Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Ziua Culturii Naţionale: În spiritualitatea universală ne identificăm prin Eminescu


15 ianuarie 2016

Deja al treilea an, pe 15 ianuarie,este marcată în Republica Moldova Ziua Culturii Naţionale (din 2013), care coincide cu data naşterii poetului naţional al românilor, prozatorul, dramaturgul, publicistul, dar şi gânditorul Mihai Eminescu (1850-1889), numit Luceafărul poeziei noastre. Aprobarea acestei hotărâri de Parlament a fost un act de recunoaştere a rolului primordial al culturii în edificarea unei societăţi pe principii civilizatorii, iar alegerea datei este justificată prin faptul că în multe state europene sunt asemenea sărbători legate de numele unor personalităţi de reper ale culturii naţionale. În Spania, de exemplu, Ziua Culturii a fost fixată de ziua morţii clasicului literaturii universale, Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, această sărbătoare are loc de ziua de naştere a poetului naţionalLuis de Camoes, care a trăit şi a activat în secolul al XVI-lea. Astfel pe 15 ianuarie la rând cu onorurile aduse culturii ca un pilon al cunoaşterii şi platformă a spiritualităţii, vom omagia şi pe geniul literaturii clasice româneşti Mihai Eminescu, căci în cultura universală ne identificăm în primul rând prin Eminescu.

Meditând la semnificaţia operei poetice şi filozofice a lui Mihai Eminescu pentru cultura noastră, vom sublinia că versurile sale au fost traduse în 60 de limbi de pe toate continentele lumii. Universalitatea creaţiei lui a fost recunoscută şi de UNESCO:la 100 de ani de la moartea poetului naţional, anul 1989 a fost declarat „Anul internaţional Eminescu, Poetul anului 2000, de asemenea, a fost nominalizat Mihai Eminescu.

Cercetătorii literari au constatat că marele poet a lucrat la poemul Luceafărul nouă ani şi jumătate, a făcut zeci de variante şi peste 3 mii de modificări. Astfel, Eminescu a intrat, în 2009, şi în Guinness Book of Records. Cu cele 98 de strofe, Luceafărul a fost considerat drept cel mai lung poem de dragoste. Academicianul Eugen Simion a menţionat, pe bună dreptate, că Mihai Eminescu ar fi meritat un premiu Nobel pentru literatură, însă el din păcate nu se acordă postum. De asemenea, numele poetului i-a fost dat de NASA unui crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur. Totodată, o planetă mică din Univers, la poziția 9.495, poartă numele Eminescu.

Astăzi, de Ziua Culturii Naționale şi de ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, cel mai frumos omagiu poetului ar fi să-i citim opera, să medităm asupra frământărilor lui, reflectate în poezia şi analizele lui filozofice, proza şi publicistica lui de actualitate stringentă în prezent. Prin opera sa el ne-a lansat conceptul cunoaşterii ca element cheie al procesului civilizator. Să ne amintim că năzuinţa sa supremă era „Teoria ecuaţiunii universale”, anticipând cu mai bine de 50 ani concepţia câmpului unificat a lui Albert Einstein. Concomitent în această perioadă de turbulenţe majore şi criză în societate să reflectăm asupra unui adevăr mai subtil că suntem într-o criză a cunoaşterii şi spiritualităţii, că avem o deficienţă majoră de cultură în general, şi cultură politică în particular. În ţara noastră până ce cadrul civilizator al culturii politice în mare parte neglijate, factorul antrenării culturii în promovarea şi implementarea politicilor la diferite nivele este la o cotă foarte redusă. Dar, marginalizând cultura şi ignorând asistenţa de consultaţie a factorului de pe dimensiunea culturală, creăm un teren propice pentru evoluţia unor astfel de fenomene negative ca: manipularea cu datele şi cu cetăţenii; plasarea persoanelor incompetente în poziţii de conducere; tolerarea conflictului de interese şi a nepotismului; ignorarea opiniei publice şi a corupţiei. Între timp marea majoritate a ţărilor, indiferent de mărimea produsului intern brut, văd cultura şi în deosebi cea politică şi de administrare ca un instrument absolute necesar de a se menţine sau de a-şi găsi locul într-o lume extrem de competitivă, de a face faţă provocărilor majore.

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova şi Primăria municipiului Chişinău, organizează la 15 ianuarie 2016, o serie de manifestări în parcul Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău: depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor; recitalul literar-artistic cu genericul „Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi…”, vernisarea expoziției „Mihai Eminescu… În minte bate inima lumii” la Galeria La Rond, situată în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt; în Sala cu Orgă va avea loc spectacolul muzical „De Ziua Culturii Naționale”; Teatrul Naţional "M.Eminescu" va găzdui un spectacol cu genericul "Serata Eminescu". Şi în celelalte instituţii de cultură ale ţării vor avea loc varii manifestări cultural-artistice.

La fel, în această zi, va avea loc o manifestare la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Invitata, Monica Babuc, ministrul culturii, susţine o prelegere publică cu genericul „Viziune integratoare asupra culturii din Republica Moldova: retrospectivă şi provocări”.

Şi în România, în aceeași zi, începând cu anul 2010, este marcată Ziua Culturii Naţionale. De această dată, sunt organizate un șir de evenimente de către Academia Română, Ministerul Culturii, dar şi de muzee şi editurile din ţară. Bunăoară, astăzi,15 ianuarie curent, începând cu ora 10.00, în Aula Academiei Române, are locSesiunea ştiinţifică, dedicatăZilei Culturii Naţionale, cu tema "Identitatea naţională", la care vor participa şi oameni de ştiinţă din R. Moldova. Pe lista invitaţilor se află oaspeţi de la Preşedinţia României, Casa Regală, Patriarhia Română şi Ministerele Educaţiei şi Culturii, alături de academicienii Eugen Simion, Dan Berindei, Răzvan Theodorescu, Nicolae Breban, Ioan Aurel Pop, Alexandru Zub, Mihai Cimpoi.

Filarmonica "George Enescu" dedică Zilei Culturii Naţionale concertele din această săptămână.În program, poemul coregrafic "Luceafărul" de Eugen Doga, legând muzica de poezia eminesciană, dar şi recitalul extraordinar "Mihai Eminescu – om, geniu şi poet divin", susţinut de actorul Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu. Prin urmare, în ziua de 15 ianuarie, România şi R. Moldova, care au crescut în acelaşi leagăn al culturii şi îşi plămădesc destinul în acelaşi areal cultural celebrează cultura naţională în comun.

Aduc sincere felicitări tuturor oamenilor de ştiinţă, cultură şi din educaţie cu prilejul Zilei Culturii Naționale, urându-le multă sănătate, pace, realizări şi o viaţă îndestulată. Să ne vorbim unul altuia cu dor de Eminescu, să onorăm cu pietate valorile noastre culturale şi le promovăm cu perseverenţă în decenii. Să fim mândri de realizările culturii noastre naţionale şi să le integrăm cu discernământ în diversitatea culturală de pe Terra.

Academician Valeriu CANŢER,
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare