19 iunie 2015

Conform prevederilor Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III, aprobat la sfârşitul anului 2014 prin Hotărâre de Guvern, pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, fiecărei teze de doctorat îi va fi atribuit unul din următoarele calificative: „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător”. Pentru a implementa această prevedere, avem nevoie de o metodologie clară şi argumentată de atribuire a calificativelor.

În articolul Cum evaluăm tezele de doctorat în Republica Moldova?, autor – G.Cuciureanu, se analizează practica internaţională şi situaţia locală privind evaluarea tezelor, sunt stabilite provocările pentru procesul de evaluare a tezelor la nivel naţional şi se propune o metodologie de atribuire a calificativelor tezelor de doctorat. Ea urmăreşte să răspundă la următoarele întrebări:

• Cum să stimulăm mai mult obţinerea competenţelor şi nu doar a unor rezultate ştiinţifice?
• Cum să inversăm tendinţa de a acorda prea mare atenţie formei prezentării tezelor în detrimentul conţinutului studiilor şi a calităţii resursei umane obţinute?
• Cum să eliminăm posibilităţile ca o lucrare redactată impecabil, dar care să fie rodul unei fraude ştiinţifice, să fie apreciată mai înalt decât o cercetare autentică, originală, interdisciplinară care nu se încadrează în tipare?
• Ce metode şi indicatori noi am putea utiliza ca să diminuăm formalismul procesului, să eliminăm fraudele ştiinţifice şi să stimulăm creativitatea, gândirea de cercetător şi excelenţa în studiile doctorale?

Aplicarea cu bună credinţă a metodologiei elaborate de atribuire a calificativelor, ar putea, în opinia autorului articolului, să orienteze studiile doctorale din Republica Moldova spre atingerea obiectivelor urmărite de către doctoratul modern – obţinerea unor competenţe utile pentru dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere în urma procesului de învăţare prin cercetare. Textul complet al articolului poate fi accesat aici.