Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Demir Dragnev la 80 de ani


28 iulie 2016

Principiul lui Cicero l-a propulsat în rândul istoricilor consacrați

Profesii avem multe, una mai interesantă decât alta, dar excelează în ea cel care are harul de a se dedica cu devotament, depunând mai multe eforturi şi muncind cu dăruire pentru a se perfecţiona, a avansa pe traseul vieţii. Când pronunţăm noţiunea de istoric sau istoriograf, în imaginaţie ne apare omul cu multe lecturi, cu investigaţii de arhivă, publicaţii ştiinţifice, dar şi cu dragoste de ţară, altfel spus, un patriot. Nu există istoric care n-ar fi pasionat de reconstituirea paginilor reale ale trecutului, nu şi-ar iubi ţara, cultura naţională şi poporul din care descinde. Prin comportamentul şi atitudinea sa zi de zi față de evenimentele trecutului, dânsul îi molipseşte şi pe cei din jur de această dragoste.

Acest portret schematic seamănă mult cu dl Demir Dragnev – istoric medievist cu titluri academice de doctor habilitat, membru corespondent al AȘM, profesor universitar, care în aceste zile rotunjește o frumoasă vârstă de 80 ani a împlinirilor. Fiind de baştină din s. Cureşniţa, com. Şeptelici, r-nul Soroca, l-am întrebat odată referitor la mediul în care s-a format şi s-a dezvoltat ca viitor cercetător. – Familia mea dispunea de o bibliotecă bogată de carte românească, întemeiată încă de bunici; părinţii mei, intelectuali, au completat-o cu noi volume. Acolo îmi petreceam timpul liber, citeam cu mare interes literatură cu caracter istoric şi nu numai.

Dar, probabil, nu numai cartea a jucat rolul decisiv în formarea cercetătorului. În anul 1949, Demir Dragnev a fost înscris în clasa a 8-a a şcolii medii din Soroca, oraş în care s-a păstrat integral cetatea – unul din puținele monumente de istorie şi artă medievală moldovenească – aşa cum a fost conceput de meşterii zidari. Cetatea Soroca, cu cele cinci bastioane ale sale, atrăgea ochiul şi-i aprindea cugetul tânărului. În perioada medievală ea a făcut parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Dar pe atunci, în şcoală, la istoria URSS – disciplină ce li se preda în şcoală elevilor, nu li se vorbea despre glorioasele pagini de istorie ce vizau domniile lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Dimitrie Cantemir. În schimb, băieţii din clasele superioare, sub conducerea voenruc-ului (instructor militar), învăţau în cetate a trage din armă. Şi totuşi istoria medievală, aerul ei plana în Cetatea Soroca, fiecare piatră din ea mărturisea despre paginile de glorie ale apărătorilor ei care au respins cu vitejie numeroasele atacuri ale turcilor.

Soroceanul Demir Dragnev a început cariera de formare profesională la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chişi¬nău (1952–1957) şi la doctorantura Institutului de Istorie al AŞM (1963–1966). Activitatea ştiinţifică a demarat-o în calitate de cerce¬tător ştiinţific (1957–1974), devenind apoi cercetător ştiinţific supe¬rior (1974–1979), director adjunct (1979–1991), şef de secţie (1991–1994), director (1994–2006) al Institutului de Istorie al AŞM. Astfel, escaladează practic toate treptele carierei de cercetător. În pa¬ralel, în calitate de profesor universitar, ţine cursuri opţionale la Uni¬versitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (din 1992) şi la USM (din 1998). Este coordonator de pro¬iecte la Complexul Editorial „Civitas” (din 1996), mai târziu – şi la Institutul de Studii Enciclopedice al AŞM. Într-un alineat de text cu date din CV, nu poţi îngloba viaţa unui om, care de fapt a decurs cu mult mai interesant, cu bucurii şi cu realizări importante, căci anume ele ne dau sens şi curaj în ascensiunea profesională, dar şi cu unele eşecuri şi necazuri,care totuşi ne întăresc.

La un moment noi, cei care-l cunoaştem, ne bucurasem sincer de apariţia lucrării monumentale “Domnii Ţării Moldovei”, editată de dl Demir Dragnev, în colaborare cu savanţi istorici din republică. Volumul cuprinde descrierea istorică a unei perioade de circa 500 de ani a spaţiului carpato-danubiano-pontic, începând cu secolul al XIV-lea. În vâltoarea evenimentelor ce s-au perindat pe parcursul acestor secole, în vârful vieţii politice din spaţiul dat s-au situat aproape 200 de domni ai Moldovei şi Munteniei, care, în diferită măsură, şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei procesului istoric.

În “Notă asupra lucrării”, istoricul Demir Dragnev ne atenţionează că echipa de autori, pornind de la realizările istoriografiei contemporane şi în baza propriilor investigaţii, propune cititorilor o serie de studii de sinteză, consacrate vieţii şi activităţii tuturor voievozilor în timpul aflării lor pe tron, începând cu legendarul Dragoş-Vodă şi terminând cu Alexandru Ioan Cuza. Importanţa acestor personalităţi în istoria Ţării Moldovei este diferită: unii au domnit un timp foarte restrâns, iar alţii zeci de ani; unii au rămas veşnic în memoria poporului prin faptele lor măreţe, alţii au fost daţi uitării sau chiar condamnaţi pentru comportamente considerate nedemne. Autorii eseurilor au prezentat evenimentele legate de viaţa şi activitatea domnilor Ţării Moldovei în contextul evoluţiei civilizaţiei româneşti şi a celei europene, pornind de la mesajul lui Cicero de a nu spune niciodată ceea ce ştii că nu este adevărat şi a spune întotdeauna ceea ce eşti convins că e adevărat.

De acest principiu s-a condus istoricul medievist omagiat şi în elaborarea altor lucrări ştiinţifice: Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri până la începutul sec. al XIX-lea (1992); Ţara Moldovei în epoca Luminilor (1999); Istoria modernă a românilor. Curs de lec¬ţii (2000, în colab.); Din istoria Transnistriei (2001, în colab.); Pale¬ografia slavo-română şi româno-chirilică (2003, în colab.); Ştefan cel Mare şi Sfânt în contextul epocii sale şi a posterităţii (2004, în co¬lab.); Atlas de istorie universală şi a românilor (2005, în colab.); culegerea de do¬cumente Moldova în epoca feudalismului (vol. I–VI, VIII–X, 1962–2005, în colab., coord.); Academia de Ştiinţe a Moldovei. Istorie şi contemporaneitate. Monografie, 2006, (în colab); „Istoria modernă a Europei şi Americii”, vol. I (manual, în colab.), 2008; Istorie. Istoria universală şi a românilor. Epoca antică şi medievală. Manual pentru cl. a X-a, 2010 (în colab.); Istorie şi civilizaţie medievală şi modernă timpurie în Ţările Române, 2012.În total, pe parcursul activităţii sale dl Demir Dragnev a publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice.

Aceste realizări ale membrului corespondent Demir Dragnev conturează cu certitudine o şcoala ştiinţifică de istorie premodernă în Ţara Moldovei, recunoscută în tot arealul românesc şi nu numai. A cercetat un spectru larg de probleme din domeniul is¬toriei medievale a Principatelor Române şi a Europei de Sud-Est. A contribuit la valorificarea istoriei economice, sociale, politice, cul¬turale şi militare a Ţării Moldovei şi a Ţării Româneşti în epoca me¬dievală şi în perioada de trecere la cea modernă, la editarea izvoare¬lor istorice medievale slavo-române. A fundamentat teoretic tipo¬logia trecerii de la medieval la modern în Principatele Române şi a periodizat evoluţia economică a Moldovei medievale etc.
Am enumerat succint unele faţete din cercetarea de mai multe decenii a valorosului savant pentru a evidenţia, pe de o parte, contribuţia lui incontestabilă la elucidarea istoriei pământurilor noastre, pe de altă parte, de a-i reliefa în cadrul acestui popas bilanţier caracterul de truditor neobosit pe ogorul ştiinţei autohtone.

Schiţa de portret al membrului corespondent Demir Dragnev ar fi necompletă fără elucidarea unui şir de alte activităţi adiacente cercetării desfășurate pe parcursul anilor. De mai bine de 20 de ani, omul de ştiinţă şi de Academie Demir Dragnev este preşedinte al Consiliului ştiinţific al Institutului de Istorie şi al Consiliului ştiinţific specializat pentru conferirea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat în istorie. Personal, în calitate de conducător ştiinţific, a pregătit 21 de doctori în ştiinţe, inclusiv 5 doctori habilitaţi. Savantul îşi aduce contribuţia şi la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare ca membru al Comisiei de atestare a CNAA. Cu prilejul aniversării a 80-ea, pe care îl marchează la 27 iulie 2016, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare îi aduce sincere felicitări şi gratitudine pentru realizările sale ştiinţifice,pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare, urări de bine şi de sănătate în următoarea etapă a vieţii sale. Cu acest prilej, prin deciziaComisiei de atestare a CNAA din 5 iulie curent omagiatului i-a fost conferită Diploma de merit academic a CNAA.

În contextul distincţiilor, amintim că dl Demir Dragnev este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, deţinător al Ordinului „Gloria Muncii”, a Medaliei „Dimitrie Cantemir”, i-a fost conferit titlul de „Om emerit”. În palmaresul realizărilor sale au intrat şi 5 premii ale AŞM. Cu mai mulţi ani în urmă, în temeiul adresării Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova şi a consilierului orăşenesc Nicolae Bulat, primarul de Soroca, Victor Său, i-a înmânat cunoscutului istoric Demir Dragnev Diploma de cetăţean de onoare al acestui oraş. Recunoştinţa şi admiraţia pământenilor săi din nordul ţării a fost cea mai înaltă şi mai scumpă distincţie pentru savant. Apropo, fostul consilier local Nicolae Bulat, este astăzi pârcălabul Cetăţii Soroca, dar şi director al Muzeului de Istorie şi Etnografie din care face ea parte, şi îşi aduce contribuţia la păstrarea acestui excepţional monument istoric şi cultural al neamului nostru. Mărturie vie – cetatea reparată şi consolidată, interesul turiştilor străini pentru acest obiect defensiv din evul mediu.

Cu prilejul onorabilei aniversări îi spunem soroceanului Demir Dragnev: la mulţi ani! Să perpetue în ani cetatea ştiinţei de la noi, ctitorită prin munca asiduă şi talentul Dvs., ca şi vestita Cetate Soroca de la baştină – simbol al dăinuirii neamului.

Academician Valeriu Canţer,
Președintele Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare
Tatiana Rotaru, purtător de cuvânt.