Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Pregătirea cadrelor ştiinţifice: Doctoratul ca un act de curaj civic


17 martie 2016

Luna trecută, în republica noastră s-a vorbit în mod public despre noțiuni mai puțin cunoscute ca specializarea inteligentă grație unui Seminar, organizat pentru prima dată de Comisia Europeană, împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, într-un stat din afara Uniunii Europene, precum este al nostru. Strategia de specializare inteligentă (S3) reprezintă o abordare strategică a dezvoltării economice prin sprijinirea specifică a cercetării şi inovării. Anume la acest eveniment s-a referit acad. Valeriu Canțer, președintele Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA), în discursul său din fața noilor cadre științifice de înaltă calificare, cărora le-au fost înmânate diplomele de doctor și doctor habilitat în științe, atestatele de profesor universitar, conferențiar universitar și conferențiar cercetător. Aprecierea la justa sa valoare a potențialului intelectual din țară, implicarea lui în gestionarea treburilor de stat – lasă mult de dorit, dat fiind că promovarea cadrelor la funcții înalte de stat cu caracter decizional se face, de regulă, pe criterii politice. Lipsa competiției profesionale și a transparenței decizionale, iresponsabilitatea și corupția ne ține țara în involuție, iar poporul ei – în sărăcie și disperare.

Metodologia de elaborare a strategiilor de specializare inteligentă (S3), prezentată la Chișinău, se concentrează pe investițiile bazate pe cunoaștere și pe un număr limitat de domenii prioritare, identificate printr-un proces de descoperire antreprenorială. Iată de ce președintele CNAA, Valeriu Canțer, a specificat că nu contează atât teza de doctorat ce se va afla după susținere pe o poliță din bibliotecă sau va fi editată ca monografie, ci însăși persoana prin inteligența acumulată, care trebuie să se interconecteze la rețelele societății bazate pe cunoaștere. În contextul dat, vorbitorul și-a exprimat convingerea că e timpul ca factorul administrativ să consulte factorul academic și cel universitar în luarea deciziilor și completarea cadrelor din eșalonul suprem al puterii.

Primii trei – doctorul habilitat în științe medicale Valeriu Fală, doctorul în istorie Valentina Eșanu, profesorul universitar Aurelia Racu

Dar să revenim la ale noastre, în instituția unde se conferă gradele și titlurile științifico-didactice și care monitorizează situația în domeniu. De această dată, actele CNAA au fost înmânate aspiranților la grade și titluri științifice, confirmate prin decizia Comisiei de atestare din 22 decembrie 2015. Atestatul de profesor universitar, la profilul Pedagogie specială, i-a fost înmânat doctorului habilitat Aurelia Racu de la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă”, care a mulțumit pentru felicitare președintelui CNAA și, la rândul său, s-a adresat cu un apel către cei prezenți:

– Voi, cei tineri, trebuie să faceți schimbarea în societate. Să nu plecați din țară, să rămâneți acasă, aici să vă creați viitorul!

Drept exemplu ne poate servi chiar destinul dumneaei în cariera profesională, care a pornit de la treapta cea mai de jos de asistent în respectiva instituție de învățământ superior și a ajuns la cea supremă de profesor universitar. Între prima și ultima treaptă de activitate profesională, dna Aurelia Racu a susținut două teze de doctorat în pedagogie, s-a remarcat prin responsabilitate și muncă cu abnegație în activitatea științifico-didactică, respect și dragoste față de discipoli.

O altă personalitate prezentă la manifestare, de această dată din domeniul medicinei, este dl Valeriu Fală, căruia i-a fost înmânată Diploma de doctor habilitat în medicină, la specialitatea Stomatologie. Tema abordată de cercetător Tratamentul complex la pacienții cu parodontită cronică și edentații este un studiu științific, elaborat în baza cercetărilor, dar și a activității sale practice. Pacienții îl consideră drept un stomatolog și ortoped cu mâini de aur, lucrările căruia rezistă în timp. Cea de a doua diplomă de doctor habilitat în medicină, la specialitatea Medicină socială şi management, i-a fost înmânată dlui Ghenadie Damașcan, cercetarea căruia a reflectat subiectul: Metodologii de contractare a serviciilor medicale în cadrul asigurărilor obligatorii de sănătate. Este cu siguranță o temă de actualitate în cadrul modernizării domeniului de ocrotire a sănătății.

Conform aceleiași hotărâri a Comisiei de atestare (CA) de la finele anului trecut, au fost acordate aspiranților la grade științifice și 28 diplome de doctor în diverse domenii ale cercetării. Astfel, 7 persoane au devenit doctori în științe medicale, 5 – în științe pedagogice, 3 – în științe economice, 2 – în drept, 2 – în psihologie, 2 – în istorie, 2 – în științe biologice, câte 1 – în științe matematice, în științe fizice, în științe politice, în studiul artelor și culturologie, în științe medical-veterinare.

În tabloul dat al conferirii gradelor științifice de la o singură ședință a CA, se reflectă, de fapt, cu unele diferențe nesemnificative, situația de ansamblu pe anul 2015. Dacă în anul trecut au fost acordate 204 grade științifice de doctor, inclusiv 19 de doctor habilitat, apoi pe domenii situația s-a constituit astfel: cele mai multe grade științifice, 40 (4), au fost conferite la specialitățile din drept, pe locul doi s-au clasat medicina și farmacia cu 33 (5) grade și economia, la fel, cu 33 (4) grade. Locul trei le-au revenit științelor pedagogice cu 26 diplome de doctor, locul patru – științelor biologice cu 11 diplome de doctor, locul cinci – științelor tehnice cu 9 diplome, locul șase – științelor agricole și științelor fizice – respectiv cu câte 7 diplome, locul opt – filologiei cu 5 diplome. În rest, numărul susținerilor pe alte domenii este destul de modest: științele matematice, politice și militare – cu câte 4 doctori fiecare, științele geonomice și medicina veterinară – cu câte 3, științele chimice, studiul artelor și culturologie – cu câte 2. În 2015, au fost înregistrate și domenii, în cadrul cărora n-a avut loc nici o susținere de doctorat: sociologie, media și comunicare, filosofie, religie și teologie etc.

Cine se află în spatele acestor date statistice, cine sunt sărbătoriții, căci anume ei, prin muncă asiduă de mai mulți ani, au devenit astăzi doctori în științe – specialiști de înaltă calificare științifică, care completează potențialul intelectual sau fondul de aur al unei națiuni. Aducem doar câteva nume. Dna Valentina Eșanu, doctor în istorie, autoare a studiului de doctorat cu temaMarii demnitari ai Țării Moldovei în domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Drumul ei în cercetare a început odată cu tragedia ce i-a zdruncinat temelia și liniștea familiei ei – soțul, Andrei Eșanu, pe atunci, în 1994, director interimar al Institutului de Istorie și membru corespondent al AȘM, în urma unor neglijențe ale medicilor și-a pierdut total vederea. Viața părea că nu mai are rost, dar prezența celor trei copii minori (băieți de 14, 12 și 3 ani), afectați și ei de cele întâmplate, le amintea de realitatea că ei rămân părinți, că trebuie să fie tari, să-și revadă radical traseul vieții lor ca să meargă înainte. La îndemnul soțului, Valentina Eșanu, bibliograf de specialitate, s-a încadrat în cercetare alături de el, ca să continue împreună proiectele începute, în baza cunoștințelor, experienței și materialelor științifice acumulate prin zeci și zeci de mape, dar și cu ochii soției, intuiția și inteligența ei de a le găsi, de a face conexiune între ele, de a acumula informație nouă de prin arhive, bibliotecile on-line din lume pentru a le interpreta prin optica cercetătorului istoric. La început, a fost extrem de greu, cu deznădejde și lacrimi vărsate, cu timpul petrecut mai mult prin spitale, prin clinici din afara țării pentru noi consultații. Dar eforturile nu s-au încununat de succes…

Un final fericit și pentru Natalia Podlesnaia – diploma de doctor în studiul artelor și culturologie
 Soții Eșanu și-au trasat alte priorități care vizează cercetarea istorică, editarea lucrărilor în țară și peste hotare, dar nu pe ultimul loc și educația fiilor. Astăzi copii sunt mari, aranjați în viață, i-au făcut pe părinți bunei. Membrul corespondent Andrei Eșanu a devenit academician, membru de onoare al Academiei Române, apreciat cu cele mai înalte distincții de stat. În sfârșit, după 22 de ani de cercetare alături de soț, având la activ 215 publicații științifice, dna Valentina Eșanu a hotărât să-și facă ordine și în propria biografie de muncă – să-și ateste profesionalismul prin gradul științific de doctor în istorie. Mai mult, Comisia de experți a CNAA pe domeniu a luat decizia ca studiul de doctorat, elaborat de Valentina Eșanu, să fie înaintat la Concursul Național Teza de doctorat de excelență a anului 2015, totalurile căruia vor fi făcute în curând.

Președintele CNAA Valeriu Canțer i-a înmânat diploma de doctor dnei Valentina Eșanu, felicitând-o călduros cu realizările științifice și exemplul moral pe care ea l-a demonstrat mereu societății noastre. La această manifestare, de asemenea, și-au ridicat diplomele de doctor, istoricul Andrei Prohin, biologul Veronica Donica, psihologul Nadejda Chiperi, pedagogii Tatiana Kononova, Rima Bezede, Sivia Belibova, Natalia Burlacu, Maria Pavel. Apropo, Silvia Belibova este doctoranda profesorului universitar Aurelia Racu, despre am vorbit la început. Este foarte plăcut când conducătorul științific și discipolul său își ridică concomitent actele CNAA ce le atestă profesionalismul, dar și continuitatea în activitatea științifico-didactică. Printre sărbătoriți au fost și doctorii în științe medicale Victor Andronachi, Carolina Dumanschi, Elena Panfil, doctorii în drept Rita Munteanu și Nina Garștea. Au fost reprezentate și domeniile puțin solicitate pentru cercetările de doctorat: Oxana Iaseniuc – doctor în științe fizice și Ruslan Antoci – doctor în științe medical-veterinare.

Cercetarea Nataliei Podlesnaia, de la Universitatea Tehnică a Moldovei, vizează artele frumoase. Teza de doctor în studiul artelor și culturologie cu tema Pictura monumentală din Basarabia și RSS Moldovenească a realizat-o având deja studii solide, dar și o anumită experiență de muncă. A absolvit Școala de Arte Plastice pentru Copii din Bălți, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, a făcut studiile prin masterat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, școala doctorală – la UTM. În prezent, în calitate de lector superior la Facultatea de Urbanism și Arhitectură, predă disciplinele Tehnologia picturii monumentale, Ceramica și Sticla artistică. A participat cu lucrările sale la diverse expoziții de pictură din țară și de peste hotare. A contribuit, de asemenea, la restaurarea picturilor murale și a icoanelor din diverse biserici ale R. Moldova, României, Rusiei. Felicitări dnei doctor, la mai mult și la mai mare!

În curând vor înflori macii – aceste flori văzute de Olga Percinschi
 O tânără pictoriță talentată care s-a manifestat cu un stil propriu în peisajul artelor plastice este Olga Percinschi. Fiind întrebată într-un interviu referitor la modul ei de exprimare în pictură, ea s-a confesat: „Stilul meu a sensibilizat pe pasionații de frumos. Mulți pictează excelent, însă acum este în căutare nu doar frumusețea, ci și ideea, spiritul lucrării. Trebuie să te gândești mult înainte de a transpune ceva pe pânză. Până la urmă, contează în pictură ideea, realizată prin inspirație, muncă și imaginație”. Spre deosebire de Natalia Podlesnaia – doctor în studiul artelor și culturologie, Olga Percinschi s-a axat pe un alt domeniu în studiul său de doctorat: a cercetat artele frumoase prin prisma științelor economice. În rezultatul susținerii tezei de doctorat cu tema Marketingul inovațional în activitatea de art-business: direcții și posibilități de aplicare (în baza pieței lucrărilor de artă), specialitatea Marketind și logistică, ea a devenit doctor în științe economice.

Conform deciziei Comisiei de atestare, la care ne-am referit, s-au conferit titluri științifice de conferențiar cercetător și științifico-didactice de conferențiar universitar la alte 17 persoane. În cadrul acestei manifestării, academicianul Valeriu Canțer, asistat ca de fiecare dată de secretarul științific al CNAA Aliona Grati, le-a înmânat acestora atestatele ce le confirmă titlurile respective. Ulterior, aceste persoane vor putea participa la pregătirea cadrelor științifice de înaltă calificație.

Ca de fiecare dată, la aceste întruniri președintele CNAA informează asistența și prin ea transmite un mesaj societății, precum că țara noastră pregătește puține cadre științifice de înaltă calificație comparativ cu alte state ale lumii. Bunăoară, în Republica Moldova susţin doctoratele anual doar 5-6 persoane la 100 mii de locuitori, potrivit acestui indicator suntem ai cincilea de la urmă pe continent, în timp ce majoritatea ţărilor europene înregistrează valori de peste 15 grade ştiinţifice, iar Germania, Suedia şi Elveţia – de peste 30 la 100 mii de locuitori.

Deja s-a demonstrat în lume că orice stat a evoluat grație dezvoltării tehnologiilor progresiste în baza cercetărilor științifice. Elaborarea strategiilor de specializare inteligentă, la care ne-am referit în debutul acestui material, ne-ar permite cel puțin pentru început să identificăm un număr limitat de domenii prioritare în cercetare ca să le dezvoltăm, extinzând treptat numărul lor, conform creșterii PIB-lui în țară, a investițiilor și dezvoltării sectorului privat. Din datele statistice, pe care vi le-am prezentat, putem afirma cu certitudine că numărul de cercetători de care dispunem în prezent nu este suficient pentru a asigura evoluția științei şi dezvoltarea durabilă a țării. Prin urmare, să aplicăm și această experiență de specializare inteligentă pentru a realiza ceva cu eforturi și resurse limitate.

Tatiana ROTARU