĂ FEMININĂ

2. ASPECTELE FILOSOFICE, ISTORICE ȘI CULTUROLOGICE ALE SUBIECTULUI GENURIAL DIFERENȚIAT

  • 1 Filosofia ca paradigmă cognitivă masculină
  • 2 Raportul dintre cunoaștere, putere și adevăr
  • 3 Istoria cum ar fi putut să fie: omul, textul şi canonul
  • 4 Concluzii la capitolul 2

3. COORDONATELE LINGVISTICE, TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE STUDIILOR LITERARE FEMINISTE
  • 1 Subiectul auctorial feminin
  • 2 Subiectul lectorial feminin
  • 3 Teoria literară și feminismele italiene
  • 4 Concluzii la capitolul 3

4. VERSIUNILE AUCTORIALE, POIETOLOGICE ȘI STILISTICE ALE ROMANULUI FEMININ ITALIAN DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-lea
  • 1. Lecţiile istoriei literare: Cazul Grazia Deledda
  • 2. Elsa Morante şi fenomenologia spiritului romanesc
  • 3. Natalia Ginsburg şi sacra oroare de autobiografie
  • 4. Concluzii la capitolul 4

5. VERSIUNILE AUCTORIALE, POIETOLOGICE ȘI STILISTICE ALE ROMANULUI FEMININ ITALIAN DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-lea
  • 1. Rosetta Loy: Coordonatele romanului divulgativ
  • 2. Susanna Tamaro: Repere ale romanului antieducaţional
  • 3. Dacia Maraini: Forme ale romanului – recherche
  • 4. Concluzii la capitolul 5

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI