română | русский | english

Recomandări metodice generale

În Program sunt specificate compartimentele şi temele în vederea pregătirii şi susţinerii examenului de doctorat la disciplina „Metode economico-matematice” pentru doctoranzi şi competitori la specialitatea 08.00.13 „Metode economico-matematice”. Programul constă din trei compartimente de bază: „Metode matematice”, „Cibernetică economică” şi „Informatică economică”.

Referitor la compartimentul „Metode matematice”, doctoranzii şi competitorii trebuie să cunoască metodele şi modelele principale ce ţin de: algebra liniară; analiza matematică; teoria probabilităţilor şi statistica matematică; cercetările operaţionale şi econometrie. Doctoranzii şi competitorii trebuie să poată folosi metodele matematice la rezolvarea problemelor din domeniul analizei şi pronosticării evoluţiei sistemelor micro- şi macroeconomice.

În ce priveşte compartimentul „Cibernetica economică”, doctoranzii şi competitorii trebuie să cunoască: obiectul şi metodele ciberneticii economice; conceptul, analiza, sinteza şi conducerea optimală a sistemelor cibernetico-economice; modelarea cibernetică a spaţiului economic, inclusiv aspectele pieţei ca sistem cibernetico-economic, modelarea funcţionării structurilor de piaţă, modelele cibernetice ale principalelor tipuri de piaţă, modelul cibernetic general al economiei de piaţă. Doctoranzii şi competitorii trebuie să poată folosi metodele ciberneticii economice la rezolvarea problemelor din domeniu.

În ce priveşte compartimentul „Informatica economică”, doctoranzii şi competitorii trebuie:

• să cunoască: bazele teoretice ale informaticii economice; arhitectura, componentele, sistemul de programe şi principiile de funcţionare a calculatoarelor electronice; construcţia, sistemul de programe, modelele larg utilizate şi tehnica de lucru a calculatoarelor personale; noţiunile generale despre sistemele de calcul şi componentele lor, inclusiv reţelele de transfer date, reţelele de calculatoare; serviciile în reţele; elaborarea, implementarea şi dezvoltarea sistemelor informatice economice; aspectele ce ţin de argumentarea eficienţei economice a sistemelor informatice;
• să cunoască logica programării calculatoarelor, tehnologiile de rezolvare a problemelor asistată de sistemele de calcul;
• să cunoască pachetele de programe aplicative larg utilizate în activităţile de birou, cercetarea, modelarea şi optimizarea proceselor economice;
• să cunoască tehnologiile informatice avansate utilizate în activităţile economice;
• să poată folosi mijloacele informatice la rezolvarea problemelor din domeniul de specializare.

Conţinutul programului

Metode matematice

Modelarea matematică ca metodă a cunoaşterii ştiinţifice a fenomenelor şi proceselor economice.
Noţiune de model şi modelare. Elementele şi etapele procesului de modelare. Tipurile de modelare. Particularităţile modelării matematice ale obiectelor economice.
Aspectele tehnologice de producere şi economico-sociale ale modelării economico-matematice. Particularităţile observărilor şi măsurărilor economice. Caracterul aleatoriu şi incert ale modelării economico-matematice. Verificarea adecvatităţii modelelor.
Apariţia şi dezvoltarea metodelor economico-matematice: „Tabelul Economic” al lui Francois Quesnay; Şcoala Matematică Clasică în Economia Politică a secolului XIX (O. Cournot, G.Gossen, L. Walras, C. Menger, ş.a.). Orientarea statistică în domeniul economico-matematic: Econometrica.

Algebra liniară
Sisteme de ecuaţii liniare. Metode de analiză şi rezolvare. Algebra matricială. Spaţii vectoriale şi euclidiene; proprietăţi. Mulţimi convexe. Aplicaţii în economie: modelul Leontief „Input-Output”.
Vectori şi valori proprii. Funcţiile pătratice; forma canonică. Teorema Silvester (Legea inerţiei).

Analiza matematică
Şiruri şi serii numerice. Criterii de convergenţă şi divergenţă. Serii de puteri. Serii Maclaurin şi Taylor.
Funcţii reale de mai multe variabile. Derivatele parţiale şi diferenţialele funcţiilor de mai multe variabile. Aplicaţii în analiza economică: valoarea marginală; ritmul de variaţie; elasticităţi. Formula Taylor pentru funcţii de mai multe variabile. Matricea hessiană. Extremele funcţiilor de mai multe variabile. Extreme cu legături (condiţionate); metoda Lagrange. Aplicaţii în economie: problema comportamentului optim al consumatorului, producătorului etc.
Integrale generalizate (improprii): integrale cu limite infinite; integrale din funcţii nemărginite. Derivarea integralelor ce depind de un parametru. Integrale euleriene (de tip Euler): funcţia Gamma, funcţia Betta; proprietăţi. Integrale Stielties. Integrala dublă; proprietăţi; calcularea integralelor duble; schimbarea de variabile la integrala dublă.

Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi şi de ordin superior. Ecuaţii cu diferenţe finite: analiza şi soluţionarea lor; aplicaţii în analiza economică. Aplicaţii în economie: modelul Solow, modelul ciclului economic Hicks-Samuelson.

Teoria probabilităţilor şi statistica matematică
Algebra evenimentelor şi probabilităţilor. Formula probabilităţii totale şi formula lui Bayes. Scheme clasice de calcul al probabilităţii: de tip Poisson, Bernoulli, Pascal, etc.
Variabile aleatoare discrete şi continue. Legi de repartiţie. Tipuri clasice de repartiţie a probabilităţilor ale variabilelor aleatoare: repartiţia binomială, Poisson, normală, gamma, exponenţială, betta, Pearson, Student, Fisher; caracteristicile numerice ale acestor repartiţii.
Legi ale numerelor mari şi teorema limită: teorema Cebâşev; Poisson; Bernoulli; Leapunov; Moivre-Laplace.
Selecţie. Funcţia de repartiţie a selecţiei. Elemente de teorie a estimaţiei: estimaţii punctuale, nedeplasate, consistente, eficiente. Metoda momentelor, verosimilităţii maxime. Intervale de încredere.
Verificarea ipotezelor statistice. Teste de concordanţă. Criteriul de concordanţă Pearson.

Metode şi modele ale cercetării operaţionale
Modele liniare ale cercetării operaţionale. Metoda Simplex. Teoria dualităţii. Reoptimizarea. Programarea parametrică. Programarea discretă. Programarea pe blocuri: abordările Dantzig-Wolfe şi Kornai-Liptac.
Jocuri; jocuri matriceale. Reguli decizionale în condiţii de risc şi incertitudine. Arbori decizionali.
Probleme multicriteriale ale cercetării operaţionale. Metoda utilităţii globale Boldur-Lăţescu. Metoda Programării Scop.
Metode grafice de modelare a proceselor economice. Probleme de optimizare în reţea: problema arborelui minim; problema drumului optim în reţea; problema fluxului maxim în reţea; problema analizei drumului critic; problema voiajorului.
Teoria firelor de aşteptare; analiza sistemelor de aşteptare. Probleme de gestiune a stocurilor.
Pachetul QM: posibilităţi de utilizare.

Metode econometrice
Modelul clasic general. Estimatorii celor mai mici pătrate. Teorema Gauss-Markov. Testarea modelului liniar general. Modele neliniare. Diverse aspecte ale regresiei multiple: multicolinearitatea; heteroscedasticitatea, autocorelaţia; metode de detectare şi estimare. Predicţii (prognoze) cu ajutorul modelelor econometrice. Intervalele de încredere ale prognozelor.
Sisteme simultane de ecuaţii econometrice. Forma structurală, redusă. Problema identificabilităţii. Metode de estimare.
Pachetul EVIEWS: posibilităţi de utilizare.

Cibernetica economică

Obiectul şi metodele ciberneticii economice
Abordarea sistemică şi analiza de sistem în natură şi societate. Apariţia şi dezvoltarea ciberneticii. Obiectul şi metodele de studii ale ciberneticii.
Clasificarea disciplinelor cibernetice. Locul şi rolul ciberneticii în ansamblul disciplinelor de sistem. Obiectul ciberneticii economice.

Sisteme cibernetico-economice
Conceptul de sistem cibernetic. Caracterizare generală. Legităţile generale ale organizării şi funcţionării sistemelor cibernetico-economice. Legea varietăţii necesare (Ashby), legea conexiunii inverse (Wiener), principiul emergenţei, principiul complementarităţii externe, legea entropiei negative.
Formalizarea conceptului de sistem cibernetic şi a proprietăţilor acestuia. Modelul abstract (relaţional), modelul analitic (diferenţial), modelul topologic, modelul ierarhic (Mesarovic).
Clasificarea sistemelor cibernetice. Sisteme dinamice liniare. Rezolvarea modelului diferenţial matricial al sistemului dinamic liniar.
Proprietăţile sistemelor dinamice liniare. Controlabilitatea. Observabilitatea. Accesibilitatea şi detectabilitatea. Descompunerea şi descentralizarea. Informaţia şi modelarea cibernetico-economică.

Analiza şi sinteza sistemelor cibernetico-economice
Proprietăţi statice şi dinamice ale sistemelor cibernetico-economice. Analiza sistemelor dinamice deterministe. Metoda variabilelor canonice.
Analiza sistemelor liniare stocastice. Analiza în domeniul timpului. Analiza în domeniul frecvenţei.
Analiza sistemelor neliniare şi nestaţionare. Sinteza sistemelor dinamice. Estimatoare de stare. Problema sintezei conexiunii inverse.

Conducerea optimală a sistemelor cibernetico-economice
Formularea problemei teoretice a conducerii sistemelor cibernetice. Tipologia problemelor de conducere optimală. Sisteme neliniare continue. Sisteme liniar continue cu criterii integral pătratic. Problema urmării optimale. Sisteme dinamice discrete. Sisteme cu întârziere.
Sisteme de conducere cu program. Sisteme de urmărire. Sisteme de conducere optimală şi extremală. Sisteme de conducere suboptimală.
Tipuri principale de sisteme cibernetice de conducere. Sistem de conducere adaptivă. Sisteme de conducere cu autoreglare. Sisteme de conducere instruibile. Sisteme de conducere cu structura variabilă.
Strategii optimale şi suboptimale de conducere cibernetică. Concepte de bază ale optimizării statistice. Conducerea optimală a sistemelor dinamice. Principiul maximului Pontreaghin. Programarea dinamică. Conducerea optimală a sistemelor ierarhizate. Metode de descompunere-coordonare.

Piaţa – sistem economic complex
Conceptul de spaţiu economic. Elementele componente ale spaţiului economic. Agenţii economici. Cadrul instituţional. Mediul înconjurător. Economie deschisă şi economie închisă.
Definirea şi trăsăturile sistemice ale pieţei. Principalii agenţi economici şi raporturile lor cu piaţa. Principiile funcţionării de ansamblu a pieţei.
Modul de comportament al consumatorului. Preferinţe şi alegeri. Axiomele de comportament ale consumatorului; noţiune de funcţie de utilitate; definiţie şi proprietăţi.
Reprezentarea utilizării consumului. Proprietăţile utilităţii. Modelul Marshall al consumatorului. Soluţionarea problemei. Analiza condiţiilor de optimalitate (de echilibru) de ordinul întâi şi doi ale problemei consumatorului.
Funcţiile de cereri la bunuri. Omogenitatea funcţiilor de cerere, elasticităţi. Influenţa modificării venitului. Influenţa modificării preţului. Ecuaţia lui Slutsky; interpretarea ei geometrică. Influenţa compensată a modificării preţului prin venituri. Interpretarea şi analiza ecuaţiei lui Slutsky. Formarea cererii agregate.
Modelul de comportament al firmei. Modelele posibilităţilor tehnologice ale firmelor. Mulţimea de producţie posibilă. Intrări şi ieşiri. Intrări necesare şi izocuante. Ieşiri şi funcţii de producţie. Funcţii de producţie cu factori substituibili: liniare; de tip putere (Cobb-Douglas); cu elasticitate constantă (de tip CES). Funcţii de producţie cu proporţii constante (de tip Leontief).
Funcţia de profit. Profitul firmei competitive. Proprietăţile funcţiei de profit. Cereri de factori condiţionate şi funcţii de cost. De la funcţii de profit (cost) la mulţimi tehnologice.
Problema firmei. Condiţii de optimalitate de ordinul întâi. Optimizarea comportamentului şi decizii de ofertă. Maximizarea producţiei în condiţiile unor resurse financiare limitate. Minimizarea costului de producţie pentru un set de ieşiri dat. Maximizarea profitului.
Analiza condiţiilor de echilibru al producătorului. Modificarea nivelului resurselor financiare şi/sau a structurii preţurilor factorilor şi influenţa asupra deciziei firmei. Construirea ofertei agregate.

Modelarea funcţionării structurilor de piaţă
Piaţa – sistem cu structură deterministă. Elemente componente ale structurii pieţei. Caracteristici şi tipuri de structuri de piaţă. Abordarea cibernetică a structurilor de piaţă. Piaţa concurenţială perfectă. Condiţii de funcţionare. Curbele cererii şi funcţia ofertei. Funcţionarea pe termen scurt, mediu şi lung. Formarea preţului de echilibru. Stabilitatea preţului de echilibru. Stabilitatea statică şi dinamică.
Piaţa de monopol. Modelul clasic. Venitul firmei monopoliste. Modelul de comportament al producătorului monopolist. Decizii de menţinere a monopolului. Monopolul multiprodus. Monopolul discriminist.
Piaţa de monopson. Combinarea monopolului cu monopsonul. Modelul monopolului bilateral. Piaţa de monopol concurenţial. Diferenţierea produselor şi multiplicitatea firmelor. Modelul de comportament al firmelor pe piaţa de monopol concurenţial.
Piaţa de duopol. Ipoteza dublei dependenţe: duopolul simetric (modelul Cournot); duopolul asimetric (Stackelberg). Ipoteza dublei dominante. Modele de comportament ale firmelor pe piaţa de duopol.
Piaţa de oligopol. Caracteristici principale. Independenţa şi incertitudinea. Principalele situaţii oligopoliste. Modelul coordonării perfecte. Modelul coliziunii. Modelul preţului director. Strategii optimale ale firmelor oligopoliste. Folosirea teoriei jocurilor în analiza pieţei oligopol.
Modelul echilibrului general de tip Walras.

Modele cibernetice ale principalelor tipuri de pieţe
Piaţa bunurilor şi serviciilor. Cererea şi oferta de bunuri. Echilibrul Keynesian. Cererea şi oferta în exces. Instrumente economice de orientare a cererii.
Piaţa forţei de muncă. Modelarea cererii şi ofertei forţei de muncă. Echilibrul pe piaţa muncii. Dinamica veniturilor reale şi a productivităţii muncii. Şomajul voluntar şi involuntar. Politici economice pe piaţa forţei de muncă.
Piaţa financiară. Corelaţii financiare fundamentale. Echilibrul pe piaţa banilor. Politici monetare şi fiscale.
Piaţa capitalului. Cererea pentru investiţii. Criteriul valorii actuale eficienţei marginale pentru investiţii. Întârzieri în cererea pentru investiţii. Politici privind investiţiile.

Modelul cibernetic general al economiei de piaţă
Principalele concepţii şi modele globale privind funcţionarea de ansamblu a economiei de piaţă. Modelul neokeynesian. Modelul economiei neoclasice. Modelul monetarist.
Subsistemele sistemului economiei de piaţă. Ecuaţiile modelului general. Principalele interdependenţe dintre subsisteme.
Descrierea funcţionării de ansamblu a economiei. Studierea principalelor procese economice la nivel global: producţia, şomajul, inflaţia, deficitul bugetar, repartiţia venitului naţional, dinamica stocurilor de capital.
Analiza condiţiilor de creştere economică. Modelele Harrod-Domar; de tip neoclasic Solow. Principalele instrumente economice de orientare a economiei de piaţă. Politici monetare. Politici fiscale. Politici de stabilizare. Ciclul economic şi analiza acestuia: modelul Hicks-Samuelson. Analiza relaţiilor economice externe.
Modelul de extindere economică de tip Von Neumann. Modelul static şi dinamic de tip Leontief.
Modelul econometric de tip Klein.

Informatica economică

Aspectele funcţionale şi tehnologice ale informaţiei economice
Noţiune, rolul şi clasificarea informaţiei economice.
Metodele de bază de studiere şi indicatorii de apreciere a informaţiei economice.
Modelarea informaţională a proceselor şi sistemelor economice.
Aprecierea necesităţilor de informaţii pentru gestiune economică.

Structuri de date
Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO). Înlănţuiri n-dimensionale.
Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari. Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).
Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.

Programarea calculatoarelor
Tehnici de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte.
Noţiuni de clasă, moştenire, polimorfism. Exemple.
Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura programului. Termenii.
Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea semanticii procedurale cu ajutorul predicatului tăierea. Ipotezele lumii închise şi lumii deschise.

Inteligenţa artificială
Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.
Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.
Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.
Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale.
Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.
Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.

Baze de date
Noţiunile bază de date şi SGBD. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.
Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea constrângerilor de integritate.
Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi constrângerile de integritate.
Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.
Algoritmii de aducere a bazei de date în forma normală trei prin descompunere şi prin sinteză. Dezavantajele algoritmilor şi tratarea dezavantajelor.

Reţelele informatice
6Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de transfer date.
Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componente de bază, metode de acces la mediu, tehnologii moderne.
Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.
Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.
Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF şi RIP.
Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.
Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit Ethernet.

Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice
Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei informaţionale. Criteriile calităţii, restricţii.
Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale. Alegerea variantei optime a procesului tehnologic informaţional în baza multor criterii şi restricţii.
Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului tehnologic informaţional. Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.
Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre nivelele de centralizare şi descentralizare.
Tehnologia neformularistă în sistemele informatice economice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.

Sisteme informatice economice
Sisteme informatice economice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.
Principii, strategii şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice economice.
Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic economic.
Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic economic.
Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic economic.
Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic economic.
Eficacitatea economică a sistemelor informatice economice.
Managementul informaţional şi rolul său în elaborarea strategiei activităţilor socio-economice.
Sisteme informatice de producţie integrate.
Sistemele informatice financiar-bancare: caracteristica, particularităţi. Sisteme de plăţi electronice.
Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice economice.
Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple.
Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

Tehnologii şi aplicaţii informatice avansate în economie
Tehnologiile informatice în activitatea economică: noţiuni de bază, clasificare, evoluţie.
Tehnologii informatice cu resurse distribuite.
ehnologia “client-server” şi aplicarea ei în prelucrarea informaţiei economice. Internet în aplicaţiile economice.
Securitatea informaţiilor în activităţile economice. Sursele de pericol pentru sistemele informatice.
Metode şi mijloace de protecţie a informaţiilor în sistemele informatice.
Economia electronică: definiţie, particularităţi.
Afacerile electronice: definiţie, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.
Afacerile electronice în Republica Moldova: stare de lucruri, rol şi perspective de dezvoltare.

Organizarea şi economia serviciilor informatice
Serviciile informatice: concepţie, funcţii principale.
Resursele informaţionale, inclusiv globale.
Noile forme de organizare a serviciilor informatice. Clasificarea formelor de utilizare a tehnicii de calcul; formele organizaţionale ale serviciilor informatice.
Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Cost şi preţ. Preţuri discriminatoare.
Protecţia proprietăţii intelectuale.
Orientările de bază ale perfecţionării serviciilor informatice.

Literatura de specialitate

La compartimentul Metode matematice

1. O.Popescu, D.Baz ş.a. Matematici aplicate în economie. Bucureşti, 1999.
2. E.Ţigănescu, D.Mitruţ. Bazele cercetării operaţionale. Vol. 1, ASE Bucureşti, 2001.
3. Gh.Ciobanu, E.Ţigănescu. Cercetări operaţionale cu aplicaţii în economie. Optimizări liniare. ASE Bucureşti, 2002.
4. Х.Таха. Введение в исследование операций. В 2-х книгах. Пер. с англ. – М.: Мир, 1985.
5. E.Şt.Pecican. Econometrie. Bucureşti, 1994.
6. W.H.Greene. Econometric Analysis. New-York University, 2003.-1026 pages.
7. Я.Р.Магнус, П.К.Катышев, А.А.Пересецкий. Эконометрика. Начальный курс, Москва, 2001.

La compartimentul Cibernetică economică

1. E. Scarlat, N. Chiriţă. Bazele ciberneticii economice, Bucureşti: Editura Economică, 1997.
2. E. Scarlat, N. Chiriţă, Sisteme cibernetice ale economiei de piaţă, Bucureşti, Editura Economică, 1997.
3. A.Gameţchi, D.Solomon. Modelarea matematică a proceselor economice. Chişinău: Evrica, 1998. – 632 p.
4. Л.Столерю. Равновесие и экономический рост. Москва, 1974.
5. L.Spircu ş.a. Bazele ciberneticii economice, partea I, Modelarea şi reglarea optimală a sistemelor cibernetico-economice, Editura ASE Bucureşti, 2002.
6. E. Scarlat, N. Chiriţă, Cibernetica sistemelor economice. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2000.
7. С.А.Ашманов. Введение в математическую экономику. – Москва: Наука, 1984.
8. Э.Маленво. Лекции по микроэкономическому анализу. Пер. с фр. под. ред. А.К. Багриновского. М: Наука, 1985.
9. А.Г.Гранберг. Динамические модели народного хозяйства. – М: Экономика, 1985.
10. Моделирование народнохозяйственных процессов. Уч.пос. Под ред. И.В.Котова. Ленинград:ЛГУ, 1990.
11. М.Кубонива и др. Математическая экономика на персональном компьютере. Пер.с япон. –М. Финансы и Статистика. 1991.

La compartimentul Informatică economică

1. O.Bogdan, D.Luca. Informatica aplicată în economie. - Bucureşti, ASE, 1997.
2. I.Roşca şi col. Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile. - Bucureşti, Ed.didactică şi pedagogică, 1993.
3. V.Cotelea. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.
4. A.Tanenbaum. Reţele de calculatoare. Bucureşti, 2002.
5. D.Oprean, D.Racoviţan, V.Oprean. Informatica de gestiune şi managerială. - Oradea, Eurounion, 1995.
6. I.Costaş. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice. Chişinău, ASEM, 1997.
7. V.Cotelea. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000.
8. I. Lungu, Gh. Sabău ş.a. Sisteme informatice pentru conducere. - Bucureşti, 1994.
9. A.Вендеров. CASE-технологии. Современные методы и средства проектирования информационных систем. – М.: Финансы и статистика, 1998.
10. А.Мишенин. Теория экономических информационных систем. –М.: Финансы и статистика, 1999.

Literatura suplimentară

La compartimentul Cibernetică economică

1. E. Scarlat, N. Chiriţă. Curs de cibernetică economică. Cibernetica sistemelor microeconomice. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2003.
2. M. Intrilligator. Mathematical Optimization and Economic Theory. N.J.: Prentice-Hall, 1971 (în rusă – 1975).
3. E. Ţigănescu, M. Dumitru ş.a. Curs de cibernetică economică, partea I, Bucureşti, 1993.
4. M. Mănescu, E. Ţigănescu ş.a. Culegere de probleme de cibernetică economică, partea I, Bucureşti, 1980.
5. E. Ţigănescu, G. Oprescu, E. Scarlat. Lucrări practice la disciplina „Cibernetica economică” (culegere de probleme), partea II, Bucureşti, 1986.
6. M. Mănescu. Cibernetica economică,Bucureşti, 1979.
7. М. Мэнеску. Экономическая кибернетика, Москва, Экономика, 1986.
8. Н. Кобринский, Е. Майминас, А. Смирнов, Экономическая кибернетика, Москва, Экономика, 1982.
9. N. Chiriţă, E. Scarlat, D. Tatu, M. Constantin, Cibnernetică economică. Culegere de exerciţii, probleme şi teste. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2001.
10. Х.Никайдо. Выпуклые структуры и математическая экономика. – М.: Мир, 1972.

La compartimentul Informatică economică

1. I.Radu, M. Ursăcescu, Florin Ioniţă. Informatica pentru managementul firmei, ALMI, 1998.
2. S.Russel, P.Norvig. Artificial Intelligence. A modern approach. N.J.: Prentice Hall, 2003.
3. Kenneth C.Laudon, Jane Price Laudon. Information Systems and the Internet. -USA, The Dryden Press, 1998.
4. R.M.Stair. Principles of Information Systems. New York: Boyd & Fraser publishing company, 1992.
5. W.L.Currie, B.Gallers. Rethinking Management Information Systems. London: Oxford Press, 1999

Specialitatea