Estimarea fiziologo-igienică a condiţiilor de muncă la computere a angajaţilor din telecomunicaţii la diferite etape ale ciclului de muncă
|
StatutTeza a fost susţinută pe 8 octombrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009 Autoreferat – 0.59 Mb / în românăTezaCZU 613.6:004:621.395
|
Cuvinte Cheie
igiena muncii, fiziologia muncii, terminale video, mediul ocupaţional, factorii de risc, starea funcţională, starea premorbidă, morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă (MITM)Adnotare
Actualitatea cercetărilor este argumentată prin faptul că investigaţiile, efectuate pe etape în CC şi în SI din telecomunicaţii, practic, nu sunt reflectate în literatura de profil. A fost efectuat un studiu comparativ, complex, multilateral al sănătăţii operatorilor CC şi SI. Investigaţiile fiziologice ale indicilor SNC, SCV, sistemului neuromuscular au fost efectuate de 4 ori: la început, după 2 ore de activitate, în ajun de prânz şi cu 20-30 de minute până la sfârşitul zilei, la începutul, mijlocul şi la finele ciclului de muncă. S-a constatat că modificările SCV au confirmat faptul că gradul de adaptare treptat se diminuează (SI) şi poate fi considerat drept oboseală. Investigaţiile biochimice au confirmat dinamica deviaţiilor fiziologice. Caracteristica comparativă a analizatorului vizual demonstrează că toate operaţiile decurgeau cu o mare tensionare a lui (CC). Modificările analizatoru CC lucrează într-un regim stabil (5 zile de muncă şi 2 zile de odihnă – sâmbătă şi duminică) favorabil pentru formarea stereotipului dinamic: lucrează într-un schimb; munca este legată de materialul bogat în cifre; permanent schimbă privirea în direcţia „ecran – claviatură – document”. În SI operatoarii lucrează într-un ciclu închis (4 zile lucrătoare şi 2 zile de odihnă), în două sau în trei ture; într-un dialog cu abonaţii utilizează garnitura telefonică, fapt care conduce la suprasolicitarea auzului lor. Cronometrajul a stabilit că munca operatoarilor CC se desfăşoară executând un anumit volum de informaţii. Solicitările operatorilor din SI depind de numărul semnalelor recepţionate, intervine componenţa „semnal – răspuns”, densitatea solicitărilor la ei a fost mai redusă. În perioada anilor 2001-2005 nivelul mediu al MITM la 100 de operatori din CC a constituit 84,5±7,38 cazuri cu 1412,8±133,7 zile cu ITM, la cei ai SI – 89,12±6,35 cazuri cu 1577,0±158,4 zile de ITM, la persoanele lotului martor – 50,2±2,1 cazuri cu 795,0±44,1 zile cu ITM, pe când la salariaţii din republică – 48,5±2,2 cazuri cu 731,6±26,2 zile cu ITM. În structura morbidităţii pe clase predomină: la operatorii CC – afecţiunile sistemului respirator, bolile SCV, grupa altor boli, bolile sistemului octeo-articular etc.; la operatorii SI – afecţiunile sistemului respirator, bolile SCV, bolile aparatului uro-genital, bolile sistemului nervos etc. Analiza a demonstrat că sănătatea operatorilor depinde de condiţiile de muncă: poziţia forţată (şezândă), hipodinamia, monotonia, modificările iluminării, momentul verbal, utilizarea garniturii telefonice, starea emoţională etc. Au fost elaborate măsuri de prevenţie primară aprobate de MS în documentul „Recomandări metodice privind medicina muncii operatorilor care lucrează la MEC”.
Cuvinte- cheie: igiena muncii, fiziologia muncii, terminale video, mediul ocupaţional, factorii de risc, starea funcţională, starea premorbidă, morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă (MITM).
Cuprins
CAPITOLUL II Materialul şi metodele de cercetare, argumentarea lor, volumul investigaţiilor
- 2.1. Metodele de determinare a factorilor mediului ocupaţional
- 2.2. Metodele de determinare a reacţiei organismului la acţiunea condiţiilor de muncă.
- 2.3. Volumul investigaţiilor efectuate
CAPITOLUL III Analiza comparativă a caracteristicilor profesiografice şi a factorilor mediului ocupaţional
- 3.1. Caracteristica profesiografică
- 3.2. Analiza igienică a factorilor mediului de producere.
CAPITOLUL IV Caracteristica comparativă şi estimarea indicilor fiziologici la operatorii CC şi SI
- 4.1. Caracteristica comparativă şi estimarea cronometrajului, deviaţiilor fiziologice la operatorii CC şi SI în dinamica zilei de muncă la începutul ciclului de lucru
- 4.1.1. Estimarea cronometrajului
- 4.1.2. Estimarea modificărilor analizatorilor vizuali şi auditivi
- 4.1.3. Estimarea indicatorilor activităţii cardiace
- 4.1.4. Caracteristica comparativă şi estimarea tremorului fiziologic al mâinilor
- 4.2. Caracteristica comparativă şi estimarea dinamicii cronometrajului şi a eviaţiilor fiziologice la operatorii CC şi SI la mijlocul ciclurilor de lucru
- 4.2.1. Estimarea cronometrajului
- 4.2.2. Dinamica modificărilor analizatorilor vizual şi auditiv
- 4.2.3. Estimarea devierilor fiziologice ale sistemului cardiovascular
- 4.2.4. Estimarea tremorului fiziologic al mâinilor
- 4.3. Caracteristica comparativă şi estimarea cronometrajului, deviaţiilor fiziologice, a modificărilor biochimice în organismul operatorilor CC şi SI la sfârşitul ciclului de lucru
- 4.3.1. Estimarea datelor cronometrajului
- 4.3.2. Dinamica modificărilor analizatorilor vizual şi auditiv
- 4.3.3. Estimarea devierilor fiziologice ale sistemului cardiovascular
- 4.3.4. Estimarea tremorului fiziologic al mâinilor
- 4.3.5. Analiza rezultatelor investigaţiilor biochimice
- 4.3.6. Gradul de corelare a factorilor mediului ocupaţional şi a stării funcţionale a operatorilor CC şi SI
CAPITOLUL V Caracteristica morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă la operatorii CC şi SI- 5.1. După formele de evidenţă (F – 16 ITM)
- 5.2. După certificatele de concediu de boală
Referenţi Oficiali
- Nicolae Opopol
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Ion Bahnarel
doctor habilitat, profesor universitar
Teze
În examinare [1] :
- Fortificarea sănătății populației cu riscuri metabolice crescute
12 ianuarie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
