Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Şedinţa Comisiei de atestare: Cadrele Ştiinţifice - prin prisma unei guvernări inteligente


23 noiembrie 2016

Penultima ședință a Comisiei de atestare din acest an, a șasea conform numărului, s-a întrunit pe 15 noiembrie curent, în sala de ședințe a CNAA. În debutul ședinței, academicianul Valeriu Canțer, președintele Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, a adus tuturor celor prezenți felicitări cu prilejul Zilei internaționale a științei pentru pace și dezvoltare, marcată pe 10 noiembrie, s-a referit și la alte evenimente importante pentru țara noastră cum este, bunăoară, turul II al alegerilor prezidențiale ce s-a desfășurat pe 13 noiembrie curent. În context, președintele CNAA a evidențiat necesitatea creării unor relații bune de cooperare cu puterea, bazate pe încredere, constructivism, respect reciproc, de care în mare măsură și depinde finanțarea sistemului de cercetare-dezvoltare, modernizarea lui, dar și contribuția oamenilor de știință la dezvoltarea țării. În acest sens, moderatorul a precizat că nu atât e vorba de reforma în domeniu, despre care se discută la noi deja al treilea deceniu, fără ca să intervină schimbări palpabile în politicile managementului științei și inovării, cât despre oportunitatea modernizării cercetării, cea ce și presupune încadrarea tuturor componentelor pentru a ne apropia de standardele europene de scientizare a societății. Da, oamenii de știință au temei de a se îngrijora, dat fiind că nu există o stabilitate în organizarea cercetării, în special, după reducerea finanțării din ultimii ani, generată și de inconsecvența factorului politic în raport cu domeniul dat.

Dar să trecem la agenda Comisiei de atestare care a fost destul de încărcată și variată. Conform primei chestiuni din agendă, după unele discuții și precizări, au fost formate 27 de consilii științifice ad-hoc pentru susținerea tezelor de doctorat. Cele mai multe,9 consilii științifice, au fost formate în domeniul științelor medicale. Tinerii din domeniul respectiv au conștientizat rostul cunoștințelor acumulate prin cercetările de doctorat pentru creșterea profesională, dar și pentru o carieră de succes. Următoarele domenii solicitate de cei tineri au fost întotdeauna și rămân dreptul, științele economice (precizăm: în perioada de independență), dar în ultimul timp sunt și științele biologice – în toate aceste trei domenii au fost create câte 4 consilii științifice. În domeniile științelor pedagogice și științelor matematice au fost formate câte 2 consilii științifice. Mai puțin solicitate au fost științele fizice și filologia – în aceste domenii au fost create doar câte 1 consiliu științific ad-hoc pentru susținerea tezelor de doctorat. Aceste 27 de persoane, pentru care au fost create consilii științifice ad-hoc, vor lucra în perioada imediat următoare cu Notele informative, în care au fost incluse sugestiile și obiecțiile membrilor comisiilor de experți, precum și ale specialiștilor CNAA, ca ulterior, după corectările și redactările necesare, să susțină tezele de doctorat.

Și totuși cel mai plăcut și mai așteptat moment la ședințele Comisiei de atestare este conferirea gradelor științifice celor care au trecut deja toate etapele traseului susținerii tezei de doctorat. De această dată, au fost 30 de persoane pentru care această zi constituie o recunoștință și o apreciere a efortului lor intelectual. Domeniile care au excelat în numărul de grade de doctor conferite sunt științele pedagogice – 9 persoane, științele economice și dreptul, respectiv, câte 7 și 6 persoane, alte domenii – câte 1-2 persoane.

Dorim să vă aducem și niște exemple de lucrări deosebite care au fost apreciate în cadrul comisiilor de experți ca noutate și realizare științifică.Irina Simcenco de la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă“, având-o în calitate de îndrumător pe doctorul habilitat în pedagogie, profesor universitar Larisa Cuznețov, a elaborat o lucrare de doctorat în științe pedagogice cu tema Valorificarea pedagogică a culturii postfigurative în educația familială. Ce ar însemna aceasta și pentru cititorul neavizat, găsim în autoreferatul tezei de doctorat. Potrivit sursei, societatea în ansamblul ei exercită o puternică influență educativă asupra individului, iar familia reprezintă mediul social primar care canalizează, organizează și realizează acest proces, valorificând conținutul celor trei culturi: cea postfigurativă (a vârstnicilor, persoanelor în etate / bunicilor), cea cofigurativă (a părinților / maturilor) și cea prefigurativă (a copiilor și tinerilor). Cercetările în acest domeniu, inclusiv ale autoarei tezei de doctorat, au demonstrat că familia reprezintă instituția socială de bază, care asigură interrelaționarea optimă a celor trei generații, cea ce contribuie la perpetuarea valorilor etice, educația eficientă a tinerii generații și menținerea echilibrului sociocultural. Teza de doctorat a doamnei Irina Simcenco n-a avut observații de fond din partea experților și este promovată la Concursul Național „Teza de doctorat de excelență a anului 2016“.

O altă lucrare valoroasă ce-a parvenit de la Institutul de Științe ale Educației este cea de doctor în psihologie întitulată „Impactul atitudinilor preadolescentului cu hipoacuzie asupra relațiilor interpersonale cu semenii“, semnată de Adina Plătică, îndrumată fiind în demersul său științific de doctorul habilitat în psihologie, profesor cercetător Aglaida Bolboceanu. După cum vedem din denumire, lucrarea este de o actualitate stringentă. Problema științifică importantă soluționată de cercetătoare constă în determinarea impactului atitudinilor preadolescenților cu dezabilitate auditivă (hipoacuzie) asupra relațiilor lor cu semenii, fapt ce a condus la stabilirea unor noi oportunități de intervenție psihologică. În baza acestora, a fost elaborat, aprobat și implementat un Program de intervenție psihologică, eficient pentru modificarea atitudinilor și optimizarea relațiilor interpersonale la preadolescenții cu dezabilitate auditivă. Avem un rezultat frumos a unei cercetări valoroase aplicată în viața cotidiană.

Pentru prima dată a fost susținută public o teză de doctor în Palatul Mitropoliei Moldovei și a Întregii Moldove, având drept subiect Cimitirele ortodoxe din Republica Moldova: aspecte istorico-arhitecturale și artistice (secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea), la specialitatea Teoria și istoria arhitecturii. A creat acest veritabil eveniment științific și cultural cercetarea de doctorat de aproape un deceniu a dlui Manole Brihuneț, conducător științific, membru corespondent Mariana Șlapac, reflectată în 35 de publicații, inclusiv în două monografii. Având cunoștințe solide în mai multe domenii – a absolvit Colegiul de Arte Plastice din Chișinău (1982), Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău, urmat de masteratul la Facultatea de Teologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, doctoratul la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM, autorul ne-a propus o nouă interpretare a fenomenului pus în discuție. Evoluția cimitirului ortodox a fost investigată în totalitatea elementelor sale componente, abordate din perspectiva transdisciplinară. A optat pentru o tratare complexă a spațiului cimitirului, informațiile de ordin istoric, arhitectural și artistic fiind consolidate cu datele cartografice, topografice, epigrafice și iconografice. Grație cercetării protoiereului mitrofor Manole Brihuneț, paroh al bisericii „Sf. Nicolae“ din Mileștii Mici, Ialoveni, șef al filialei Muzeul Satului din cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, președinte al Departamentului mitropolitan arhitectură, restaurare și pictură bisericească, a fost reliefat un compartiment prețios al culturii materiale și spirituale și completat patrimoniul național. Rezultatele obținute vor fi utile în procesul racordării la politicile europene privind valorificarea științifică și conservarea patrimoniului cultural al țării.

În cadrul ședinței Comisiei de atestare, de asemenea, au fost conferite 3 titluri de profesor cercetător și 1 – de profesor universitar. Aceasta e cea mai înaltă apreciere academică și se acordă persoanelor, care deja au obținut gradul de doctor habilitat, dețin o vastă experiență de muncă și rezultate științifice semnificative, confirmate prin publicații, au pregătit cadre științifice de înaltă calificare. În cazul de față, aducem sincere felicitări și urări de bine dlui Ilie Rotaru, profesor universitar la profilul Zootehnie, Universitatea Agrară de Stat din Moldova; dlui Valeriu Djugostran, profesor cercetător la profilul Medicină generală, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc“; dlui Zaharia Neculiseanu, profesor cercetător la profilul Biologia omului și animalelor, Institutul de Zoologie al AȘM; dnei Maria Goncearuc, profesor cercetător la profilul Genetică, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM.

Un alt grup de cercetători, în număr de 11 persoane, s-au învrednicit de titlul de conferențiar universitar sau conferențiar cercetător. Au fost și 2 dosare cu privire la recunoașterea și echivalarea tezelor de doctorat, susținute peste hotare, examinate pozitiv de către Comisia de atestare. Astfel, dnei Galina Corman i se eliberează certificatul de recunoaștere și echivalare a diplomei tezei de doctorat în istorie, susținută la Universitatea Liberă din Berlin; dnei Veronica Grosu – certificatul de recunoaștere și echivalare a diplomei tezei de doctorat în științe economice, susținută la Universitatea de Vest din Timișoara.

O altă chestiune de pe ordinea de zi a vizat rezultatele Concursului Național „Teza de doctorat de excelență a anului 2015“, care a generat și unele discuții. Cine sunt laureații acestei competiții intelectuale și prin ce au excelat ei în cercetare, vom afla dintr-un alt material.

La ședința Comisiei de atestare a fost aprobat noul Regulament al instituției de expertiză a CNAA, care prevede noi criterii de selecție a membrilor comisiilor de experți, bazate pe competență, profesionalism și integritate. Un alt subiect de pe ordinea de zi a vizat sesizările de plagiat în teza de doctor în economie a dlui Igor Dodon, parvenite la CNAA. Cu o informație la această temă vom reveni.

Dacă vom face o retrospectivă în activitatea Comisiei de atestare a CNAA, indicatorii pregătiri cadrelor științifice și științifico-didactice rămân aproximativ la același nivel comparativ cu perioada respectivă a anului trecut: pe parcursul a 11 luni (6 ședințe) au fost conferite 179 grade de doctor, 19 titluri de profesor universitar sau profesor cercetător, 119 titluri de conferențiar universitar sau conferențiar cercetător, au fost recunoscute și echivalate 13 teze de doctorat susținute peste hotare. Spre regret, dacă în anii 2014-2015 au fost conferite câte 19 grade de doctor habilitat, apoi în anul 2016 – doar 13. Situația nu se va schimba nici până la finele anului, judecând după categoria dosarelor parvenite la cancelaria CNAA pentru ultima ședință din 27 decembrie. Se înregistrează și un număr mai mic al tezelor de doctorat susținute peste hotare. Dacă în ultimii 2 ani au fost eliberate câte 20 de certificate de recunoaștere și echivalare a tezelor de doctorat, apoi în 11 luni ale a. 2016 – doar 13. Rămân în procesare pentru ultima ședință încă 3 dosare.

Toate aceste date ne mărturisesc despre faptul că reducerea din ultimii ani a finanțării sistemului de cercetare-dezvoltare în țara noastră, lipsa unui program național de modernizare a științei și scientizare a societății, scăderea prestigiului omului de știință conduc la conservarea unei situații în domeniu, fără a înregistra o evoluție vădită a progresului în știință care ar mișca țara pe un traseu ascendent al economiei durabile. Dar fără de aceste cadre științifice de înaltă calificare–tezaurul intelectual al unei națiuni – numărul cărora trebuie de dublat sau chiar de triplat, conform standardelor europene, nu putem avansa, construi un viitor mai bun.

Tatiana ROTARU