Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Constantin Gaindric la 75 de ani. Aristocrat şi plugar al ştiinţelor matematice şi al informaţiei


9 septembrie 2016

Fişier biografic. Născut la 11 septembrie 1941 în satul Zăicani, Râşcani. În anul 1962, a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a Institutului Pedagogic de Stat „Aleco Russo” din Bălţi. În perioada anilor 1964-1966, a fost stagiar la Institutul Central Economico-Matematic al Academiei de Ştiinţe a URSS. În 1972, în institutul respectiv, a susţinut teza de doctor în ştiinţe tehnice. În a. 2000, a susţinut teza de doctor habilitat în informatică în cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei. În 1976, i s-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de cercetător ştiinţific superior, în 2002 – titlul de profesor universitar. În 2007, a fost ales membru corespondent al AŞM. Activitatea de muncă: 1964-1967 – laborant, cercetător ştiinţific inferior la Institutul de Matematică cu Centru de Calcul al AŞM; 1967-1977 – şef secţie modelarea transportului,şef departament metode economico-matematice în planificare, Institutul de Cercetări Economice şi Informaţie Tehnico-Ştiinţifică al Comitetului de Stat pentru Planificare; director al Centrului de Calcul, director interimar al Institutului de Planificare al Comitetului de Stat pentru Planificare; director-adjunct pentru probleme ştiinţifice ale institutelor Comitetului de Stat pentru Planificare;1977-2006 – director-adjunct, director al Institutului de Matematică şi Informatică al AŞM. 2002-2009 – preşedinte al Comisiei Superioare de Atestare a RM, preşedinte al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare. 2006-prezent – cercetător ştiinţific principal, Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM. A fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”, medaliile „Meritul civic”, „Dimitrie Cantemir”, „Nicolae Milescu Spătaru”, Medalia jubiliară “70 de ani de la crearea primelor instituţii de cercetare și 55 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei”, premiile „Academicianul C. Sibirschi”, Seminarului „Gr.C. Moisil”; a fost ales Doctor Honoris Causa al Universităţii “A. Russo” din Bălţi şi al Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul în Chişinău.

Ființa umană vieţuieşte azi sub tirania actualului superficial. Neglijând reflecţia, meditaţia şi analiza trecutului, omul modern, dar, mai ales, tinerii, se îndepărtează de cultura valorilor autentice. Vâltoarea vieţii cotidiene moderne lasă puţin timp pentru aceasta şi doar la anumite aniversări, cum este cea de 75 ani a omagiatului nostru, membru corespondent Constantin Gaindric, încercăm să revenim măcar sporadic la subiectul respectiv – vital pentru societate. Meditând asupra destinului uman şi ştiinţific al matematicianului şi informaticianului Constantin Gaindric, mi-a venit această comparaţie metaforică din titlu ce îl caracterizează în devenirea sa drept o autoritate în cercetare. Într-adevăr, în mai bine de o jumătate de secol a îmbinat sinergetic aristocratismul şi truda în activitatea ştiinţifico-didactică şi managerială în domeniul cercetării şi inovării, dar şi în posturile de stat în care a fost promovat. Dl Constantin Gaindric s-a manifestat multiplu ca o personalitate integră, exigentă faţă de sine şi de alţii în funcţiile pe care le-a ocupat, care a servit cu dăruire şi devotament una din cele mai vechi ştiinţe – matematica, dar şi una din cele mai tinere – informatica. Prima a stat la baza formatării gândirii sistemice a omului şi edificării construcţiei tuturor ştiinţelor, căci, după cum remarca marele savant român, Grigore Moisil, nivelul de dezvoltare a unei ştiinţe este determinat de gradul de încorsetare a ei în cadrul matematic. A doua (iniţiată, apropo, în România de acelaşi Grigore Moisil) este cea care a generat tehnologiile informaţionale, fără de ea azi nu poate fi concepută nici o activitate în societate. Astfel, putem spune cu certitudine că dl Constantin Gaindric este un Grigore Moisil al R. Moldova sau unul din cei puţini, care au pus temeliile informaticii în ţara noastră.

Omagiatul face parte din grupul de tineri matematicieni talentaţi veniţi din nordul Moldovei la Chișinău, la începutul anilor `60, pe care i-a căutat cu multă migală în perioada de după război şi i-a integrat în cercetate savantul de talie mondială, acad. Vladimir Andrunachievici, membru fondator al AȘM (a.1961) şi al Institutului de Matematică cu Centrul de Calcul al AȘM (a.1964), fiind pe parcursul a 30 de ani şi primul lui director.

Constantin Gaindric – absolvent al Facultăţii de Fizică şi Matematică a Institutului Pedagogic de Stat „Aleco Russo” din Bălţi, a avut norocul de profesori valoroşi ca Valentin Belousov, Israel Gohberg, Vasile Ceban (primii doi au devenit ulterior creatori de şcoli ştiinţifice în Institutul lui Andrunachievici), care, pe de o parte, i-au altoit din anii de studenţie unele deprinderi şi exigenţe în modul de a face carte prin trudă şi abnegaţie, pe de altă parte – germenele aristocratismului în felul de a fi şi a se comporta. Poate de aceea, după cum s-a confesat Domnia sa, rar a fost mulţumit de ceea ce a realizat şi mereu a căutat noi căi, modificând accentele în cercetările sale ştiinţifice, iar uneori canalizându-le chiar pe alt făgaş.

Temelia cunoştinţelor sale ştiinţifice, pe bune, au format-o studiile sale universitare, cât şi stagiul de doi ani (1964-1966) la renumitul Institut Central Economico-Matematic al Academiei de Ştiinţe a URSS. După ce a revenit la Chișinău, a muncit în continuare la Institutul de Matematică cu Centru de Calcul. Au urmat nouă ani de activitate în cadrul Comitetului de Stat pentru Planificare al Republicii Moldova, perioadă în care a elaborat şi a implementat multiple metode şi algoritmi de modelare a funcţionării diverselor domenii ale economiei. Prin spiritul inovator şi eforturile depuse aici el, împreună cu alţi colaboratori (acad P. Soltan şi alţii), a pus bazele integrării modelării matematice şi procesării informaţiei în structura de dezvoltare a economiei într-o paradigmă nouă, aducând Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Planificării pe una din primele poziţii în fosta URSS. Prin activitatea desfăşurată, el, de fapt, contribuie esenţial la transformarea la faţă a acestui institut în unul de profil economico-matematic, similar cu cel de la Moscova, dar ancorat mult mai puternic în soluţionarea problemelor concrete ale economiei.

În contextul dat, putem afirma că crezul de o viaţă a dlui Constantin Gaindric rămâne următorul: doar pe o temelie matematică şi informaţională se poate dezvolta societatea pe toate segmentele ei de activitate. Poate că din acest motiv, dorind un câmp mai extins de activitate, dar poate şi o susţinere matematică mai temeinică în promovarea conceptelor noi ale ştiinţei informaţiei, în 1977, se întoarce din nou la Institutul de Matematică şi Informatică, unde activează în posturile de vicedirector ştiinţific (1977-1991), director (1991-2005). Actualmente este cercetător ştiinţific principal. Vom remarca, de asemenea, că anume Domnia sa a stat la timona IMI în perioada tumultoasă a tranziţiei, intuind forwaterul mişcării corăbiei institutului, păstrând şi dezvoltând tradiţiile unui mediu academic, răsădite de primul director – Vladimir Andrunachievici.

Aici, la IMI, m.c. Constantin Gaindric și-a găsit locul de a transpune pas cu pas un alt principiu al redutabilului savant român Grigore Moisil: „Ştiinţa nu e bună azi, dacă ieri nu s-a gândit la mâine.” Academicianul Mitrofan Ciobanu – exeget în ştiinţele matematice, consideră că, odată cu fondarea Laboratorului Sisteme Informatice, în 1977, cercetătorul Constantin Gaindric a pus baza unei noi direcţii de cercetare şi a unei şcoli ştiinţifice în domeniu. Prin ceea ce a realizat zi de zi, a contribuit mult la organizarea şi dezvoltarea matematicii şi informaticii, precum şi la pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. Sub conducerea sa 10 persoane au susţinut tezele de doctor şi de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice şi în informatică. În prezent, se bucură de sprijinul său în calitate de mentor ştiinţific alţi 2 tineri cercetători. În contextul dat, vom recunoaşte cu tristeţe că puţini băieţi şi fete vin la facultate, la specialităţile fizică şi matematică, dar şi la informatică. În anul curent, n-au fost acoperite nici locurile de la buget. Ce să mai zicem de cele de la contract?! Această statistică se reflectă analogic şi la admiterea în doctorat la specialităţile respective.

Aria intereselor ştiinţifice ale profesorului Constantin Gaindric înglobează cercetări operaţionale; luarea deciziilor şi aplicarea modelării şi metodelor matematice în cercetări; sisteme suport pentru decizii; societatea informaţională globală, edificarea societăţii informaţionale în ţara noastră. Altfel spus, diapazonul cercetărilor sale este destul de larg. Rezultatele cercărilor ştiinţifice au fost reflectate în circa 160 de lucrări valoroase – parte a tezaurului ştiinţific matematic, unele de o importanţă primordială şi pentru republica noastră.

A elaborat metode de modelare a funcţionării obiectelor economice (întreprinderi auto, ramură) şi algoritmi de soluţionare a lor. A efectuat cercetări de constituire a sistemelor suport pentru decizii (SSD), elaborând în acest sens o nouă concepţie. Monografia „Luarea deciziilor. Metode şi tehnologii”, pusă în baza tezei de doctor habilitat în informatică, constituie temelia cursurilor respective în unele instituţii de învăţământ superior din ţară. Evident, tema este de o actualitate stringentă pentru republică, dat fiind faptul că de luarea deciziilor corecte la toate nivelele de administrare depinde soarta de mai departe al acestui stat mic, Republica Moldova. Sistemele suport pentru decizii reprezintă astăzi acel poligon de încercare a îmbinării metodelor din diferite domenii în vederea creării unor instrumente informatice utile managerilor în luarea deciziilor ce ar face faţă exigenţelor privind argumentarea ştiinţifică, cât şi adaptarea la stilul, experienţa şi aptitudinile lor. Monografia, semnată de dl Constantin Gaindric, rămâne una din puţinele în acest domeniu. Potrivit informaticianului F.-G.Filip, membru al Academiei Române, cadrul conceptual al SSD, propus de autor, reprezintă o contribuţie esenţială, depăşind în completitudine soluţiile cunoscute în literatură...

Volumul „Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova”, o altă lucrare de actualitate, semnată de Constantin Gaindric, coautor Svetlana Cojocaru, a impulsionat cercetările în domeniul vizat din ţară. Mai mult, grupul său de cercetători a contribuit la elaborarea Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale “Moldova electronică” şi a Planului de acţiuni privind informatizarea societăţii din ţară, aprobate de Guvern, care în prezent sunt implementate.

Mă voi referi în continuare la sistemul suport pentru decizii SonaRes, destinat medicilor-ecografişti, elaborat de un grup de cercetători şi doctoranzi de la Institutul de Matematică și Informatică și Universitatea de Medicină şi Farmacie „N. Testemițanu”, în cadrul căruia au fost aplicate tehnici de inteligenţă artificială, în special, sisteme expert, procesarea imaginilor, căutarea rapidă, baze integrate de cunoştinţe, date şi de imagini. Sistemul a fost testat clinic în patru instituţii medicale din Chişinău şi implementat în practică. La una din ediţiile Expoziţiei „Fabricat în Moldova” SonaRes a fost medaliat cu aur.

Profesorul Constantin Gaindric a monitorizat cercetările în domeniul informaticii în 7 proiecte internaţionale şi în mai multe programe şi proiecte naţionale. A administrat Programului de Stat “Suportul ştiinţific şi tehnologic al edificării Societăţii Informaţionale în Republica Moldova“.

În calitate de preşedinte al Comisiei Superioare de Atestare şi preşedinte al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, dl Constantin Gaindric s-a manifestat ca un manager inovator, punând preţ pe competenţa specialiştilor la fiecare etapă în examinarea dosarelor de atestare la grade şi titluri ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. A pus bazele modernizării sistemului naţional de atestare, a coordonat formatarea sistemului de evaluare şi acreditare a cercetării, promovate prin Codul cu privire ştiinţă şi inovare, apropierea lor de sistemele europene. Astfel, a fost luată decizia de a forma consilii ştiinţifice specializate din 5-7 specialişti pentru fiecare teză, dar, concomitent, păstrând şi un nucleu din preşedinte şi un secretar ştiinţific. Prin altă acţiune – introducerea examinării tezelor la seminarul de profil, depăşind rezistenţa multor profesori, preşedintele a promovat obiectivul creşterii rolului colectivului primar în asigurarea calităţii cercetării de doctorat. Principiul Transparenţa, implementat prin elaborarea site-ului CSA-CNAA şi plasarea în sistemul informaţional a materialelor integrale ale tezelor de doctorat, a demonstrat utilitatea acestuia pentru procesul de examinare, dar şi accesibilitatea informaţiei respective pentru numărul mare de vizitatori din ţară şi de peste hotare. Exemplul nostru privind afişarea tezelor de doctorat pe site a fost urmat ulterior de organele de atestare din alte ţări.

Dlui membru corespondent al AŞM Constantin Gaindric i-a revenit şi rolul creării structurii de evaluare şi acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, implementând-o pas cu pas. Şi dacă astăzi Comisia de acreditare şi Comisia de atestare ale Consiliului Naţional funcţionează ca un mecanism bine reglat, acesta este şi meritul celui de al doilea preşedinte al CNAA (primul preşedinte al CSA a fost acad. Boris Melnic), în prezent membru al Comisiei de atestare, care a pus temelia unor principii sănătoase de organizare şi dezvoltare a activităţii acestui organ de stat.

Profesorul Constantin Gaindric este un om respectat şi apreciat în mediul academic, în breasla matematicienilor şi informaticienilor. Educat şi format de nişte savanţi cu nume grele în ştiinţă ca Vladimir Adrunachievici, Valentin Belousov, Israel Gohberg – veritabili aristocraţi și truditori ai matematicii clasice şi ştiinţei informaţiei moderne, prin muncă şi talent, dăruire şi fidelitate ştiinţei şi-a înscris numele în istoria cercetării matematice, fiind marcat pentru totdeauna de încrederea şi sprijinul profesorilor săi, cărora le poartă respectul şi dragostea până în prezent. Am mai remarca că de la ei, dar poate că şi de la mult citatul Grigore Moisil din această schiţă, el a promovat în toate ipostazele de activitate un umor fin şi plin de încărcătură inteligentă.

La prilejul frumoasei aniversări, ne adresăm către profesorul universitar Constantin Gaindric cu urări de multă sănătate, dragoste din partea celor apropiaţi, rezultatele aşteptate în cercetare, discipoli pe potrivă! La mulţi ani!

Academician Valeriu CANŢER,
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare