Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Rezultatele cercetătorilor UTM – pe coperta revistei „Advanced Functional Materials”


20 februarie 2017

O echipă de doctoranzi din cadrul Departamentului microelectronică şi inginerie biomedicală de la Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică a Universităţii Tehnice a Moldovei,constituită din doctoranzii Vasile POSTICA şi Nicolai ABABII, dr., prof. univ. Victor ŞONTEA şi dr. hab., prof. univ. Oleg LUPAN, împreună cu alți 10 cercetători de la Universitatea din Londra, Marea Britanie (TOP mondial 7), Universitatea din Kiel, Germania (TOP mondial 200) şi Universitatea din Aveiro, Portugalia (TOP mondial 500), au realizat în colaborare internaţională investigaţii ştiinţifice de anvergură în tema „Hibridizarea microstructurilor şi nanostructurilor de ZnO, CuO, Fe2O3 şi integrarea individuală a lor în microsenzori şi nanosenzori”. Rezultatele cercetării s-au materializat într-o vastă lucrare colectivă: „Multifunctional Materials: A Case Study of the Effects of Metal Doping on ZnO Tetrapods with Bismuth and Tin Oxides”, cu un volum total de 46 de pagini, prim autor fiind drd. Vasile POSTICA.

Lucrarea a fost publicată în decembrie 2016 în una din cele mai prestigioase reviste ştiinţifice de specialitate – „Advanced Functional Materials”, cu factor de impact 12, iar ulterior, în semn de înaltă apreciere, a fost selectată și pentru coperta acesteia - volumul 27, ediţia 6 din 10 februarie 2017.

Autorii lucrării menționează că gazul de hidrogen este folosit tot mai frecvent în calitate de sursă regenerabilă de energie. Însă, din cauza că devine exploziv în amestec cu oxigenul din atmosferă, monitorizarea scurgerilor de hidrogen are o importanță majoră. Un alt gaz foarte des întâlnit este monoxidul de carbon – foarte toxic, de altfel, care poate cauza decesul prin asfixiere din cauza legăturii permanente cu hemoglobina din sânge. Astfel, pentru asigurarea sănătății și securității, este importantă monitorizarea continuă și depistarea rapidă a concentrațiilor înalte de gaze nocive în încăperile industriale, publice și casnice. Pentru fabricarea senzorilor de gaze se folosește de regulă oxidul de zinc (ZnO), acesta însă, fiind sensibil la o varietate largă de gaze, pot produce date eronate sau false. Apare necesitatea îmbunătățirii selectivității senzorilor pe baza acestui material la anumite tipuri de gaze prin doparea ZnO cu Bi, Sn şi hibridizare pentru a evita semnalizările nedorite, ceea ce a constituit unul din obiectivele principale ale lucrării.

Datorită eforturilor depuse în laboratoarele Universităţii Tehnice a Moldovei, a cunoştinţelor şi experienţelor acumulate, a fost posibilă integrarea atât a rețelelor hibride pe bază de tetrapozi de ZnO:Bi, SnO:Sn, cât și a tetrapozilor hibrizi individuali în structuri de micro-dispozitive multifuncționale. Rezultatele obținute au demonstrat posibilitatea îmbunătățirii proprietăților senzoriale prin doparea şi hibridizarea rețelelor date cu alți semiconductori oxidici (de Bi şi Sn) pentru a obține senzori mult mai selectivi de gaz de hidrogen și monoxid de carbon, respectiv.

http://utm.md/blog/rezultatele-cercetatorilor-utm-pe-coperta-revistei-advanced-functional-materials/