Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare. Optăm pentru modelul european de dezvoltare a ţării


9 noiembrie 2016

Sunt deja 15 ani de când, la nivel mondial, în ziua de 10 noiembrie se marchează sărbătoarea – Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare. De șapte ani, alături de comunitatea ştiinţifică din lume, își consemnează sărbătoarea profesională și cercetătorii din Republica Moldova.

Ziua mondială a științei este, în primul rând, o oportunitate de a constata că potențialul cercetării și inovării este una din cele mai importante resurse în avansarea societăţilor spre o viaţă mai bună. Consemnarea acestei sărbători a inteligenței umane demonstrează că cercetătorii şi inovatorii majorității statelor lumii aleg dezvoltarea societăţii bazată pe cunoaştere – ca unică alternativă viabilă în evoluţia lumii moderne.

Prin termenul respectiv de societate bazată pe cunoaştere se subînţelege implicarea factorului cunoaşterii în toate segmentele de activitate: în economie, în educaţie, în sfera socială, şi poate, ce e mai important pentru ţara noastră, în administrarea publică. Ultima include o guvernare bazată pe cunoaştere şi constituie de fapt unul din elementele-cheie a modelului european de dezvoltare. În elaborarea concepţiilor, a platformelor de dezvoltare, factorul politic european se bazează pe analiza ştiinţifică pornind de la postulatele: cercetarea asigură platforma concepţională în promovarea politicilor de calitate; capacitatea de dezvoltare a societăţii rezidă în implicarea plenară a ştiinţei în asigurarea suportului necesar.

În contextul dat, se conturează unele matrice noi ale politicilor bazate pe cunoaştere (knowledgepolicy), care, pe de o parte, reglează volumul noii cunoaşteri ce creşte rapid în societate, pe de altă parte, o antrenează coerent în dezvoltarea ei. Politica cunoaşterii atrage după sine elaborarea şi implementarea tehnologiilor politice, ce înglobează două mari aspecte: unul care se adresează modului de conducere a societăţii, altul – modului de inovare. Tehnologia politică reuneşte socialul şi tehnologicul: cum anume socialul poate favoriza ştiinţa şi tehnologiile, care contribuie cel mai mult la progresul economic şi social, dar şi cum ştiinţa şi tehnologia trebuie să-şi direcţioneze eforturile pentru a satisface marile cerinţe ale societăţii în devenire.

Această paradigmă presupune că, în prezent, noi avem nevoie de mai multă ştiinţă şi de mai mulţi cercetători – deziderate urmate consecvent de statele UE şi alte ţări ale lumii. În acest sens, la 10 noiembrie 2015, UNESCO a prezentat la Paris Raportul cu privire la știință, în care a fost subliniat că cercetarea şi inovarea sunt esențiale pentru atingerea a numeroase dintre obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lumii. În ea se stabilește un cadru global pentru eradicarea sărăciei și evoluţia pe calea dezvoltării durabile a statelor lumii până în anul 2030. Una din principalele concluzii ale Raportului: majoritatea ţărilor au conştientizat că cercetarea şi inovarea sunt cel mai important factor de creştere economică şi durabilitate. În pofida crizei economice, cheltuielile globale în cercetare-dezvoltare au crescut cu 23 % între 2007 şi 2013, de la 1,132 miliarde până la 1,478 miliarde dolari SUA, ceea ce constituie peste 1% din PIB-ul global. Această sporire a finanţării este mai mare decât creşterea PIB-ului global pe aceiaşi perioadă – 20%. În rezultat avansarea în cercetare pe Terra a rezultat printr-o explozie a numărului de publicaţii ştiinţifice: numărul lor a crescut cu 23% faţă de 2008, ajungând la 1,27 milioane publicaţii în 2014. În pofida reducerii resurselor investite la noi, în ţară, a crescut numărul publicaţiilor ştiinţifice, fie şi cu ritmuri mai mici – 8,8% şi constituie în prezent în jur de 0.002% publicaţii din numărul global. Alta este tendinţa descrisă în Raport, în cazul Republicii Moldova, cu o reducere a cheltuielilor în domeniu de circa 10%, cota finanţării cercetării şi inovării din ţară în bugetul global al ştiinţei constituind doar 0,001%.

Ziua profesională a cercetătorilor și inovatorilor este un prilej pentru a medita asupra unor întrebări fundamentale:care știință să dezvoltăm, cum să-i sporim angajamentul ei social și cum s-o antrenăm mai eficient în trasarea forwaterului de propulsare în direcția corectă a societății? Există oare voinţă politică în R. Moldova pentru a promova, prin acțiuni concrete, această platformă de modernizare a țării bazată pe cunoaştere? Care ar fi unele din aceste acțiuni? În ce măsură tinerii talentaţi vor putea să se manifeste profesional în activitatea de cercetare în ţară şi nu peste hotarele ei? Dispunem de un potenţial uman şi capacităţi în promovarea modernizării respective? Cum să redresăm situaţia legată de absenţa în multe domenii a unei mase critice pentru o dezvoltare durabilă; care este calitatea pregătirii studenţilor în mai multe universităţi; inconsistenţa politicii cercetării, inovării şi a educaţiei; interconexiunea slabă între institutele de cercetare, universităţi şi sectorul antreprenorial; receptivitatea slabă a sistemului de captare şi solicitare ale rezultatelor cercetării şi inovării. Aflându-ne în campania de alegere a preşedintelui ţării, noi, cei din cercetare şi educaţie, ne aşteptam ca măcar unele din aceste întrebări să fie reflectate în programele candidaţilor. Aşteptam să fie expuse idei şi abordări din modelul european şi alte modele viabile din lume. Aşteptam ideea creării unui consiliu consultativ pe lângă Președinție, format din oameni de ştiinţă şi cultură. În albia reconfigurării structurii guvernului, eram în aşteptarea unor propuneri de formare a Ministerului Cercetării, Inovării şi Învăţământului superior – iarăşi urmând modelele din mai multe state ale UE. Dar se vede că toate acestea rămân din nou pentru următoarele companii electorale.

Dar să revenim la ale noastre. Care este astăzi potenţialul ştiinţific al Republicii Moldova? Conform datelor Biroului Național de Statistică, activitatea de cercetare-dezvoltare (CD) în anul 2015 s-a desfăşurat în 65 unităţi de cercetare (78% în sectorul public), inclusiv 40 institute şi centre de cercetare, 15 instituţii de învăţământ superior şi 10 – alte tipuri de unităţi. În aceste unități în 2015 activau 5033 persoane, din care 51,8% reprezintă femeile. Potrivit aceleiaşi surse oficiale, în ţară activează 3250 de cercetători (a. 2013), care constituie 0,036874% din numărul total de cercetători în lume. Numărul acestora a sporit pe Terra cu 20% faţă de anul 2007, constituind 7,8 milioane (a. 2013), iar în țara noastră numărul cercetătorilor s-a redus în perioada analizată cu 1,2%. Astfel, în R. Moldova la 1 milion de locuitori revin 932 cercetători. Dacă comparăm valoarea acestui indicator cu ale țărilor europene, ale celor din fosta URSS, precum și ale SUA, China și Japonia, ca cele mai importante țări din știința mondială, ne aflăm pe locul 48. Depăşim doar 2 ţări din Balcanii de Vest şi 2 – din Asia Mijlocie. Media mondială este de 1083,3 cercetători la 1 milion de locuitori. Prin urmare, se impune o creştere de 4-6 ori pentru a fi la nivelul ţărilor baltice sau măcar de 2-3 ori pentru a fi comparabili cu alte state din estul Europei.

În aspectul pregătirii cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare prin cercetarea de doctorat, vom menţiona că de la începutul anului Comisia de atestare a CNAA a conferit la 162 de persoane gradul de doctor, inclusiv la 13 – de doctor habilitat. 12 cadre didactice au devenit profesori universitari, 4 persoane – profesori cercetători. Şi-au echivalat diplomele de doctor, obţinute peste hotare, 11 tineri. Dar, după cum am menţionat la început, numărul cercetătorilor cu grade ştiinţifice trebuie dublat şi chiar triplat pentru a ne apropia de indicatorii europeni de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare şi a avea alte standarde de viaţă. La o primă etapă, această creştere a numărului de doctoranzi ar putea fi asigurată pe contul redistribuirii burselor/locurilor de studii acordate după cicluri (ceea ce nu implică cheltuieli financiare suplimentare), deoarece raportul actual este disproporţionat faţă de cel din ţările europene. În Republica Moldova, numărul doctoranzilor la 1000 de studenţi este de circa 15 (inclusiv cei cu taxă – aproape jumătate), comparativ cu 35-100 în majoritatea ţărilor europene, iar raportul între masteranzi şi doctoranzi a crescut în ultimii 5 ani de la 3:1 la 10:1.

Evoluția calității şi identificarea performanței în cercetare se face prin metodologiile și instrumentele de evaluare. În acest sens, CNAA are atribuția de a evalua și acredita instituţiile de cercetare şi educaţie în activitatea ştiinţifică. În contextul dat, CNAA, prin comisiile sale de experţi, a evaluat în acest an activitatea pentru ultimii 5 ani a 8 instituţii: Institutul de Chimie, Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul de Cardiologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”, Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul de Ftiziopneumologie “C. Draganiuc”, Institutul de Ecologie şi Geografie, Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul Oncologic, Universitatea AŞM, Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi. Primelor 3 instituţii li s-a conferit Categoria A şi certificatul de Organizaţie cu recunoaştere internaţională. Celelalte 5 instituţii s-au învrednicit în rezultatul evaluării lor de Categoria B şi certificatul de Organizaţie competitivă pe plan internaţional.

Referindu-ne la rezultatele noastre științifice, vom menţiona că şi cu puţine forţe umane şi financiare putem obţine realizări impresionante. Cu un buget ce constituie 0,002% din finanţarea cercetării pe plan global, societatea academică de la noi a realizat 0,02% din totalul de lucrări ştiinţifice de valoare pe plan internaţional. Comunitatea noastră ştiinţifică are o vizibilitate internaţională bună, confirmată şi prin numărul sporit de proiecte internaţionale. Avem realizări de valoare şi la nivelul cercetării aplicative şi dezvoltării tehnologice, iar autorii acestora îşi pune multe speranţe în lansarea lor în circuitul economic naţional şi internaţional, inclusiv, prin implementarea Acordului de asociere a R. Moldova la UE şi intrarea ei pe piaţa inovaţională europeană. Sub acest aspect, avem nevoie de concursul politicului în captarea specializărilor noastre inteligente în circuitul european.

În contextul unor realizări performante din acest an, putem menţiona o serie de lucrări din diferite domenii. Am deschide lista cu realizarea academicianului Ion Tighineanu și colegii săi, dr. Mihail Enachi, Vlad Ciobanu și Vitalie Postolache, în colaborare cu echipa profesorului Oliver Schmidt din Germania (dr. Maria Guix, prof. Vladimir Fomin), legată de elaborarea de microsubmarine formate din rețele de nanotuburi din TiO2 cu capacități de a transporta în mod dirijat micro- și nanocapsule în medii fluide. În domeniul ştiinţelor medicale, am evidenţia activităţile profesorului Adrian Hotineanu legate de asimilarea tehnologiilor transplantului de ficat şi constituirea sistemului naţional de transplant hepatic, realizate în colaborare cu profesorul român Irinel Popescu.

În peisajul ştiinţelor umanistice am evidenţia monografia cercetătoarei Mariana Şlapac, membru corespondent al AŞM, întitulată Cetăţile bastionare din Moldova (sfârşitul secolului al XVII-lea – mijlocul secolului al XIX-lea). Studiul respectiv a acoperit o lacună informativă din domeniul arhitecturii militare medievale târzii a spaţiului românesc extracarpatic.

Nu pot să trec cu vederea încă un studiu fundamental cu titlul Sfânta Mănăstire Voroneţ: un sfert de veac de la reînfiinţare, coordonat de acad. Andrei Eşanu. Istoria nouă a acestei mănăstiri – o veritabilă bijuterie arhitecturală – a început din anul 1991 şi a fost scrisă cu toată dragostea şi credinţa de măicuţele de aici, apropo, toate-s cu studii superioare. Cei care au vizitat Mănăstirea Voroneţ, s-au convins că în acest locaş domină buna înţelegere, armonia şi spiritualitatea. Remarcăm acest lucru către Ziua Internaţională a Ştiinței pentru Pace și Dezvoltare.

Desigur că lista realizărilor de valoare ale ştiinţei autohtone, care ne fac cinste în lume, este cu mult mai lungă şi va fi definitivată spre sfârşitul anului odată cu întocmirea rapoartelor de activitate în cercetare pe anul 2016.

În contextul menținerii și dezvoltării sistemului de cercetare şi educaţie universitară din R. Moldova, ca o condiție absolut necesară pe făgașul modernizării și integrări țării în UE, se conturează clar dezideratul ajustării politicilor și acțiunilor noastre educaționale și de cercetare la modelul european de dezvoltare; concreșterea ariilor de cercetare și educație ale R. Moldova la cele UE prin implementarea Acordului de Asociere şi altor programe şi strategii. Doar aderând la Spațiul european al cercetării (ERA) şi cel al învățământului superior (EHEA), vom putea, pe de o parte, să răspundem provocărilor cu care se confruntă cercetarea şi educaţia din R. Moldova privind menţinerea şi dezvoltarea lor ca domenii de importanţă majoră pentru ţară, pe de altă parte, să asigurăm platformele științifico-inovaționale și educaționale în realizarea dezideratului de aderare la UE, care între timp va deveni o ”Uniune a inovațiilor”. În contextul sărbătorii profesionale a cercetătorilor, reiterez necesitatea elaborării şi implementări unei Strategii şi al unui Plan Naţional de Modernizare a Societăţii în baza platformei Cunoaşteri pentru o perioadă de 15-20 de ani.

Aducem sincere felicitări tuturor cercetătorilor din ţară cu prilejul Zilei Internaţionale a Ştiinței pentru Pace și Dezvoltare, cu urări de sănătate şi succese pe tărâmul creaţiei, să aveți parte de bucuria împlinirilor în activitatea profesională, de contribuţii la dezvoltarea durabilă a ţării. Actul divin al creaţiei și vocaţia să vă însoțească în continuare, precum și bucuria de a genera noi cunoştinţe, frumuseţea de a descifra enigmele lumii materiale şi spirituale. Să dăm dovadă de înţelepciune în a ne consolida pentru a promova binele în comunitatea noastră profesională şi în societate.

Academician Valeriu CANTER,
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare