Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Doi ani de la trecerea în eternitate a academicianului Valeriu Canţer: Spaţiul în care se simţea confortabil şi inspirat (05.02.1955 - 02.04.2017)


1 aprilie 2019

Timpul se scurge nemilos, oamenii se grăbesc mereu undeva, nu e liniște și înțelegere nici în societate, aflată în tranziție de aproape trei decenii. Se schimbă generațiile, partidele de la putere, dar noi prea încet ne mișcăm înainte. Prin câte războaie a trecut și Academia de Științe a Republicii Moldova în vederea reformării ei – mulți se dădeau drept mari cunoscători în materie că ea trebuie să arate așa și nu altfel, că are o finanțare bugetară prea mare, care de fapt în ultimii ani s-a redus și a atins indicatorul de 0.34 % din PIB (a.2017). (În statele avansate industrial el constituie 2-3-4% din PIB). Ca rezultat, numărul de persoane încadrate în știință a scăzut de la 25000 în 1990 la 4697 în 2017, inclusiv cercetători 3180. Anul trecut, conform reformei prevăzute de Codul educației, institutele de cercetare ale AȘM au fost trecute în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, căruia numai aceste structuri academice îi lipseau după comasarea a trei ministere. Edificiul impunător de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 1, pare astăzi un simbol al tristeții și incertitudinii în ziua de mâine.

Dar să trecem la subiectul publicației de astăzi – doi ani de la trecerea în eternitate a academicianului Valeriu Canțer, doctor habilitat în științe fizico-matematice, profesor universitar, membru al Academiei Internaţionale de Termoelectricitate, al Comitetului Executiv al Societăţii Europene de Fizică și al Consiliului Executiv al Uniunii Balcanice de Fizică, Membru de Onoare al Institutului Internaţional de Fizică din Marea Britanie și al Academiei de Arte şi Ştiinţe Româno-Americane (SUA); Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Informatizare, al Universităţii de Stat din Tiraspol, al Universității Libere Internaționale din Moldova etc., a trăit în această atmosferă de nesiguranță și umilință, încercând să vină cu argumente, alături de colegii săi, în fața factorilor de decizie, în mass-media, la adunările de la Academia de Științe.

În 2009, a fost numit președinte al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, funcție în care s-a aflat până în ultima zi al celui de al doilea mandat: în zorii zilei de 2 aprilie 2017 a încetat să-i bată inima, după ce a muncit seara în laborator până aproape de ora 22.00. Datoria în fața statului și-a îndeplinit-o, ca un soldat, oră cu oră. A rămas șocat de vestea tristă a dispariției sale fulgerătoare și colectivul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna, regiunea Moscova, în cadrul căruia conducea în calitate de președinte, din 2009, Comitetul Internaţional de Expertiză și Consultanță în domeniul Fizicii Stării Condensate. Ca să înțelegem semnificația acestui institut, vom specifica că acesta cooperează cu 800 de centre științifice din 62 de state ale lumii. Pe continentul european există doar 2 centre de excelenţă de cercetări nucleare – cel de la Dubna și CERN, amplasat lângă Geneva. Prin urmare, ne putem da seama că acolo sunt invitați în funcții de conducere și în cercetare doar specialiști cu adevărat talentați, erudiți, consacrați care au ceva de spus în știință. Academicienii fizicieni Valeriu Canțer și Vsevolod Moscalenco au reprezentat cu brio Republica Moldova la Dubna, cel de al doilea, a decedat exact la un an de la trecerea în eternitate a primului, pe 2 aprilie 2018, iar în toamnă, pe 26 septembrie urma să împlinească 90 de ani. La Dubna a muncit cu entuziasm savantul Vsevolod Moscalenco aproape 2 decenii, fiind ales ulterior Doctor Honoris Causa al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare.

Academicianul Valeriu Canțer a fost un om deosebit, pentru care cunoașterea, știința, dragostea față de frumos, de oameni a fost totul în această lume, începând cu anii de școală, de studenție și până la sfârșitul scurtei sale vieți. Colegul și prietenul său de facultate, Igor Ciobanu, doctor în științe fizico-matematice, a mărturisit la mitingul de doliu de acum doi ani:

– Valeriu Canțer a fost o personalitate remarcabilă. Din tinerețe s-a deosebit de noi ceilalți. Bunăoară, ne ducem la sala de lectură și ce văd eu? El foarte repede trece peste materialul din program și începe să citească revista „Знание – сила“. De ce citești mereu această revistă, l-am întrebat, doar publicațiile din ea nu întotdeauna se referă direct de fizică?! Răspunsul lui m-a surprins și m-a intrigat: eu am asimilat materialul, fac acest lucru mai repede decât alți colegi. Ca student îmi îndeplinesc datoria. Prin aceste lecturi suplimentare, la care te referi,eu îmi extind spațiul creativ, spațiul pentru viitor.

La sesiunile de iarnă și de vară, a menționat în același context dr. Igor Ciobanu, studenții învățau zilnic câte 8-9 ore, pregătindu-se de examene serios. Valeriu Canțer și de această dată se evidenția prin calm imperturbabil, ascultând cu răbdare dojana prietenului său: „De ce nu-ți pasă de examene?“ Urma un răspuns similar, însoțit de un zâmbet cald: eu m-am pregătit de examene pe parcursul anului de studii.Acum îmi iau spațiu pentru a medita mai profund asupra acestor procese; nu crede că dacă eu nu stau cu cartea în mână, nu învăț. Astfel, prietenul meu își delimita un spațiu, în care se simțea confortabil și inspirat“. Interesantă a fost această personalitate Valeriu Canțer, subliniază dl Ciobanu: el își lua spațiu pentru a medita, a gândi și filozofa asupra diverselor procese din fizică, încât noi, cei care stăteam cu ochii pe carte, am rămas foarte și foarte departe de el…

Ilustrul fizician Sveatoslav Moscalenco, membru al AȘM, îndurerat de această pierdere irecuperabilă pentru știință, a subliniat că Valeriu Canțer este un eminent discipol ai unor somități ale științei ruse ca academicianul Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel, academicianul Leonid Keldâș, care a intrat în tezaurul de aur al fizicii mondiale cu efectele şi tehnica ce-i poartă numele. Am adăuga că Valeriu Canțer a interacționat și cu academicianul Andrei Saharov, care l-a impresionat prin erudiția sa științifică. Analizând dezvoltarea științei în Republica Moldova, dl Sveatoslav Moscalenco a menționat că Valeriu Canțer a fost o personalitate talentată care s-a afirmat nu numai ca un eminent fizician teoretician, ca un fizician experimentator de înaltă calitate, dar și ca un inovator care aplica în practică rezultatele științifice obținute. “E foarte greu de a lucra în fiecare din aceste trei compartimente ale fizicii contemporane, dar colegul nostru ne-a demonstrat că se poate, uimindu-ne prin performanțele sale științifice” – a specificat vorbitorul.

Cu altă ocazie, academicianul Alexei Simașchevici a completat portretul regretatului fizician: – Valeriu Canțer a fost un fenomen în știința noastră: fiind un fizician teoretician cu literă mare, a îmbinat perfect teoria cu fizica experimentală, pe care o înțelegea în profunzime. Ca reprezentant al celui de al doilea domeniu, eu sincer îl admiram. Am încercat mai târziu și eu să-mi găsesc un discipol pe care l-aș îndruma și pregăti pentru activitate în aceste domenii adiacente. L-am trimis și peste hotarele republicii, dar n-am reușit până la urmă – tânărul coleg a evadat în alt laborator, unde era mai simplu de lucrat.

Academicianul Valeriu Canțer a fost preşedinte al Societăţii Ştiinţifice „Omul şi Universul” și al Uniunii Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice din R. Moldova. Rezultatele activităţii sale ştiinţifice prodigioase sunt ilustrate şi de numărul semnificativ de premii şi menţiuni: laureat al Premiului Republican pentru Tineret în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (1983), laureat al Premiului Național al Republicii Moldova în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (2004), Premiul Prezidiului AŞM pentru activitatea ştiinţifică (1992), Premiul anual VIP 2002 – VIP în ştiinţă (2002), titlul de „Om Emerit al Republicii Moldova” (2005), Ordinul „Gloria Muncii” (2010), Medalia AŞM „Dimitrie Cantemir” (2012). A publicat peste 500 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 8 monografii şi manuale, autor a 30 de brevete de invenţie. La vârsta de numai 36 de ani (a.1991), a editat, în colaborare cu profesorul universitar din Iași, Ion Nicolăescu, primul manual de Fizica Corpului Solid în trei volume, utilizat în instituțiile de învățământ universitar de pe ambele maluri ale Prutului. Sub conducerea sa au susținut tezele 12 doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe fizico-matematice, alţi 3 doctoranzi erau la etapa de finalizare a tezelor de doctorat.

Pe 2 aprilie curent, se împlinesc doi ani de la plecarea dintre noi a ilustrului fizician și patriot Valeriu Canțer. Am venit cu aceste mărturisiri ale unor oameni de știință pentru a comemora numele unui savant, talentul și fapta sa în cercetare, care și-a dedicat integral viața fizicii moderne, managementului științei, dar și pregătirii cadrelor științifice de înaltă calificare. La acel miting de doliu de la Academia de Științe, la care au participat sute de oameni s-a vorbit și despre necesitatea eternizării numelui lui Valeriu Canțer, care și-a iubit țara, poporul său și l-a servit până în ultima clipă a vieții sale. Spre regret, memoria și entuziasmul în acest sens au fost de scurtă durată. Constat că nu știm să ne apreciem valorile naționale, să le promovăm în educarea și formarea a noi generații de cercetători. Până când nu vedem din urmă – în școală, la facultate, la doctorat – un alt Valeriu Canțer, talentul căruia ar străluci cu aceeași intensitate și ar încuraja și pe alți tineri să facă carte serioasă. Voi, cei mulți, care l-ați iubit și însoțit în ultimul său drum pe Valeriu Canțer, să nu-l dați uitării! Lacrimile și durerea voastră au fost sincere ( Vezi mitingul de doliu pe You Tube din 4 aprilie 2017). Să fim consecvenți și cu dragoste față de cei mai buni fii ai neamului nostru pentru spiritualitatea noastră și să le eternizăm numele: la baștină, în Chișinău, la Academia de Științe. Pot fi și alte idei.

Tatiana ROTARU