10.02.01 – Programa examenului de doctorat
Recomandări metodice generale
Scopul studierii disciplinei.
Pornind de la ideea că obiectul specific de cercetare al viitorilor cercetători la specialitatea 10.02.01 este limba română ca ansamblu de subsisteme legate între ele, pregătirea doctoranzilor în vederea susţinerii examenului de doctorat are menirea de a contribui la familiarizarea lor cu:- orientările şi curentele lingvistice din perioadele precedente şi a celor contemporane;
- inventarul de concepte şi noţiuni utilizate în orientările lingvisticii contemporane;
- arsenalul de metode şi procedee de cercetare aplicate în lingvistică contemporană.
- d) spectrul de probleme legate de organizarea, funcţionarea şi evoluţia limbii române;
- unităţile şi funcţiile lor în cadrul a diferite subsisteme ale limbii.
Sfera de cunoştinţe.
Pregătirea şi susţinerea examenului la limba română presupune- sistemul şi structura limbii române actuale (structura fonetică şi fonologică, structura gramaticală, lexicul şi formarea cuvintelor);
- de diferitele forme de manifestare în timp şi în spaţiu ale limbii române;
- de caracteristicile generale ale limbii române (apartenenţa genealogică, romanitatea, poziţia în clasificarea limbilor romanice);
- de problemele legate de funcţionarea limbii române în societate;
Lingvistica generală
Cuvinte-cheie: unitate, varietate, funcţie, structură, sistem, normă, tip, subsistem, nivel, metodă, sincronie, diacronie, semn, semnal, variantă, contact, categorie, clasă, sens, structuralism, gramatică generativă, lingvistică integrală
Noţiuni de lingvistică generală. Lingvistica comparativ-istorică şi lingvistica generală. Natura, unităţile şi funcţiile limbii.
Caracterul de sistem al limbii. Subsistemele limbii. Nivelurile limbii.
Limba ca mijloc de comunicare. Funcţiile limbajului: referenţială, cognitivă, emotivă, conativă, metalingvistică, poetică.
Metodologia lingvisticii.
Lingvistica sincronică şi lingvistica diacronică.
Metoda comparativ-istorică. Structură şi principii.
Schimbări lingvistice. Cauze interne şi externe. Legile fonetice. Ritmul şi sensul evoluţiei limbii.
Semantica istorică
Clasificarea limbilor (geografică, tipologică şi genealogică).
Lingvistica sincronică. Concepte şi principii ale analizei sincronice. Concepţia lingvistică a lui F. de Saussure.
Semnul lingvistic. Semn şi semnal. Niveluri de organizare a semnului lingvistic: semnificant – semnificat. Caracterul arbitrar al semnului lingvistic. Cuvântul ca semn. Analiza componenţială.
Funcţionarea limbilor. Variantele limbii. Limba comună. Variantele teritoriale (dialecte, graiuri). Variantele stilistice ale limbii. Limbajele speciale.
Contactele dintre limbi. Bilingvismul. Strat. Substrat. Superstrat. Adstrat.
E. Coşeriu – fondator al lingvisticii integrale.
Istoria lingvisticii.
Vocabular. Semantică
Cuvinte-cheie: nivelul lexical al limbii, lexicologia, vocabularul, semantica, onomasiologia, semnificaţie, semnificant, semnificat, monosemie, polisemie, relaţii semantice, câmpuri lexicale, sinonimie, omonimie, paronimie, antonimie, formarea cuvintelor, derivare, prefixare, sufixare, conversiune, etimologie, lexic moştenit, lexic împrumutat, lexicografia, onomastica
Stratificarea limbii în niveluri succesive. Nivelul lexical şi locul lui în sistemul limbii.
Lexicologia. Definiţia lexicologiei. Noţiuni generale de lexicologie. Obiectul lexicologiei.
Unităţi lexicale. Cuvântul ca unitate lexicală.
Structura generală a vocabularului românesc
Semantica. Definiţia cuvântului. Sensul lexical al cuvântului. Noţiunea şi cuvântul. Structura lexico-semantică a cuvintelor.
Semnificaţia. Semnificant şi semnificat. Denotaţie şi conotaţie.
Tipuri de semnificaţii lexicale Monosemia şi polisemia în limbă
Monosemie şi polisemie. Evoluţia semantică a cuvintelor. Schimbări semantice
Relaţii şi categorii semantice. Relaţiile paradigmatice şi sintagmatice în cadrul vocabularului.
Câmpuri lexico-semantice. Structura câmpului semantic.
Sinonimia. Noţiuni de sinonimie. Sinonimele şi funcţiile lor în limbă. Căile de apariţie a sinonimelor în limbă. Structura lanţului sinonimic în limba română. Sinonimia şi polisemia.
Omonimia. Definiţia omonimiei. Căile de apariţie a omonimelor în limbă. Fenomene lingvistice înrudite cu omonimia. Delimitarea omonimiei de polisemie
Paronimia
Antonimia
Stratificarea vocabularului. Structura generală a lexicului românesc. Principiile generale de clasificare a vocabularului românesc.
Structura vocabularului din punctul de vedere al originii cuvintelor. Structura etimologică a lexicului românesc. Etimologia.
Lexicul moştenit. Cuvintele împrumutate. Împrumuturi lexicale vechi. Împrumuturi neologice. Adaptarea cuvintelor împrumutate în limba română
Structura vocabularului din punctul de vedere al frecvenţei cuvintelor / al sferei de utilizare. Fondul lexical principal şi masa vocabularului. Arhaismele. Neologismele.
Vocabularul limbii române din punctul de vedere al sferei de întrebuinţare. Regionalismele. Termenii. Cuvintele argotice. Jargonismele.
Structura vocabularului din punct de vedere stilistic.
Formarea cuvintelor. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului.
Structura morfematică a cuvintelor. Analiza structurii morfematice. Familia de cuvinte.
Onomasiologia. Procedeele denominaţiei.
Lexicografia. Tipuri de dicţionare.
Onomastica. Antroponimia şi toponimia.
Noţiuni generale de toponimie. Toponimia şi relaţiile ei cu alte ştiinţe.
Principii şi metode de cercetare în toponimie. Corelaţia nume propriu-nume comun.
Principii de nominalizare în toponimie. Criterii de clasificare tipologică în toponimie.
Originea şi structura derivaţională a toponimelor româneşti.
Stadiul cercetării toponimiei din Basarabia.
Particularităţile lexico-semantice ale numelor topice transnistrene. Sursele documentare de cercetare a toponimiei din Transnistria.
Fonetică şi fonologie
Cuvinte-cheie: sunet, trăsături articulatorii, trăsături acustice, vocale, consoane, silaba, accentul, intonaţia, fonemul, sistemul fonematic al limbii, trăsături diferenţiale, trăsăturile distinctive ale fonemelor, transcrierea fonetică
Sunetele vorbirii. Organele articulatorii. Articularea sunetelor vorbirii. Baza articulatorie a limbii.
Fonetica articulatorie şi acustică. Trăsăturile articulatorii şi acustice ale sunetelor.
Principiile de clasificare a sunetelor vorbirii. Vocalele şi consoanele. Clasificarea vocalelor. Clasificarea consoanelor.
Silaba. Tipuri de silabe. Împărţirea cuvintelor în silabe.
Unităţile fonetice suprasegmentale. Accentul.
Intonaţia. Elementele intonaţiei. Funcţiile intonaţiei. Intonaţia enunţurilor enunţiative. Intonaţia enunţurilor interogative. Intonaţia enunţurilor exclamative.
Fonemul ca unitate lingvistică minimală care distinge semnificaţii lexicale şi gramaticale. Sistemul fonematic al limbii. Trăsăturile distinctive ale fonemelor. Transcrierea fonetică.
Morfologia
Cuvinte-cheie: morfologia, morfemul, formă gramaticală, sens gramatical, categorie gramaticală, parte de vorbire, substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjuncţie, prepoziţie, interjecţie, număr, gen, caz, determinare minimală, grade de comparaţie, persoană, diateză, timp, mod
Limba – sistem de sisteme. Structura gramaticală a limbii române.
Gramatica – ştiinţă despre structura limbii. Gramatica şi compartimentele ei. Tipuri de gramatici.
Morfologia. Obiectul morfologiei. Unităţile de bază ale morfologiei
Raporturile morfologiei cu alte discipline. Raportul dintre morfologie şi lexic, dintre morfologie şi sintaxă.
Morfemul ca unitate bilaterală. Tipuri de morfeme. Structura morfematică a cuvântului
Forma gramaticală şi sensul gramatical
Cuvintele auxiliare şi alte mijloace de exprimare a sensurilor gramaticale
Categoriile gramaticale. Tipuri de categorii gramaticale.
Părţile de vorbire. Criterii de clasificare a cuvintelor în părţi de vorbire. Criteriul formal. Criteriul semantic. Criteriul funcţional.
Substantivul. Clasele lexico-gramaticale. Clasele flexionare. Genul. Categoriile gramaticale. Numărul. Cazul. Categoria determinării minimale. Articolul. Funcţiile sintactice ale substantivelor.
Adjectivul. Clasele lexico-gramaticale. Clasele flexionare. Categoriile gramaticale. Numărul. Genul. Cazul. Funcţiile sintactice ale adjectivelor.
Pronumele. Clasele lexico-gramaticale. Categoriile gramaticale. Numărul. Genul. Cazul. Funcţiile sintactice ale pronumelor.
Numeralul. Clasele lexico-gramaticale. Categoriile gramaticale. Numărul. Genul. Cazul. Funcţiile sintactice ale numeralelor.
Verbul. Clasele lexico-gramaticale. Clasele flexionare. Categoriile gramaticale. Diateza. Modul. Timpul. Persoana. Numărul. Funcţiile sintactice ale verbelor.
Adverbul. Clasele lexico-gramaticale. Categoriile gramaticale. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adverbelor.
Prepoziţia. Clasificarea prepoziţiilor după structură. Clasificarea prepoziţiilor după raportul exprimat. Regimul cazual al prepoziţiilor. Utilizarea prepoziţiilor.
Conjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor după structură. Clasificarea conjuncţiilor după rolul gramatical îndeplinit. Utilizarea conjuncţiilor.
Interjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Utilizarea interjecţiilor.
Sintaxă
Cuvinte-cheie: sintaxa, sintagma, propoziţia, fraza, părţile de propoziţie, relaţii sintactice, coordonare, subordonare, subiectul, predicatul, atributul, complementul, fraza formată prin coordonare, fraza formată prin subordonare, fraza mixtă
Sintaxa. Obiectul şi metodele sintaxei.
Sintaxa şi morfologia. Sintaxa şi lexicologia.
Unităţile sintactice: sintagma, propoziţia, fraza. Trăsăturile unităţilor sintactice.
Propoziţia. Trăsăturile propoziţiei. Categoria predicativităţii.
Clasificarea propoziţiilor după scopul comunicării, după structură, după aspectul pozitiv sau negativ al predicatului.
Părţile de propoziţie. Statutul gramatical al părţilor de propoziţie. Segmentarea propoziţiei în părţi de propoziţie.
Clasificarea părţilor de propoziţie. Criteriile de delimitare a părţile de propoziţie.
Relaţiile sintactice în propoziţie (interdependenţă, coordonare, subordonare).
Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.
Relaţia de coordonare (copulativă, adversativă, disjunctivă, conclusivă). Trăsăturile relaţiei de coordonare.
Relaţia de subordonare. Mijloace de exprimare a relaţiei de subordonare.
Stratificarea semantico-sintactică a propoziţiei. Straturile de semnificaţie ale propoziţiei şi unităţile lor minimale
Subiectul. Semnificaţia subiectului. Mijloacele de exprimare. Raportul dintre subiect şi predicat. Felurile subiectului. Topica şi punctuaţia.
Predicatul. Semnificaţia predicatului. Felurile predicatului. Mijloacele de exprimare. Topica şi punctuaţia.
Atributul. Semnificaţia atributului. Raportul dintre atribut şi termenul regent. Natura morfologică a termenului regent. Felurile atributului. Mijloacele de exprimare. Topica şi punctuaţia atributului.
Complementul direct. Semnificaţia complementului direct. Raportul dintre complementului direct şi termenul regent. Natura morfologică a termenului regent. Felurile complementului direct. Mijloacele de exprimare. Topica şi punctuaţia complementului direct.
Complementul indirect. Semnificaţia complementului indirect. Raportul dintre complementului indirect şi termenul regent. Natura morfologică a termenului regent. Felurile complementului indirect. Mijloacele de exprimare. Topica şi punctuaţia complementului indirect.
Complementele circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de cauză şi de scop, condiţional, concesiv, consecutiv, relaţional, cumulativ, opoziţional.
Fraza. Structura frazelor. Felurile propoziţiilor în cadrul frazei. Propoziţia principală şi subordonată. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Elementul regent. Elementele de relaţie în frază.
Relaţiile sintactice în frază (coordonare, subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în frază.
Relaţia de coordonare (copulativă, adversativă, disjunctivă, conclusivă). Trăsăturile relaţiei de coordonare.
Relaţia de subordonare. Mijloace de exprimare a relaţiei de subordonare.
Clasificarea frazelor după tipurile de relaţii care se stabilesc între propoziţiile componente. Fraze formate prin coordonare, fraze formate prin subordonare şi fraze mixte.
Propoziţia subordonată subiectivă. Elementele introductive. Termenul regent. Caracteristicile de formă şi conţinut. Felurile propoziţiei subiective. Modul de identificare. Topica şi punctuaţia.
Propoziţia subordonată predicativă. Elementele introductive. Termenul regent. Caracteristicile de formă şi conţinut. Felurile propoziţiei subiective. Modul de identificare. Topica şi punctuaţia.
Propoziţia subordonată atributivă. Elementele introductive. Termenul regent. Caracteristicile de formă şi conţinut. Felurile propoziţiei subiective. Modul de identificare. Topica şi punctuaţia.
Propoziţia subordonată completivă directă. Elementele introductive. Termenul regent. Caracteristicile de formă şi conţinut. Felurile propoziţiei subiective. Modul de identificare. Topica şi punctuaţia.
Propoziţia subordonată completivă indirectă. Elementele introductive. Termenul regent. Caracteristicile de formă şi conţinut. Felurile propoziţiei subiective. Modul de identificare. Topica şi punctuaţia.
Propoziţiile subordonate circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţionale, concesive, consecutive, relaţionale, cumulative, opoziţionale.
Relaţia cuvânt, propoziţie, frază, text. Corespondenţa dintre părţile de propoziţie şi propoziţiile subordonate.
Procedee sintactice de reproducere a comunicării. Vorbirea directă şi vorbirea indirectă. Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă.
Istoria limbii şi dialectologia
Cuvinte-cheie: periodizarea istoriei limbii române, perioada latină-dunăreană, perioada de comunitate, perioada dacoromână, vocalismul, consonantismul, morfologia numelui, morfologia verbului, grai, dialect, isoglosă, chestionar, atlas lingvistic, anchetă dialectală, transcriere fonetică
Periodizarea istoriei limbii române: a) perioada latină dunăreană (sec. I-V); b) perioada de comunitate (sec. VI-X); c) perioada dacoromână (sec. XI-XX)
Perioada latină dunăreană a istoriei limbii române. Nivelul fonetic. Vocalismul. Dispariţia cantităţii. Consonantismul
Perioada de comunitate a istoriei limbii române. Nivelul fonetic. Vocalismul. Vocala ă. Consonantismul. Consoanele africate, consoanele ş, g, l, n. Diftongii.
Perioada de comunitate a istoriei limbii române. Morfologia numelui. Declinarea, genurile, articolul. Morfologia verbului. Inovaţiile principale.
Perioada de comunitate a istoriei limbii române. Lexicul moştenit, substratul lexical daco-moesic: a) termeni privind părţile corpului, familia; b) termeni privind natura: relieful, flora, fauna; c) termeni privind relaţiile între oameni, munca câmpului, creşterea vitelor.
Perioada dacoromână a istoriei limbii române. Nivelul fonetic. Nivelul lexical. Lexicul limbii vechi. Împrumuturi din slavă, ungară, turcă. Lexicul limbii române moderne. Neologismele.
Periodizarea istoriei limbii române literare.
Probleme teoretice ale dialectologiei şi ale geografiei lingvistice.
Limbă şi dialect. Criterii de deosebire.
Dialectele limbii române.
Tipuri de atlase lingvistice. Atlase lingvistice româneşti.
Sociolingvistica
Cuvintele-cheie: sociolingvistica, comunitate lingvistică, situaţie sociolingvistică, funcţiile comunicative ale limbii, limbă dominantă, limbă dominată, limbă oficială, limbă fără statut oficial, limbă literară, limbă standard, monolingvism, bilingvism, diglosie, contactul dintre limbi, conflicte lingvistice, bariere lingvistice, planificarea lingvistică
Sociolingvistica – orientări, principii, metode. Studiul limbii în contextul ei social.
Sociolingvistica şi relaţiile ei cu alte ştiinţe conexe: psiholingvistica, etnolingvistica, dialectologia, antropologia, etnografia, sociologia, istoria.
Comunitatea lingvistică. Situaţia sociolingvistică. Numărul limbilor vorbite în cadrul societăţii respective. Procentul populaţiei care vorbeşte fiecare dintre aceste limbi. Numărul de funcţii comunicative ale limbii. Limbi dominante şi limbi dominate.
Rangul comunicativ al limbilor. Limbi de circulaţie internaţională, limbi naţionale, limbi locale. Unificarea lingvistică.
Statutul juridic al limbilor. Limbi oficiale ale statului, limbi oficiale regionale, limbi fără statut oficial.
Limba literară. Norma lingvistică. Codificarea limbii. Limba standard – forma codificată a limbii. Diglosia.
Tipologia situaţiilor sociolingvistice. Monolingvism. Bilingvism. Tipuri de bilingvism. Bilingvism individual şi bilingvism social.
Norma şi variaţia lingvistică. Stratificarea socială a limbajului. Factorii care favorizează apariţia variantelor lingvistice. Motivaţia socială a schimbărilor lingvistice. Varierea stilistică generată de caracterul situaţiilor de comunicare.
Multilingvismul. Forme de plurilingvism. Situaţii sociale şi individuale de multilingvism. Contactul dintre limbi. Forme de coexistenţă a mai multor limbi. Interferenţa lingvistică.
Planificarea lingvistică. Planificarea lingvistică în statele monolingve. Standardizarea limbii.
Conflictele lingvistice. Barierele lingvistice. Cauzele dificultăţilor de comunicare. Principiile şi scopurile politicii lingvistice în statele mutilingve. Subiecţii politicii lingvistice. Legislaţia lingvistică.
Literatura de specialitate (de bază)
- Academia Română, Enciclopedia limbii române, Coordonator: Marius Sala, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2001
- Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Humanitas, 1997.
- Bidu-Vrânceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană-Dindelegan, Grabriela, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Nemira, 2001
- Bidu-Vrânceanu, Angela, Structura vocabularului limbii române contemporane, Bucureşti, 1968.
- Bidu-Vrânceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Modele de structurare semantică (polisemie, sinonimie, antonimie, câmpuri), Timişoara, 1984.
- Сonstantiescu-Dobridor, Gheoghe, Gramatica limbii române, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2001.
- Coşeriu, Eugen, Introducere în lingvistică, Cluj, Ed. Echinox, 1995.
- Coşeriu, Eugen, Lecţii de lingvistică generală, Chişinău, Arc, 2000.
- Coteanu, I., Bidu-Vrânceanu, Angela, Limba română contemporană, II, Vocabularul, Bucureşti, 1975.
- Diaconescu, I. Sintaxa limbii române. Bucureşti, 1995. (4.59-5 D 53)
- Dimitriu, C. Gramatica limbii române explicată. Sintaxa, Iaşi, 1982.
- Dîrul, A., Schiţe de gramatică funcţional-semantică a limbii române, Chişinău, 2002.
- Ionescu, Emil, Manual de lingvistică generală, Bucureşti, 1992.
- Irimia, D., Gramatica limbii române, Iaşi, 1997.
- Limba română contemporană. Fonetica, fonologia, morfologia. Ion Coteanu (coord.), Bucureşti,1985.
- Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti, 1992.
- Rosseti, Alexandru, Lăzăroiu, Aurelian, Introducere în fonetică, Bucureşti, 1982.
- Rosetti, Al., Istoria limbii române. I. De la origini până la începutul secolului al XVII-lea, Bucureşti, 1986.
- Vasiliu, E., Sanda Golopenţia Eretescu, Sintaxa transformaţională a limbii române, Bucureşti, 1969.
- Vulişici-Alexandrescu M., Sintaxa limbii române, Oradea, !995.
- Лингвистический энциклопедический словарь, Москва, Советская энциклопедия, 1990
Bibliografia suplimentară
-
Lingvistică generală
- Antologie de texte de lingvistică structurală, Bucureşti, 1977.
- Benveniste, E., Probleme de lingvistigue generale, I-II, Paris, 1966-1974. Общая лингвистика, Moscova, 1974.
- Coşeriu E., Sincronie, diacronie şi istorie, Bucureşti, 1997.
- Graur, Alexandru, Wald, Lucia, Scurtă istorie a lingvisticii, Bucureşti, 1973.
- Filosofia limbajului din Antichitate până în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1983.
- Introducere în lingvistică, Bucureşti, 1972.
- Iordan, Iorgu, Lingvistica romanică. Evoluţie, curente, metode, Bucureşti, 1962.
- Istoria lingvisticii româneşti, Iorgu Iordan (coord.), Bucureşti, 1978.
- Lingvistica integrală. Interviu cu E. Coşeriu realizat de N. Saramandu, Bucureşti, 1996.
- Lingvistica modernă în texte, Maria Iliescu, Lucia Wald (red. resp), Bucureşti, 1981.
- Manoliu Manea, Maria, Structuralismul lingvistic, Bucureşti, 1973.
- Saussure de, F., Curs de lingvistică generală, Iaşi, Polirom, 1998. / Соcсюр, Ф. Де, Труды по языкознанию, Moscova, 1978.
- Tratat de lingvistică generală, Bucureşti,1971.
- Vraciu, Ariton, Lingvistică generală şi comparată, Bucureşti, 1980.
- Wald, Lucia, Slave, Elena (red. resp.) Ferdinand de Saussure, Şcoala Geneveză, Şcoala sociologică, Direcţia Funcţională, Şcoala Britanică, Bucureşti, 1985.
- Балли, Ш., Общая лингвистика и вопросы французского языка, Moscova, 1958.
- Бурсье, Э., Основы романского языкознания, Moscova, 1952.
- Общее языкознание. Формы существования. Функции. История языка. Moscova, 1970.
- Общее языкознание. Внутреняя структура языка. Moscova, 1972.
- Общее языкознание. Методы лингвистических исследований, Moscova, 1973.
- Пражский лингвистический кружок, Moscova, 1967.
- Трубецкой, Н. С., Избранные труды по филологии, Moscova, 1987.
Vocabular. Semantică - Antologia de semantică, Bucureşti, 1976.
- Bahnaru, V., Mutaţii de sens: cauze, modalităţi, efecte, Chişinău, 1988.
- Bidu-Vrânceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Cuvinte şi sensuri, Bucureşti, 1988.
- Bucă, M., Evseev, I., Probleme de semasiologie, Timişoara, 1976.
- Corlăteanu, N., Melniciuc, I., Lexicologia, Chişinău, 1992.
- Eremia, A., Contribuţii la studiul formării cuvintelor în limba moldovenească, Chişinău, 1979.
- Evseev, I., Semantica verbului. Categoriile de acţiune, devenire şi stare, Bucureşti, 1974.
- Iorgu, Iordan, Toponimie românească, Bucureşti, 1963.
- Sârbu, Richard, Antonimia lexicală în limba română, Timişoara, 1977.
- Şerban, V., Evseev, I., Vocabularul românesc contemporan. Schiţă de sistem, Timişoara, 1978.
- Tullio de Mauro, Introducere în semantică, Bucureşti, 1978.
- Pană-Dindelegan, G., Reflecţii asupra modalităţii contextuale de analiză a sensului (cu referire specială la verb), Limba română, no. 2.
- Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantică a limbilor naturale, Bucureşti, 1970.
- Vinţeler, Onufrie, Probleme de sinonimie, Bucureşti, 1983.
- Бережан, С., Семантическая эквивалентность лексических единиц, Chişinău, 1973.
Fonetica şi fonologie - Сorlăteanu, N., Zagaevschi, Vl., Fonetica, Chişinău, 1993.
- Rosetti, Al., Lăzărescu, Al., Introducere în fonetică, Bucureşti, 1982.
- Stan., I., Despre sistemul fonologic al limbii române // Cercetări de lingvistică, 1973, nr. 1.
- Stan., I., Sistemul fonologic al limbii române literare // Cercetări de lingvistică, 1979, nr. 2.
- Vasiuliu, Em., Fonologia limbii române, Bucureşti, 1965.
- Vasiliu, Em., Problema fonemului în lingvistica actuală, în Elemente de lingvistică strucurală, Bucureşti, 1967, p. 81-89
Gramatică - Bărbuţă, I., Cicală, A., Constantinovici, E., Cotelnic, T., Dîrul, A., Gramatica uzuală a limbii române, Chişinău, Litera, 2000.
- Berceanu B. B., Sistemul gramatical al limbii române (reconsiderare). – Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971.
- Coteanu, I., Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, 1982.
- Coja, I. Preliminarii la gramatica raţională a limbii române. Gramatica articolului, Bucureşti, 1983.
- Gramatica limbii române, vol. I, Bucureşti, 1954, vol. II, Bucureşti, 1956.
- Manoliu-Manea, Maria, Gramatica comparată a limbilor romanice, Bucureşti, 1971.
- Marin, V., Elemente de stilistică gramaticală, Chişinău, 1988.
- Matcaş, N., Probleme dificile de analiză gramaticală, Chişinău, 1978.
- Robu, Vl., Iordan, I., Limba română contemporană, Bucureşti, 1978.
Morfologie - Caragiu Marioţeanu, Matilda, Sintaxa gerunziului românesc, SG, II, 1957, p. 61-89.
- Caragiu Marioţeanu, Matilda, Moduri nepersonale, SCL, XII, 1962, nr. 1, p. 29-43.
- Câmpeanu, E., Substantivul. Studiu stilistic, Bucureţti, 1975.
- Ciompec, Georgeta, Morfosintaxa adverbului românesc. Sincronie şi diacronie, Bucureşti, 1985.
- Diaconescu, Paula, Numărul şi genul substantivului românesc, în ELS,
- Diaconescu, Paula, Structură şi evoluţie în morfologia substantivului românesc, Bucureşti, 1970.
- Edelstein, Frieda, Sintaxa gerunziului românec, Bucureşti, 1973.
- Guţu Romalo, Valeria, Articolul şi categoria determinării în limba română actuală în ELS
- Guţu Romalo, Valeria, Morfologia structurală a limbii române, Bucureşti, 1968.
- Iordan, Iorgu, Guţu Romalo, V., Niculescu, Al., Structura morfologică a limbii române contemporane, Bucureşti, 1967.
- Limba română contemporană, vol. I, Ion Coteanu (coord.), Bucureşti, 1974.
- Manoliu Manea, Maria, Propuneri pentru o nouă clasificare a flexiunii adjectivelor din limba română, LR, 1961, nr. 2.
- Manoliu Manea, Maria, Schiţă de clasificare a adjectivelor, ELS,
- Manoliu Manea, Maria, Genitivul pronumelui personal în limba română, ELS, Bucureşti, 1967.
- Manoliu Manea, Maria, Sistematica substitutelor din româna contemporană standard, Bucureşti, 1968.
- Nica, Dumitru, Teoria părţilor de vorbire. Aplicaţii la adverb, Iaşi, 1988.
- Săteanu, Cornel, Timp şi temporalitate în limba română contemporană, Bucureşti, 1980.
- Trandafir, Gh., Categoriile gramaticale ale verbului în româna contemporană, Bucureşti, 1973.
Sintaxă - Carabulea, Elena, Clasificarea propoziţiilor după scopul comunicării /Limba română, 1962, nr.4, pp. 375-386.
- Carîc, Ioan, Introducere în semantica propoziţiei, Bucureşti, 1991.
- Ciobanu, A., Sintaxa frazei, Chişinău, 1984.
- Ciobanu, A., Sintaxa şi semantica, Chişinău, 1987.
- Ciobanu, A., Sintaxa practică (cu elemente de analiză transformaţională), Chişinău, 1991.
- Coja I. Preliminarii la gramatica raţională a limbii române. Gramatica articolului. – Bucureşti, Ediţia Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983. – 286p.
- Craşoveanu, D., Sintaxa propoziţiei şi a frazei, TUT, Timişoara, 1974.
- Diaconescu, I. Infinitivul în limba română, Bucureşti, 1977.
- Diaconescu, I. Probleme de sintaxă a limbii române actuale. Bucureşti, 1986. (4.59-5 D 53)
- Diaconescu, I. Probleme de sintaxă. Construcţie şi analiză, Bucureşti, 1989. (4.59-5 D 53)
- Doca, Gheorghe, Limba română, (Vol.) I. Structuri fundamentale, TUB, Bucureşti, 1991; II. Structuri morfosintactice şi lexicale, TUB, Bucureşti, 1993.
- Edelştein, F., Sintaxa gerunziului românesc, Bucureşti, 1972.
- Gabrea, Maria, Observaţii asupra clasificării propoziţiilor după scopul comunicării, / LR, 1962, nr. 1, pp. 49-53.
- Guţu-Romalo, V., Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, EDP, Bucureşti, 1972.
- Hazi Ştefan, Predicativitatea: determinare contextuală analitică, Cluj-Napoca, 1997.
- Hoarţă-Lăzărescu, Probleme de sintaxă a limbii române, Iaşi, 1999.
- Manoliu Manea, Maria, Elemente de sintaxă comparată romanică, Tipologie şi istorie, Bucureşti, TUB, 1977.
- Manoliu Manea, Maria, Gramatică, pragmasemantică şi discurs, Bucureşti, Litera, 1994.
- Martine, Andre, Syntaxe generale, Paris, 1970.
- Mircea C., Sintaxa limbii române, Galaţi, 1996.
- Neamţu, G. G., Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, EŞE, Bucureşti, 1986.
- Pană Dindelegan, Gabriela, Reflecţii pe marginea ‘teoriei cazurilor’, în SCL, nr. 1, 1972.
- Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa limbii române. Partea I. Sintaxa grupului verbal, Bucureşti, 1976.
- Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa transformaţională a grupului verbal în limba română. Bucureşti, 1974.
- Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxă şi semantică. Clase de cuvinte şi forme gramaticale cu dublă natură, Bucureşti, TUB, 1992.
- Rădulescu, Marina, Relaţia sintactică dintre subiect şi predicat, LR, XXIX (1980),nr. 1, pp. 12-26.
- Secrieru, Mihaela-Lenuţa, Nivelul sintactic al limbii române, Botoşani, 1998.
- Şerban, V. Sintaxa limbii române. Curs practic, Bucureşti, 1970.
- Şerban, Vasile, Teoria şi topica propoziţiei în româna contemporană, Bucureşti, 1974.
- Şerbănescu, Andra, Întrebarea. Teorie şi practică, Iaşi, Polirom, 2002.
- Teodorescu, Ecaterina, Propoziţia subiectivă, Bucureşti, EŞ, 1972.
- Ţugulan, Lidia, Sintaxa propoziţiei, Partea I-II, TUT, Timişoara, 1975. Istoria limbii şi dialectologie
- Caragiu Marioţeanu, Matilda, Compendiu de dialectologie română (nord şi sud-dunăreană), Bucureşti, 1975.
- Coteanu, I., Structura şi evoluţia limbii române (de la origini până la 1960), Bucureşti, 1981.
- Coteanu, I., Sala, Marius, Etimologia şi limba română, Bucureşti, 1987.
- Сurs de gramatică istorică a limbii române, Chişinău, 1991.
- Cvasnîi Cătănescu, Maria, Limba română. Origini şi dezvoltare, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996.
- Dimitrescu, Florica (coord.), Istoria limbii române. Fonetică. Morfosintaxă. Lexic, Bucureşti, 1978.
- Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, Bucureşti, 1975.
- Gheţie, Ion, Introducere în studiul limbii române literare, Bucureşti, 1982.
- Gheţie, Ion, Introducere în dialectologia istorică românească, Bucureşti, 1994.
- Istrate, G., Limba română literară, Minerva, 1970.
- Ivănescu Gh., Istoria limbii române, Iaşi, 1980.
- Rosetti, Al., Cazacu, B., Onu, Liviu, Istoria limbii române literare. I. De la origini până la începutul secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1971.
- Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, 1998.
- Sala, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Bucureşti, 1999.
- Tratat de dialectologie românească, Craiova, 1984.
Sociolingvistică - Sociolinguistique: territoire et objets. Sous la direction de Henri Boyer. – Lausanne – Paris, 1996.
- Белл Р. Т., Социолингвистика. Цели, методы и проблемы, пер. с англ. Москва, 1980.
- Крысин Л.П., Социолингвистические аспекты изучения современного русского языка. Москва, Наука, 1989.
- Новое в лингвистике, в. 7, Социолингвистика, Москва, 1975.
- Степанов Г. В., Типология языковых состояний и ситуаций в странах романской речи, Москва, 1976.
