05.02.08 – Programa examenului de doctorat
Recomandări metodice generale
Doctorandul trebuie să confirme la examenul de doctorat cunoştinţe profesionale la compartimentele respective ale ştiinţei, să cunoască bine teoriile existente şi metodele contemporane de cercetare, analiză şi calcul în domeniu.Programa suplimentară trebuie să conţină compartimente noi ale acestei ramuri a ştiinţei şi acele ce ţin de direcţia de cercetări a competitorului. Tot odată trebuie să se ţină cont şi de realizările obţinute în această ramură a ştiinţei, de literatura modernă
Programa suplimentară se elaborează şi se aprobă în instituţia unde are loc susţinerea examenului.
Conţinutul programei
Mediul industrial conemporan
Tipologia industrială.Tipuri de produse, moduri şi tipuri de producţie, tipuri de fabricaţie, tipuri de întreprinderi.
Organizarea şi gestiunea producţiei Funcţiile producţiei, organizarea producţiei, funcţia „producţie”, gestiunea producţiei, reducerea termenelor de lansare ale produsului, reducerea costurilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate, mentenabilitatea şi siguranţa de funcţionare, reciclabilitatea produselor.
Modele de integrare sistemică şi globală a producţiei.Conceptul de productică, fabricaţia integrată prin calculator (CIM), arhitectura de sisteme deschise pentru fabricaţia integrată prin calculator (CIM-OSA), producţia suplă (lean produciion), sisteme de fabricaţie inteligente (IMS), sisteme de fabricaţie holonice (HMS), sisteme de fabricaţie fractale, sisteme de fabricaţie bionice (BMS), sisteme de fabricaţie extinse / virtuale.
Calitatea produselor şi entităţilor de prelucrat în construcţia de maşini
Calitatea maşinilor, ansamblurilor.
Calitatea pieselor. Piesa ca sistem, proprietăţi sistemice, structuri tipice, parametrii de calitate, normarea lor.
Calitatea suprafeţelor elementare. Parametrii de calitate, normarea lor.
Proprietăţile fizico-mecanice ale straturilor superficiale.
Formarea parametrilor de calitate ai materialului şi al stratului superficial prin metode tehnologice
Formarea proprietăţilor materialului piesei. Parametri, factori, metode tehnologice, mecanisme.
Formarea proprietăţilor fizico-mecanice ale stratului superficial. Parametri, factori, metode tehnologice, mecanisme.
Formarea rugozităţii suprafeţei prelucrate. Parametri, factori, metode tehnologice, mecanisme.
Formarea structurii şi preciziei piesei
Etapele realizării operaţiei:Instalarea semifabricatului, reglarea maşinii-unelte, prelucrarea mecanica. Funcţiile instalării, reglării, prelucrării.
Precizia de prelucrare. Evoluţia preciziei de prelucrare, situaţia actuală, metode de asigurare (individuala, automata). Evoluţia metodei automate pe sisteme tehnologice contemporane.
Categorii de erori. Repartiţii, legităţi, repartiţii empirice şi teoretice, parametrii lor. Suprapunerea repartiţiilor, factori dominanţi. Repartiţia mediilor.
Analiza preciziei de prelucrare prin metoda statistică.
Instalarea (orientarea şi fixarea) elementelor sistemului tehnologic, entităţii de prelucrat. Teoria orientării. Sisteme moderne de orientare şi fixare a dispozitivelor, sculelor, entităţii de prelucrat: asigurarea rigidităţii, stabilităţii, fiabilităţii.
Reglarea sistemului tehnologic. Esenţa şi metode de reglare. Specificul reglării maşinilor unelte cu Control Numeric. Sisteme de testare a sculelor.
Prelucrarea mecanică. Metode, procedee, caracteristica tehnologică.
Erori produse de imprecizia elementelor sistemului tehnologic, de uzura elementelor sistemului tehnologic, de acţiunea forţelor in sistemul tehnologic, de încălzirea sistemului tehnologic. Legităţi, factorul de timp, caracterul erorilor, metode de determinare.
Erori produse la instalarea elementelor sistemului tehnologic, entităţii de prelucrat. Legităţi, factorul de timp, caracterul erorilor, metode de determinare. Principiile coincidentei bazelor şi orientării invariante – surse, mecanisme şi recomandări de sporire a preciziei de prelucrare.
Erori de reglare. Structura, analiza dimensionala comparativa a metodelor de reglare. Calculul erorilor de reglare.
Cote de reglare. Relaţia cotă tehnologice – cotă de reglare. Cota de reglare, toleranţa, abaterile.
Dispersia totala şi componentele ei. Erori cumulative, modalitatea de cumulare, dispersia şi legile repartiţiei. Dispersia totala şi eroarea sumară de prelucrare. Bilanţul erorilor de prelucrare.
Măsuri pentru sporirea preciziei de prelucrare. Realizări pe maşini unelte clasice, pe maşini contemporane cu control numeric.
Structura proceselor tehnologice şi a operaţiilor de prelucrare mecanicA
Succesiunea prelucrării suprafeţelor. Criterii de determinare, algoritmi logici, metode, evoluţii de la maşini unelte clasice la cele moderne cu control numeric.
Adaosuri de prelucrare. Funcţiile, clasificarea, menirea, adaosuri suplimentare, metode de determinare, esenţa, calculul dimensiunilor intermediare.
Structura proceselor tehnologice şi a operaţiilor de prelucrare mecanică. Numărul, succesiunea şi structura operaţiilor in procesul tehnologic. Factorii şi mecanismul influenţei. Funcţia şi importanta primei operaţii.
Principiile diferenţierii, concentrării şi centralizării prelucrării. Esenţa lor, structuri de operaţii caracteristice principiilor.
Proiectarea regimurilor de aşchiere. Regimuri de aşchiere in funcţie de structura operaţiei şi particularităţile maşinii unelte. Optimizarea regimurilor de aşchiere. Criterii de optimizare.
Normarea operaţiilor. Structura normelor de timp funcţie de structura operaţiei şi particularităţile maşinilor unelte. Normarea procesului tehnologic.
Analiza dimensionala a operaţiilor şi a procesului tehnologic
Relaţii dimensionale. Ierarhia relaţiilor dimensionale.
Lanţuri dimensionale tehnologice. Structura, influenţa metodei de reglare, evaluarea, metode de rezolvare. Rolul adaosului de prelucrare. Relaţii dimensionale pentru cote diametrale şi liniare, abateri spaţiale.
Precizia operaţiilor tehnologice, procesului tehnologic. Stabilirea tolerantelor pentru: cotele tehnologice, abaterilor de formă şi de poziţie reciprocă.
Lanţuri dimensionale de reglare. Evaluarea. Stabilirea tolerantelor elementelor.
Lanţuri dimensionale cu elemente de compensare. Fenomenul, sursele şi mecanismul compensării erorilor de prelucrare, influenta asupra preciziei la prelucrarea dintr-o instalare.
Caracteristici ale entităţilor de prelucrat (asamblat) şi a sistemelor tehnologice
Adaptare reciprocă a entităţilor de prelucrat (asamblat) şi a sistemelor tehnologice. Esenţa, importanţa, căile de soluţionare.
Caracteristica tehnologica a construcţiilor. Prelucrabilitatea materialului şi tehnologicitatea construcţiei piesei, cerinţe generale, aspectele ale analizei. Tehnologicitatea nomenclatorului de piese, unificarea construcţiei pieselor, suprafeţelor elementare, parametrilor dimensionali, preciziei, unificarea soluţiilor tehnologice, unificarea dotării tehnice.
Caracteristici ale sistemului tehnologic. Posibilităţi tehnologice ale maşinilor unelte şi a sistemelor tehnologice de generare a suprafeţelor, de formare a diferitor poziţii reciproce ale suprafeţelor, de control, testare, diagnosticare.
Capacitatea de transfer a sistemului tehnologic. Pierderi de timp la nivel de faza tehnologica, operaţie, proces tehnologic, procese tehnologice. Metode de diminuare a pierderilor de timp. Principiul intensificării şi continuităţii.
Stabilitatea sistemului tehnologic. Factori destabilizatori externi şi interni, metode de asigurare a stabilităţii: dublarea resurselor, flexibilitatea sistemului tehnologic.
Flexibilitatea sistemului tehnologic. Componentele flexibilităţii: flexibilitatea de reglare, flexibilitatea nomenclatorului, flexibilitatea tehnologică, flexibilitatea în raport cu volumul de producţie, flexibilitatea de dezvoltare, universalitatea.
Nivel de automatizare. Automatizarea procesului de producţie, concepte de automatizare, abordarea sistemică. Automatizarea locala, complexa, integrala. Automatizarea fabricării. Concepte de automatizare a fabricării. Automatizarea in flux. Automatizarea flexibila, momente noi, esenţa, logica integrabilităţii, corelarea problemelor de ordin tehnic şi organizatoric, necesitatea abordării sistemice, prevederile conceptului. Structura fluxului material, factorii de influenţă. Structura fluxului de scule.
Unităţi de fabricare automatizată. Linii automate, linii automatizate. Modul de fabricare flexibil, linie flexibila, sector flexibil, secţie flexibilă.
Concepte şi soluţii noi în tehnologia construcţiilor de maşini
Conceptul prelucrării la viteze mari (High Speed Machining – HSM). Aşchierea la viteze mari, materiale pentru scule, scule şi maşini unelte pentru prelucrare la viteze mari. Domenii de utilizare. Strategii de constituire a traiectoriilor sculelor la strunjire, frezare, găurire, etc. Impactul prelucrării la viteze mari asupra conceptelor tradiţionale de constituire a proceselor tehnologice.
Prelucrarea uscată. Conceptul, impactul tehnologic, economic, ecologic. Soluţii, simultanietatea prelucrărilor, ungerea şi răcirea cu aerosol. Soluţii tehnice.
Integrarea prelucrărilor în cadrul unei operaţii (principiul centralizării). Evoluţia maşinilor unelte şi a sculelor aşchietoare pentru integrarea prelucrărilor. Integrarea prelucrărilor mecanice tradiţionale (strunjire, găurire, frezare), integrare cu prelucrări mecanice netradiţionale (danturare, etc.), integrarea cu rectificarea, integrarea cu prelucrarea cu laser (tratament termic, tăiere, etc.).
Maşini unelte pentru fabricarea flexibilă. Evoluţia maşinilor unelte, noi structuri de maşini unelte, dublarea resurselor, noi modalităţi de comandă a mişcărilor organelor de lucru, posibilităţi tehnologice. Tendinţa de apropiere a posibilităţilor maşinilor unelte pe bază de strung şi pe bază de maşină de frezat. Maşini unelte de prelucrat pe 3 – 5 axe.
Sisteme moderne de scule aşchietoare. Materiale pentru scule aşchietoare. Acoperiri stratificate ale inserţiunilor. Funcţiile straturilor. Sisteme modulate de inserţiuni, de scule, de portscule. Regimuri de aşchiere. Scule pentru prelucrarea la viteze mari. Scule de prelucrat în 3 – 5 axe. Sisteme moderne de răcire şi ungere a sculelor.
Sisteme moderne de dispozitive şi verificatoare. Funcţiile dispozitivelor, tendinţe şi perspective de dezvoltare. Soluţii noi de orientare, fixare. Metodologia proiectării, tipologia şi esenţa calculelor. Dispozitive din elemente modulate, elemente universale reglabile. Dispozitive de control, specificul proiectării şi tipologia calculului. Dispozitive de asamblat, specificul proiectării şi tipologia calculului.
Elaborarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica
Principii tehnico-economici de proiectare. Măsura detalierii proceselor tehnologice.
Metode de elaborare a tehnologiilor.
Elaborarea tehnologiilor originale. Algoritmul proiectării tehnologiei. Etapele proiectării.
Elaborarea tehnologiilor in baza tehnologiei tip. Tipizarea construcţiilor pieselor. Tipizarea construcţiilor suprafeţelor elementare. Tipizarea soluţiilor tehnologice. Tipizarea prelucrării suprafeţelor elementare, tipizarea prelucrării suprafeţelor corelate, tipizarea prelucrării pieselor. Unificarea şi tipizarea mijloacelor de asistenţă tehnică. Esenţa procedurii de elaborare a tehnologiei.
Elaborarea tehnologiei de prelucrare a grupei de piese. Principiul organizării pieselor în grupe. Crearea piesei complexe. Piesa reprezentativa. Proiectarea operaţiilor de prelucrare in grup. Realizări pe strunguri revolver, maşini de găurit, de frezat, maşini unelte automat, etc.
Proiectarea operaţiilor in funcţie de structura maşinii unelte - pe strunguri semiautomate multicuţit, de copiat, revolver şi multiax; pe maşini unelte de alezat, de frezat, de rectificat, agregat, maşini cu comandă numerică, centre de prelucrare, sisteme flexibile de fabricare: situaţii de utilizare eficienta, particularităţile pieselor şi semifabricatelor. Scheme de instalare. Structura operaţiei. Repartiţia fazelor tehnologice pe posturi. Structura temporala a operaţiei. Metode de reglare tehnologică. Precizia de prelucrare (funcţie de modalitatea de reglare) pentru cote diametrale, cote liniare, abateri spaţiale. Analiza dimensională operaţională pe posturi. Cote şi tolerante de reglare. Regimuri de aşchiere. Normarea tehnică. Elaborarea schitelor operaţionale. Elaborarea schemelor de reglare tehnologica. Structura documentaţiei tehnologice operaţionale.
Tehnologii de fabricare automatizata a pieselor din clase
Aplicarea principiilor şi metodicii de elaborare a proceselor tehnologice pentru proiectarea tehnologiilor de prelucrare automatizată a pieselor tip arbori drepţi, bucşe, carcase corpuri de revoluţie, carcase corpuri prismatice, roţi dinţate cilindrice şi conice, melci şi roţi melcate, pinioane, pârghii, furci, etc.: materiale, caracteristici constructive, parametri geometrici, cerinţe tehnice, semifabricate, probleme tehnologice, particularităţile analizei la tehnologicitate, baze tehnologice, pregătirea şi succedarea bazelor, argumentarea succesiunii fazelor tehnologice, plan de operaţii funcţie de situaţie, structura operaţiilor, controlul tehnic.
Tehnologia asamblării produselor
Tehnologia asamblării automatizate a produselor. Relaţii dimensionale la asamblare. Erori şi precizia asamblării. Metode şi procedee de asamblare. Clasificarea. Caracteristica. Conţinutul şi structura procesului tehnologic de asamblare. Proiectarea tehnologiei asamblării. Alegerea bazelor şi elaborarea planului de operaţii. Forme organizatorice ale asamblării. Automatizarea transportării, poziţionării, orientării, asamblării. Controlul asamblării.
Controlul statistic al proceselor
Noţiuni de calculul probabilistic şi statistică matematică.
Controlul statistic de recepţie, controlul prin eşantioane, caracteristica operativă a planurilor de control statistic, controlul statistic de recepţie prin atribute şi număr de defecte, panul de control prin atribute, controlul statistic de recepţie prin măsurare, planul de control pentru loturi cu caracteristici măsurabile, controlul statistic cu una şi două limite de control.
Controlul statistic în timpul procesului de fabricaţie. Analiza capabilităţii proceselor de fabricaţie, controlul statistic în timpul procesului de fabricaţie. Control statistic prin măsurare, tehnica controlului statistic, limite de toleranţă şi limite de control, fişe de control statistic. Metode statistice de control ale caracteristicilor măsurabile: metoda mediei aritmetice şi a abaterii medii patratice, metoda medianei şi amplitudinii împrăştierii, metoda valorilor extreme, metode secvenţiale de control, metode statistice de control ale caracteristicilor atributive, controlul numărului de defecte.
Modelarea şi optimizarea proceselor tehnologice
Conceptul de proces. Definiţie, elemente de bază.
Modalităţi de reprezentare a proceselor. Descrierea verbală a proceselor, descrierea tabelară a proceselor, harta desfăşurării procesului, planul desfăşurării procesului, diagrama flux, diagrama flux tabelară, metoda “structura succesiunii”, diagrama extinsă a desfăşurării, metoda analizei şi proiectării structurale (Structured Analysis and Design Technique – SADT), metoda IDEF (Integrated DEFinition).
Metoda IDEF. Familia de standarde IDEF. IDEF0 – metodologia modelării funcţionale, limbajul grafic IDEF0. IDEF1 – metodologia modelării fluxurilor informaţionale. IDEF1X (IDEF1 Extins) – metodologia de constituire a structurilor relaţionale, IDEF2 – metodologia modelării dezvoltării dinamice a sistemului, IDEF3 – metodologia descrierii a proceselor, IDEF4 – metodologia constituirii sistemelor orientate la obiect, IDEF5 – metodologia cercetării ontologice a sistemelor complexe.
Diagrama afinităţilor, diagrama de relaţii, diagrama arbore, diagrama cauză-efect, diagrama PARETO, diagrama de dispersie, diagrama 6 sigma, diagrama matriceală, diagrama deciziilor de acţiune, diagrama săgeată, desfăşurarea funcţiei de calitate (Quality Funcţion Deployment – QFD), metoda Maeva.
Instrumente ale calităţii utilizate în cadrul proceseloR
Instrumente ale calităţii utilizate pentru identificarea, analiza şi definirea cerinţelor şi aşteptărilor, ascultarea vocii clientului, analiza funcţională, desfăşurarea funcţiei calităţii, caietul de sarcini funcţional.
Instrumente ale calităţii utilizate în proiectarea constructivă şi tehnologică, controlul planificării proiectului, analiza drumului critic, diagrama PERT (Program Evaluation and Review Technique), analiza funcţiilor tehnice, analiza robusteţei, analiza modurilor de defectare, a efectelor şi criticităţii lor (AMDEC), analiza valorii şi ingineria valorii.
Instrumente ale calităţii utilizate la fabricaţia, inspecţia, stocarea şi livrarea produselor. Controlul planificării fabricaţiei (diagrama procesului de fabricaţie, analiza şi urmărirea planului de fabricaţie), analiza siguranţei de funcţionare a procesului, analiza stocurilor, Just in Time.
Dzvoltareae integrată a produsului şi a proceselor tehnologice de fabricaţie
Ciclul de viata al produsului. Analizarea ciclului de viaţă. Etapele ciclului de viaţă, parcursul produsului în întreprindere, Modelarea ciclului de viaţă, activităţi fundamentale.
Ingineria simultană. Demersul liniar, secvenţial, demersul simultan.
Proiectarea produsului pentru avantaje competitive: reducerea costurilor şi ciclului de concepţie şi fabricaţie ; sporirea calităţii, valorii, fiabilităţii, mentenabilităţii, siguranţei ; înlesnirea fabricării, asamblării, testării, deservirii.
Concepţia produsului. Analiza funcţională, modelarea geometrică, modele bidimensionale (2D), modele tridimensionale (3D), modelele de muchii sau filare, modelele de suprafeţe, modelele de solide, modelele parametrice, principiile modelelor de solide, limitele şi evoluţiile modelelor de solide.
Modelarea produsului. Principiile modelului de produs, modelarea prin entităţi, categorii de entităţi, entităţi de bază (formă geometrică, cinematice, de sarcină, de material), de concepţie, funcţionale, piele, schelet, secţiune, topologice, de precizie, de fabricaţie, de prelucrat, de semifabricat, de prindere, tehnologice, de asamblare. Concepţia prin entităţi, recunoaşterea entităţilor de formă, modelul de produs multivederi. Analiza structurilor, metode, integrarea analizei structurilor în procesul de concepţie. Sisteme de concepţie a produsului.
Concepţia procesului de prelucrare. Demersul de concepţie a procesului de prelucrare. Modelul procesului de prelucrare. Metode de concepţie automată a procesului de fabricare, concepte de elaborare automată a procesului de prelucrare, metoda prin variante, metoda generativă.
Structuri şi baze de date. Organizarea datelor, structuri de date fizice, structuri de date logice, operaţii asupra unei structuri de date. Realizarea bazelor de date, definirea modelului structural, identificarea entităţilor, identificarea asocierilor dintre entităţi, identificarea atributelor aferente entităţilor. Definirea modelelor dinamic, funcţional. Integrarea modelelor în sistem, proiectarea structurii bazei de date, schema conceptuală internă şi externă
. Conceptul tehnologiilor variante (tehnologia de grup). Criterii de analogie, sistemul de clasificare şi codificare. Soft-uri utilizate sub conceptul tehnologiei de grup.
Conceptul tehnologiilor generative. Generarea automată a tehnologiei bazată pe noţiunea de entitate. Analiza non-liniară, definirea unui plan de acţiuni, principiul celui mai mic angajament al propagării restricţiilor, noţiunea de entitate, descrierea formei piesei prin entităţi.
Conceptul tehnologiilor mixte (hibride). Principiu, modelarea geometrică a piesei şi recunoaşterea formelor, determinarea succesiunii operaţiilor.
Generarea automată a tehnologiilor de prelucrare şi conceptul sistemelor expert.
Interacţiunea dintre pilotarea structurii unui sistem tehnologic şi generarea automată a tehnologiei de fabricaţie.
Caracteristici specifice componentelor sistemului tehnologic integrate în structura sistemelor de proiectare asistată de calculator a proceselor tehnologice.
Modelarea cunoştinţelor tehnologice. Modelarea prin entităţi de prelucrat, modelarea prin reguli şi restricţii.
Concepţia integrată şi simultană a produsului şi a procesului său de fabricaţie. Demersul de concepţie integrată şi simultană, metoda de cercetare, mijloace de reprezentare a activităţilor elementare, cercetarea activităţilor elementare pentru produs şi pentru proces. Structura de concepţie integrată şi simultană.
Proiectarea asistată de calculator în concepţia integrată a produsului şi proceselor. Integrarea funcţiilor CAD (Computer Aided Design), CAE (Computer Aided Engineering), CAPP (Computer Aided Process Planing), CAM (Computer Aided Manufacturing) prin PDM (Product Data Management), PLM (Product Data Management Life Cicle). Tehnologiile CALS (Continuous Acquisition and Life cycle Support) – dezvoltarea continuă şi suportul ciclului de viaţă.
Dezvoltarea rapidă a produsului. Obiective, construcţia modelului numeric, procedee de fabricare rapidă în straturi, clasificare, fabricarea de obiecte prin laminare (LOM), stereolitografia, sinterizarea cu laser, depunerea din fir topit, proiecţia de liant, etc.
Literatura de specialitate
- Picoş С. Pruteanu O., Bohosievici C. ş. a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere: Manual de proiectare în 2 vol., Vol 1. Ch. : Universitas, 1992 - 640 p.
- Picoş C. , O. Pruteanu, C. Bohosievici ş. a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere: Manual de proiectare în 2 vol., Vol 2 . - Ch. : Universitas, 1992 - 407 p
- Vlase A. Tehnologia construcţiilor de maşini. Ed. Tehnica, Bucureşti, 1996 - 380 p.
- Draghici Gh. Ingineria integrată a produselor. Eurobit, Timişoara 1999.- 200 p.
- Modelisation de la connaissance pour la conception et la fabrication integres. Module d’Enseignement Francophone coordonne par George Draghici, Daniel Brissaud. Editura Mirton, Timisoara, 2000, 201 p.
- Kifor Claudiu Vasile, Oprean Constantin. Ingineria Calităţii. Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2002, 260 p.
- Tîţu Mihail, Oprean Constantin, Cicală Eugen. Tehnici şi metodici în conducerea proceselor tehnologice. Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2001, 300 p.
- Tîţu Mihail, Oprean Constantin, Cicală Eugen. TStatistică tehnică şi control statistic. Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2001, 375 p.
- Filip Florin Gheorghe, Bărbat Boldur. Informatică industrială. Noi paradigme şi aplicaţii. Tehnica, Bucureşti, 1999, 440 p.
- New product development. Body of knowledge. DRM Associates and PD-Trak Solutions. www.npd-solutions.com/bok.html
- Product Development Forum. www.npd-solutions.com/pdforum.html
- Society of Concurrent Product Development - papers & news articles. http://www.scpdnet.org/paper.htm
- Duşa Petru, Pruteanu Octavian, Popa Valeriu. Concepţia fabricaţiei asistate de calculator. Tehnica-Info, Chişinău, 2000, 284 p.
- Концепция CALS. http://www.cals.ru
- Корсаков И. С. Основы технологии машиностроения. М: Машиностроение, 1977 , 416 c.
- Маталин А.А. Технолoгия машиностроения: Учебник для машиностроительных вузов по специальности: “Технология машиностроения, металлорежущие станки и инструменты” -Л.:Машиностроение. Ленинградское отд-ние, 1985 - 496 c
- Базров Б. М. Модульная технология в машиностроении. Москва, Машиностроение, 2001, 368 с.
- Комиссаров В. И., Леонтьев В. И. Точность, производительность и надежность в системе проектирования технологических процессов. М., Машиностроение, 1985, 224 с.
- Балабанов А. Н. Технологичность конструкций машин.-М.: Машиностроение, 1987 - 336 c.
- Bespalov B.L., Gleizer D.A. şi a Tehnologia maşinostroenia (curs cpecial)./ . -M.: Maşinostroenie, 1973.- 480 p.
- Баранчуков И.М., А.А. Гусев. Ю.Б.Крамаренко и др. Проектирование технологий: Учебник для студентов машиностроительных специальностей вузов. М.:Машиностроение, 1990 - 416 с.
- Hammer Michael, Champy James. Reengineering-ul întreprinderii. Tehnica, Bucureşti, 1996, 248 p.
Bibliografia suplimentară
- Матвеев В. В., Тверской М. М., Бойков Ф. И. Размерный анализ технологических процессов. М. Машиностроение, 1982, 264 с.
- Dan Vasile, Isaic-Maniu Ruxanda, Mitran Daniela, Stan Emil. Strategii şi structuri industriale competitive, All, Bucureşti, 1997, 200 p.
- Duşa Petru, Popa Valeriu, Timohe-Tumac Ruxanda. Managementul operaţiilor. Tehnica-Info, Chişinău, 2000, 220 p.
- Ţîţu Mihail, Nanu Dan. Bazele prelucrării cu energii concentrate, Sibiu, 2002, 212 p.
- Pruteanu Octavian, Bohosievici Cazimir. Managementul schimbărilor tehnologice în construcţia de maşini. Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, 238 p.
- Daşcenco A.I., Şmeleov A.I. Construkţia i naladca agregatnâh stancov. Manual.-M.:Vâsşaia Şcola, 1970 - 280 p.
- T. Gramescu, O. Pruteanu, Slatineanu, A. Marin Tehnologii de danturare a roţilor dinţate: Manual de proiectare, Chişinău, Universitas, 406 p.
- Блехерман М. Х. Гибкие производственные системы. Организационно-экономические аспекты. М. Экономика, 1988 - 221 с.
- Белянин П. Н., Лещенко В. А. Гибкие производственные комплексы. М. Машиностроение, 1984 - 384 с..
- Solonin I.S. Matematicescaia statistica v maşinostroenii. -M.: Maşinostroenie, 1972 - 256 p
- Косилова А. Г., МещеряковР. К. Справочник технолога - машиностроителя, в 2-х т., Т1. М., Машиностроение, 1986 - 850 c.
- Косилова А. Г., МещеряковР. К. Справочник технолога - машиностроителя, в 2-х т., Т2. М., Машиностроение, 1986 - 640 c.
- Панов А. А., Аникин В., В. Бойм Обработка металлов резанием. Справочник технолога . М. Машиностроение.1998. - 950 с.
- Avercencov V.I., Gorlenco O.A. Sub red. Gorlenco O.A Sbornic zadaci i uprajnenii po tehnologii maşinostroenia: Ucebnoe posobie..-M.: Maşinostroenie, 1988.
- В. В. Бабук, В. А. Шкред, Г. П. Кривко. Проектирование технологических процессов механической обработки в машиностроение. Учеб. Пособие –Мн.: Выш. шк. 1987 - 255с.
