|
StatutTeza a fost susţinută pe 17 septembrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009 Autoreferat![]() |
S-a realizat un studiu complex şi sistemic al stării de sănătate a sportivilor în relaţie cu condiţiile de antrenament. Investigaţiile s-au efectuat în 5 săli sportive: de lupte libere, lupte greco-romane, atletica grea, judo şi box.
Practicarea luptelor sportive (lupte libere, lupte greco-romane, judo), atleticii grele şi boxului produce modificări funcţionale ale tuturor organelor şi sistemelor. Modificările funcţionale din partea sistemelor circulator, nervos central, neuromuscular şi respirator sunt adecvate efortului fizic depus şi tipului de sport practicat.
Estimarea stării de sănătate a sportivilor după rezultatele examenelor medicale evidenţiază o incidenţă înaltă a cazurilor de îmbolnăviri, îndeosebi prin maladiile sistemului circulator, bolile cavităţii bucale şi bolile sistemului genito-urinar. Pe parcursul anilor 1999-2005 nivelul mediu al morbidităţii sportivilor în funcţie de adresabilitate a constituit 230,1±44,72 cazuri la 1 000 de sportivi. Ierarhizarea morbidităţii pe clase a stabilit cea mai mare pondere a bolilor sistemului respirator, leziunilor traumatice şi bolilor de piele. În clasa leziunilor traumatice mai frecvent au fost înregistrate leziunile traumatice superficiale, luxaţiile, entorsele, întinderile ligamentelor şi fracturile.
Concomitent s-a stabilit persistenţa condiţiilor microclimaterice nesatisfăcătoare în care au loc antrenamentele, evaluate în perioada rece şi caldă a anului, precum şi în diverse anotimpuri: toamna, iarna şi primăvara. Depăşirea nivelului admisibil de zgomot a fost înregistrată în sala de atletică grea şi în sala de judo, iar iluminatul artificial în 100% din cazuri nu corespunde normelor recomandate. În aerul sălilor de antrenament s-au înregistrat concentraţii sporite de dioxid de carbon, praf, un număr sporit de NTG, stafilococi şi streptococi; pe inventarul sportiv şi pe suprafeţe prezenţa unui număr sporit de microorganisme.
S-a constatat, că în edificiile sportive de tip închis persistă un complex de factori de risc care pot induce modificări nefavorabile ale stării funcţionale a organismului şi manifestări morbide la sportivi. S-au evidenţiat corelaţii directe între factorii de risc şi modificările fiziologice ale sportivilor. S-a determinat gradul lor de adaptare la condiţiile de antrenament. Pentru reducerea consecinţelor nefavorabile au fost elaborate un şir de măsuri de prevenţie.
CAPITOLUL II Materiale şi metode de investigare
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: