Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Ochiul al treilea prin institutele academice


6 noiembrie 2010

În cadrul procesului de acreditare şi reacreditare a instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, care se realizează conform Codului respectiv din domeniu, nu o dată a fost abordată problema: dar e utilă această acţiune, acest examen, dacă doriţi, pentru colectivele de cercetare? Răspunsul a fost afirmativ, l-au dat însăşi conducătorii lor.

Controlul total al unei instituţii din domeniu este desfăşurat de Comisia de evaluare, confirmată de CNAA, care vine cu criteriile sale de măsurare a activităţii ştiinţifice şi a eficienţei mijloacelor financiare cheltuite în acest scop. Ea este, vorbind metaforic, un al treilea ochi, care observă ceea ce noi nu vedem, fiind absorbiţi de rutina zilei, dar va scoate în vileag şi neajunsuri, probleme, chiar şi falsificări ale rezultatelor ştiinţifice. Constatăm, deci, cu cunoştinţă de cauză: evaluarea activităţii unui institut ştiinţific pentru o anumită perioadă de timp nu este cea mai plăcută procedură ce durează de la 20 de zile până la o lună, în dependenţă de numărul de profiluri de cercetări, nu este o sărbătoare, pe care o aştepţi cu nerăbdare. Este un examen serios cu multe emoţii, pe care trebuie să-l susţii o dată la cinci ani, pentru ca să fii acreditat pentru următoarea perioadă, deci, să fii investit cu dreptul de a face ştiinţă.

Pe 28 octombrie curent, Comisia de acreditare a CNAA a examinat de această dată dosarele cu materialele pentru reacreditare a două institute academice: Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie şi Institutul de Energetică pe profilurile lor de cercetare. Profesorul universitar, dr.hab. Lucia Andrieş, preşedintele Comisiei de evaluare, şi dr. Lucia Bileţchi, consultantul CNAA, au informat membrii Comisiei de acreditare că în perioada de evaluare (2005-2009) Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie a realizat cercetări ştiinţifice în cadrul a 5 proiecte instituţionale, a unui proiect din Programul de Stat „Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale” şi a 3 proiecte pentru tineri cercetători (1 individual şi 2 colective). În 2005 colectivul institutului a finalizat 3 teme instituţionale, iar în perioada 2006-2009 şi-a concentrat eforturile pe realizarea proiectului instituţional fundamental „Dezvoltarea bazelor ştiinţifice ale menţinerii sănătăţii organismului uman prin consolidarea funcţiilor unor organe şi sisteme în limite sanogene”.

În cadrul ultimului proiect instituţional au fost elaborate postulatele şi conceptul privind reglarea ritmogenezei respiraţiei; evidenţiate unităţile structural-funcţionale elementare ale inspiraţiei, expiraţiei şi ciclului de respiraţie în condiţii de repaus total, activitate operativă şi respiraţie forţată; creată metoda de estimare a sănătăţii sistemului respirator şi diferenţiate 5 nivele de sănătate; elaborate bazele ştiinţifice de consolidare a funcţiilor diferitor organe şi sisteme. Totodată, în premieră au fost obţinute date noi, cu caracter fundamental, ce au permis formularea a noi postulate şi a unui nou concept privind elaborarea normelor de alimentaţie sanogenă. În acest context, se înscrie şi noţiunea de metabolism sanogen, descrisă şi introdusă în circuitul ştiinţific. Au fost clasificate substanţele nutritive în sanogene şi funcţionalogene, în dependenţă de rolul lor în expresia programei genetice şi fiziologice. Rezultate importante au obţinut cercetătorii institutului şi în cadrul proiectului instituţional aplicativ „Elaborarea metodelor şi procedeelor de menţinere a sănătăţii sistemelor cardiopulmonar şi locomotor în limite sanogene”.

Aceste şi alte rezultate ştiinţifice pe profilul Fiziologie şi sanocreatologie şi-au găsit reflecţie în 15 monografii, 169 de articole în reviste ştiinţifice, inclusiv 10 în străinătate, 65 – în reviste din ţară de categoria B, 94 – în reviste de categoria C. La compartimentul dat se înscriu şi cele 8 brevete de invenţie, marca înregistrată „Sanocreatologie”, 15 lucrări metodice pentru instituţiile de învăţământ superior, alta – pentru crescătorii de animale şi un protocol clinic naţional. În această perioadă au fost susţinute o teză de doctor habilitat şi 2 teze de doctor în ştiinţe.

Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie a organizat în 2005 Congresul VI al Fiziologilor din Moldova, iar în 2008 a găzduit Congresul II al Asociaţiei societăţilor fiziologilor din statele CSI.

Aceste cercetări şi realizări au fost posibile graţie creşterii substanţiale a finanţării institutului în perioada evaluată. Dacă media anuală a cheltuielelor pentru sfera ştiinţei şi inovării în perioada 2000-2004 a constituit 840,56 mii lei, apoi în perioada evaluată 2005-2009 – 4383,3 mii lei sau a sporit de 5,2 ori.

Totodată, Comisia de evaluare a CNAA a făcut o serie de obiecţii şi propuneri privind eficientizarea procesului de cercetare în institut. Dacă sistemele endocrin şi nervos sunt studiate suficient de colectiv, apoi sistemul imun lasă de dorit. În acest sens, a fost formulat un punct în Planul de acţiuni privind realizarea propunerilor Comisiei de evaluare a Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM. De asemenea, aici şi-a găsit reflecţie şi propunerea de a optimiza pregătirea doctorilor habilitaţi. Ţinând cont de faptul că sanocreatologia, ca direcţie de cercetare nouă, face primii paşi în recunoaşterea naţională şi internaţională, este necesar de intensificat pregătirea cadrelor de înaltă calificare în acest domeniu. Alte obiective care urmează de realizat: urgentarea pregătirii şi editării monografiei „Bazele ştiinţifice ale sanocreatologiei”; extinderea cooperării ştiinţifice în plan naţional şi internaţional etc.

Institutul de Energetică al AŞM a venit la reacreditare cu rezultate semnificative, recunoscute de către comunitatea ştiinţifică internaţională. Media anuală a suportului financiar pentru infrastructura de cercetare în perioada 2005-2009 a sporit doar de 2,2 ori faţă de 2004 – ultimul an al perioadei precedente de acreditare, în valori absolute acest raport a constituit 2570,0 mii lei la 862,1 lei. Astfel, în ultimii patru ani au fost realizate 9 teme instituţionale aplicative şi fundamentale, 5 proiecte în cadrul programelor de stat, 1 proiect pentru tineri cercetători, 4 proiecte de transfer tehnologic, 2 granturi internaţionale bilaterale şi 7 granturi internaţionale. Acest volum impunător de lucru a fost îndeplinit de un colectiv restrâns de cercetători – 33 de persoane, inclusiv 24 titulari (7 dr. hab., inclusiv 2 academicieni şi 10 dr.), 9 – prin cumul, dintre care 4 cu grade ştiinţifice.

Activitatea de cercetare pe profilul acreditat Inginerie şi tehnologii energetices-a fructificat în 531 de lucrări, inclusiv 11 în reviste cu impact factor şi 86 în alte reviste recenzate din străinătate, 19 monografii – 2 peste hotare, 10 manuale şi materiale didactice pentru învăţământul universitar etc. Rezultatele relevante ştiinţifice se referă la modelele matematice privind estimarea nivelului securităţii energetice, precum şi pentru calcularea regimurilor tranzitorii şi câmpurilor electromagnetice în liniile electrice; ciclul nou termodinamic pentru pompe de căldură în baza dioxidului de carbon; soluţii de dezvoltare durabilă a sistemului electroenergetic în contextul consolidării legăturilor intersistemice cu ţările vecine etc. Aceste investigaţii, recunoscute de către comunitatea ştiinţifică internaţională, au avut şi suportul diverselor programe din străinătate.

În rezultatul cercetărilor din domeniul energetic au fost executate 41 mostre de echipamente, inclusiv instalaţia eoliană IEEL 5-3; elaborate 20 metode noi de cercetare, 10 recomandări, 14 soft-uri. În palmaresul realizărilor cercetătorilor energeticieni s-au înscris, de asemenea, 20 brevete de invenţie şi 3 implementate, alte 65 de cereri de brevete sunt depuse la AGEPI.

Problema pregătirii cadrelor se află, de asemenea, în centrul atenţiei administraţiei Institutului de Energetică. Actualmente aici îşi fac studiile prin doctorat 4 persoane. În perioada evaluată au finalizat doctorantura 4 tineri, dintre care 2 cu susţinerea tezelor. 2 angajaţi ai institutului şi-au făcut studiile prin doctorat în străinătate: la Institutul Problemelor Sistemelor de Dirijare al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, la Universitatea din Dundel, Scoţia şi Centrul Energetic Vatenfall, Suedia.

Aceste şi alte rezultate ale activităţii Institutului de Energetică al AŞM au fost aduse la cunoştinţa membrilor Comisiei de acreditare de conferenţiarul universitar, dr.Victor Pogora, secretarul Comisiei specializate de evaluare, şi dna Svetlana Berezovschi, consultantul CNAA. Totodată, în cadrul discuţiilor au fost scoase în evidenţă şi problemele existente din domeniu, formulate ca obiecţii şi propuneri în Planul de acţiuni privind eficientizarea activităţii de cercetare a Institutului de Energetică, aprobat de CNAA. Ele vizează racordarea tematicii de cercetare la necesităţile actuale ale complexului energetic şi prevederilor Strategiei energetice a Republicii Moldova până în 2012; intensificarea activităţii de implementare a rezultatelor ştiinţifice şi a colaborării cu universităţile din ţară.

La final, acreditarea ambelor institute ale Academiei de Ştiinţe a fost supusă votării secrete. Toţi cei 13 membri ai Comisiei de acreditare au votat „pro”.Academicianul Valeiu Canţer, preşedintele CNAA, moderatorul şedinţei, i-a felicitat pe conducătorii lor – dr. Valentina Ciochină, directorul Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie, şi pe dr. hab. Vladimir Berzan, directorul Institutului de Energetică, cu susţinerea acestui examen. Colectivelor conduse de ei, cu actele în regulă, nu le rămâne decât să se concentreze pe direcţiile prioritare de cercetare, să realizeze ceea ce ştiu să facă mai bine decât alţii, să obţină rezultate performante, o parte dintre care să le implementeze, să se simtă utili comunităţii ştiinţifice şi societăţii, în ansamblu.

Tatiana Rotaru