română | русский | english

Autor: Borziac Ilie Gradul: doctor habilitat în istorie Specialitatea:  07.00.06 - Arheologie Anul: 2009 Conducător ştiinţific: Gheorghe Postică doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 19 decembrie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat – 0.49 Mb / în română Teza CZU 902/904 „6325” (043.2)=135.1 1.64 Mb / în română 0 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza de doctior habilitat „Paleoliticul superior din spaţiul Carpato-Nistrean (Cronostratigrafie, culturogeneză şi paleoecologie) reprezintă o elaborare ştiinţifică fundamentală complexă şi deplină care vizează o perioadă de peste 80 ani de studiu al paleoliticului superior din zona carpato-nistreană şi cele limitrofe.

În Întoducere se prezintă actualitatea şi necesitatea abordării temei şi al realizării ei, gradul de examinare a problemei la etapa actuală, se indică scopurile şi obiectivele cercetării, se determină cadrul geografic şi cel cronolkogic al temei abordate, bazele conceptuale şi teoretice, poziţiile ştiinţifice înaintate pentru susţinere, noutatea ştiinţificî a elaborării şi importanţa ei practică, prinosul adus personal de autor studiul epocii, sunt arătate gradul de aprobare a rezultatelor elaborărilor ştiinţifice în domeniu al autorului precum şi bapa materială, sursele, structura şi conţinutul tezei.

Capitolul 1 este consacrat istoricului cercetării şi analizei istoriografiei problemei. Sunt examinate procesul de descoperire şi studiu al siturilor, este prezentată analiza surselor, procesul de constituire şi evoluţie a şcolilor locale de studiu al paleoliticului superior, procesul lui de studiu în două subzone separate-Carpato-Pruteană şi Pruto-Nistreană, se evidenţiază etapele de cercetare şi rezultatele teoretice şi factologice a fiecăreia dintre ele, se arată rolul cercetătorilor anteriori şi aportul lor în studiul paleoliticului superior al zonei- N. Moroşan, C. Nicolăescu-Plopşor, Al- Păunescu, M. Bitiri, M. Brudiu, V. Chirica, P. Boriskowski, A. Cernyş, N. Chetraru, G. Grigorieva, N. Anisiutkin, S. Covalenco etc.

În Capitolele 2 şi 3 al tezei, prin utilizarea rezultatelor anterioare ale geologiei amplasării nivelelor de locuire a staţiunilor din paleoliticul superior al spaţiului carpato-nistrean şi în baza unei noi scheme cronostratigrafice elaborate de către P. Haesaerts et al. , inclusiv şi de autorul tezei , prin utilizarea a peste 120 date radiometrice se prezintă o nouă interpretare cronostratigrafică a paleoliticului superior din Europa Centrală, inclusiv din zona vizată, viziune, bazată pe studiul comlex şi multilateral all secvenţelor stratigrafice de pe locul a 3 importante staţiuni pluristratificate din spaţiul dintre Carpaţi şi Nistru- Mitoc- Malul Galben, Molodova V şi Cosăuţi I. Ultima staţiune a oferit o unicală posibilitate de a urmări procesul caleoclimatic şi cronologia paleoliticului superior de la circa 20 până la 10 mii ani BP. Se efectuiază corelaţia dintre siturile arheologice şi depunerile cuaternarului tărziu din zonă şi regiunile limitrofe.

În Capitolul 4 sunt fundamentate factologic şi conceptual, teoretic şi cronologic, tipologic şi cultural procesele de constituire a fazelor timpurii ale paleoliticului superior din zonă, sunt evedenţiate cultura Brănzeni, careia i se definitivează un caracter simbiotic, se evidenţiază şi se caracterizează multilateral Preaurignacianul, se efectuiază revizia „culturii musteriene Ctânca”, se sincronizează fenomenele culturale locale evidenţiate cu cele similare din Europa Centrală şi de Est. În Capitolul V se descriu, se evidenţiază, se funadamentează conceptual şi factologic un şir de faciesuri şi culturi ale complexului tehnologic Aurignacian din zonă- a culturii simbiotice Prut, a Aurignacianului timpuriu cu forme bifaciale şi fără ele, al Aurignacianului mediu şi tărziu fără forme bifaciale, sunt examinate aspectele evolutive al acestui texnocomplex.

În Capitolul 6 se examinează faciesurile locale ale tehnocomplexului gravetian. Se evidenţiază Gravetianul timpuriu de tip Molodova-Mitoc, cel mediu cu şi fără Pointe à cran, Gravetianul tărziu (ori epigravetianul), staţiunile căruia sunt incluse în cultura Molodova. Cosăuţi-Cotul Miculinţi evidenţiată şi fundamentata de către autor. Ca fenomen cultural separat cu elemente aurignaciene şi gravetiene este examinat faciesul cultural Raşcov şi posibilele lui căi de apariţie, precum şi interferenţele lui tipologice cu alte fenomene culturale similare din stepele Nord-Pontice.

Capitolul 7 este consacrat problemelor interacţiunii omului cu mediul ambiant, sunt examinate particularităţile de adaptare la mediu al omului în dependenţă de evoluţia şi particularităţile mediului din cuaternarul tardiv al zonei, modalităţile de adaptare şi pronosticare a mediului. Se examinează procedeele de vănătoare, uneltele de muncă şi armele, utilizate în scopul obţinerii resurselor necesare pentru viaţă.

În Capitolul 8 sunt analizate staţiunile din epoca tardiglaciară a zonei vizate, sunt examinate industriile litice din punct de vedere al „microlitizării”, „geometrizării”, sunt evidenţiate premisele de tranziţie epipaleolitic şi mezolitic. Tot o dată se evidenţiază un şir de factori obiectiv şi subiectivi, care au anihilat fenomenul dispariţiei din zonă a mamiferelor pleistocenare mari de turmă, dispariţie, care în opinia unor cercetători a provocat o criză economică la etapa trecerii de la ultimul Pleniglacial Wurmian la Holocen. Sunt examinate problemele apariţiei în zonă ale unor situri svideriene. Autorul ajunge la concluzia că în zonă nu a avut loc tranziţia de la paleoliticul final la mezolitic şi că mezoliticul veritabil de tip Grebenniki este de origine alohtonă.

Lucrarea este finalizată cu Concluzii generale, care fac bilanţul studiului.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Constantin Mihailescu
  doctor habilitat
• Lazarovici Gheorghe
  doctor, prof. univ., Universitatea din Reşiţa, România
• LUCA Sabin Adrian
  doctor, prof. univ., Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, România

 Teze

[...] Acte Normative