Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

La început de an: Ştiinţa, politica şi viaţa noastră de toate zilele


12 ianuarie 2016

Deputatul Pleşca felicita asistenta Panta Rodica - doctorr in ştiinţet politice Mlecico T - certificatul de recunoastere

Nu mi-am propus în acest material de a analiza mersul reformei din sfera ştiinţei şi inovării, de care se vorbeşte mai mult de două decenii şi chiar s-au întreprins măsuri concrete în acest sens:Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, adoptat de Parlamentul RM în 2004, a fost o speranţă pentru cercetători. Implementarea sistemică a legii respective s-a soldat cu anumite realizări în modernizarea sistemului de cercetare, inclusiv a finanţării lui. Astfel, au apărut premisele că lucrurile ar putea să se schimbe spre bine şi la noi: au fost ameliorate condiţiile de muncă în laboratoarele de cercetare, ele fiind reparate şi asigurate cu aparataj performant şi accesorii la el, reagenţi etc., au crescut salariile, fie şi nesemnificativ pentru o viaţă decentă. Pe lângă multiplele probleme de pe agenda zilei ce vizau migrarea tinerilor cercetători în străinătate, asigurarea lor cu locuinţe, a continuităţii în cercetare, acea boare de oxigen care plana mediul ştiinţific, mobilitatea în dublu sens la conferinţele internaţionale, accesul la revistele şi literatura ştiinţifică de peste hotare inspira o anumită doză de optimism. Dar corupţia la nivel de stat, degradarea economică, depresia în rândul populaţiei au frânat realizarea reformei în domeniu. Codul educaţiei, aprobat de Parlament în iulie 2014, vine în contradicţie cu unele prevederi ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al RM, armonizarea cărora, din cauza instabilităţii politice, este tergiversată până în prezent.

La această situaţie, volens-nolens, am meditat în ajun de Crăciun, în cadrul ultimei şedinţe de înmânare a actelor Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare celor 30 de sărbătoriţi, cărora li s-a conferit gradul de doctor habilitat în ştiinţe (2), de doctor (15), titlul de profesor universitar (1), de conferenţiar universitar şi conferenţiar cercetător (12). O persoană şi-a echivalat gradul de doctor habilitat, obţinut peste hotare. Cadrele ştiinţifice noi, cu actele în regulă, sunt gata să-şi aducă contribuţia la educarea tinerei generaţii, dezvoltarea ştiinţei şi inovării şi, în ansamblu, a ţării noastre. E nevoie doar de stabilitate politică şi de o susţinere a lor şi motivare pentru a-şi realiza potenţialul de cunoştinţe.

Academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, sub impresia ultimei sale vizite în Coreea de Sud, le-a vorbit celor prezenţi despre această ţară mică cu tehnologii de vârf, cu un înalt nivel de viaţă, cu campusuri universitare moderne răspândite în sute de localităţi. Îţi faci impresia că aici toţi învaţă – cunoştinţele sunt necesare pentru a asigura o viaţă de calitate, evoluţia ţării. Altfel spus, ştiinţa şi educaţia stau în capul mesei. Preşedintele CNAA a menţionat că doar în cadrul companiilor industriale private funcţionează circa 700 institute de cercetare, chiar şi instituţia prezidenţială a Coreei de Sud dispune de 7 institute de cercetare, Banca Naţională – de 2. Ca rezultat, materia cenuşie, resursele umane înalt calificate au contribuit la eficientizarea economiei şi modernizarea acestui stat asiatic, situat astăzi pe poziţii de lider în lume în diverse domenii.

Şi dacă astăzi se mai aud vorbe prin urbea Chişinăului că noi avem prea mulţi doctori în ştiinţe, se înşeală amarnic: în Republica Moldova susţin doctoratele anul doar 5-6 persoane la 100 mii de locuitori, potrivit acestui indicator suntem ai cincilea de la coadă pe continent, în timp ce majoritatea ţărilor europene înregistrează – valori de peste 15 grade ştiinţifice, iar Germania, Suedia şi Elveţia – de peste 30 la 100 mii de locuitori. Nu întâmplător am nominalizat aceste cifre. Potrivit Codului educaţiei al R. Moldova, începând cu anul 2018 vor fi angajate la serviciu cadre didactice universitare doar cu grad ştiinţific de doctor sau doctor habilitat. De unde vom găsi aceşti specialişti de înaltă calificare, dacă la moment sunt puţini doritori de a face cercetări de doctorat, dat fiind efortul material şi fizic considerabil, care la final nu este apreciat şi remunerat de angajator cu un salariu decent, el nu dispune nici de spaţiu locativ la cămin pentru a-l oferi acestora. Chiar dacă, per ansamblu, în 2015 au fost pregătiţi în R. Moldova 19 doctori habilitaţi şi 185 de doctori, 21 de profesori universitari şi 1 profesor cercetători, 116 conferenţiari universitari şi conferenţiari cercetători, alte 21 de persoane şi-au echivalat doctoratele susţinute peste hotare, aceşti indicatori sunt într-o evidentă descreştere faţă de anii trecuţi şi nu pot acoperi necesităţile pentru crearea unei societăţi care se doreşte modernă.

Dar, în ajun de Crăciun, bradul împodobit şi feeria sărbătorilor de iarnă au schimbat atmosfera în Sala de şedinţe a CNAA. Academicianul Valeriu Canţer i-a felicitat pe acei, care au reuşit să parcurgă cu bine acest drum deloc uşor, au crezut în forţele proprii şi în avantajele cunoaşterii. Diploma de doctor habilitat în ştiinţe medicale i-a fost înmânată dlui Ghenadie Damaşcan, care a susţinut teza de doctorat cu tema „Metodologii de contractare a serviciilor medicale în cadrul asigurărilor obligatorii de sănătate”. O lucrare de doctorat habilitat în ştiinţe economice de mare actualitate pentru societate, ce se confruntă în prezent cu grave probleme, inclusiv în sistemul financiar-bancar, este „Gestiunea sistemului de finanţare a businessului mic şi mijlociu în contextul dezvoltării proceselor economice”, autor dna Mariana Doga-Mîrzac de la Universitatea de Stat din Moldova, care în aplauzele tuturor a primit diploma respectivă. Dacă membrii guvernelor ce s-au perindat la putere în toţi aceşti ani ar fi susţinut ştiinţa şi educaţia, s-ar fi interesat şi de rezultatele cercetătorilor din ţară, mai mult, i-ar fi cooptat şi în structurile de stat, cu siguranţă, situaţia social-politică şi economică şi ar fi fost alta. Nu chiar strălucită ca în Coreea de Sud, unde se fac investiţii uriaşe, dar cu mult mai bună.

Şi fiindcă a venit vorba de politică, vom menţiona că preşedintele CNAA a înmânat şi o diplomă de doctor în ştiinţe politice dnei lector superior de la ULIM, Rodica Panţa, care a susţinut doctoratul la USM, îndrumată fiind de reputatul profesor universitar, expert în domeniu Constantin Solomon. Tema abordată şi rezultatele obţinute, de asemenea, ar prinde bine celor de la guvernare: „Diplomaţia publică a Republicii Moldova în contextul integrării europene”. Abordarea teoretico-metodologică a subiectului şi rezultatele obţinute pot fi utilizate de factorii de decizie politici şi economici în procesul optimizării activităţilor de diplomaţie publică şi în elaborarea unei strategii şi politici ce ar permite realizarea obiectivelor de politică externă şi securitate naţională. Totodată, rezultatele cercetării pot servi drept suport pentru cursurile universitare: „Diplomaţia publică”, „Politica externă a Republicii Moldova”, „Conflictul transnistrean” etc. Conducătorul ştiinţific este mândru de cel al 8-lea discipol al său, căruia i-a fost conferit grad ştiinţific.

Cu urări de bine şi sănătate, realizări frumoase în Anul Nou, acad. Valeriu Canţer a înmânat şi celorlalţi invitaţi diplomele de doctor în ştiinţe în diverse domenii: Olga Gutium (ştiinţe tehnice), Lilia Balţat (ştiinţe pedadogice), Mariana Cebanu (ştiinţe medicale), Olga Pisarenco(în drept), Ghenadie Gubceac (ştiinţe fizice), Vadim Cujbă (ştiinţe geonomice), Marin Cebotari (ştiinţe agricole), Serghei Fidelschi şi Natalia Grădinaru (în istorie) etc. Apropo, interesul ştiinţific al Nataliei Grădinaru de la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM ţine de etnografie. În teza sa de doctorat, ea a abordat cu mult interes, dar şi competenţă tema „Medicina populară din Basarabia la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Aspecte istorico-etnografice”. Cred că şi în acest caz, s-ar putea de găsit rezultate importante pentru implementare.

Şi dacă vorbisem la început de politică, care ne-a afectat viaţa noastră de toate zilele, pentru că nu o realizăm ca pe o ştiinţă, ca pe o artă (Definiţia scurtă:Politica este ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat). În context, la această şedinţă de sărbătoare a fost prezent şi un parlamentar, proaspăt doctor în filologie, la specialitatea literatura română, care şi-a ridicat diploma respectivă. Probabil, mulţi se întreabă: dar ce are politica cu literatura? Poate fi şi într-o lucrare şi acest gen, depinde de subiect, amplitudinea lui şi modalitatea de abordare. Nae-Simion Pleşca în teza de doctorat „Relaţii intercontextuale între poezia şi publicistica eminesciană” a cercetat, desigur şi publicistica politică a clasicului literaturii noastre. Fiind ghidat de acad. Mihai Cimpoi, remarcabil eminescolog, a analizat pentru prima dată în mod sistematic şi documentat (cu trimitere la textele puţin cunoscute) a poeziei de inspiraţie socială şi patriotică eminesciană, în care se regăseşte problematica economică, juridică, culturală, politică şi filosofică. Inovaţia constă în punerea în paralel a motivelor, tropilor, figurilor retorice sub semnul unităţii organice.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare Valeriu Canţer l-a rugat pe doctorul în ştiinţe deputat de a transmite în Parlamentul RM acest mesaj de îngrijorare pentru destinele ştiinţei şi educaţiei – temelie a progresului unui stat. Experienţa statelor avansate tehnologic ne demonstrează cu brio acest fapt.

Festivitatea a continuat la CNAA cu înmânarea atestatelor pentru titlurile ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. De această dată, a fost eliberat un singur atestat de profesor universitar şi anume, dnei Svetlana Gorobievschi, doctor habilitat în ştiinţe economice, la recomandarea Senatului UTM. Conferenţiari universitari şi conferenţiari cercetători au devenit Maria Carabet, Maria Grigoraş, Ion Tipa, Leonid Margine Leonid Malai, Natalia Begleţ, Anatolie Taranenco, Serghei Cara, Iurie Harmalin, Sergiu Bacalov, Teodor Candu, Angela Cucer, Evgheni Harea. Dna Tatiana Mlecico, rector la Universitatea Slavonă din Chişinău, a susţinut teza de doctor în filologie la Moscova (echivalentul nostru de doctor habilitat). La CNAA, printr-o procedură specială, conform actelor normative, ea şi-a echivalat (nostrificat) diploma de doctor cu cea de doctor habilitat. Drept confirmare, preşedintele CNAA i-a înmânat dnei Mlecico certificatul de recunoaştere şi echivalare a diplomei de doctor habilitat, susţinută în Federaţia Rusă.

În încheiere, acad. Valeriu Canţer i-a felicitat pe cei 30 de invitaţi cu ocazia primirii actelor CNAA, precum şi a sărbătorilor de iarnă, aducându-le tradiţionale urări de bine şi de succes. Schimbarea mentalităţii în societate, promovarea abordărilor doar pe bază de competitivitate – acestea au fost doleanţele la despărţire pentru agenda zilei de mâine. De altfel, vom mai zăbovi ani grei în această stare de incertitudine.

Tatiana ROTARU