Biodiversitatea fitocenotică a ariilor protejate forestiere din valea Prutului de Mijloc
|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 martie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat – 0.48 Mb / în românăTezaCZU 630*182(478)(043.3)+ 630*182:58(478)(043.3)
|
Cuvinte Cheie
biodiversitate, arie protejată, specie, floră, geoelement, bioformă, categorie ecologică, plantă rară, vegetaţie, fitocenoză, asociaţie, arboretAdnotare
Lucrarea prezintă rezultatele investigaţiilor diversităţii floristice şi fitocenotice a 6 arii protejate din lunca Prutului de Mijloc Valea Mare, Zberoaia-Lunca, Nemţeni, Dancu, Pogăneşti, Sărata-Răzeşi pentru utilizarea durabilă şi conservarea diversităţii plantelor.
În rezultatul cercetărilor s-a stabilit că compoziţia floristică a ariilor protejate include 317 specii de plante vasculare ce aparţin la 191 genuri şi 67 familii. Analiza compoziţiei floristice a ariilor protejate sub aspectul bioformelor relevă predominarea hemicriptofitelor (50%) şi fanerofitelor (17%), sub aspect geografic, a geoelementelor nordice (80% ). Din punct de vedere ecologic predomină speciile mezofile (49,27%), xero-mezofile (26,25%), micro-mezoterme (74,19%), slab acid-neutrofile (38,61%), amfitolerante (32,2%) şi acido-neutrofile (29,32%), sub aspect economic se evidenţiază categoria plantelor medicinale (50,40%) şi melifere (43,25%). Au fost semnalate 13 specii de plante rare.
În premieră, pentru ariile protejate cercetate a fost evidenţiată compoziţia fitocenotică şi stabilite conspectele cenotaxonomice, conform Şcolii Central Europene de Fitocenologie.
Comunităţile de plante din ariile protejate se atribuie la 4 tipuri de vegetaţie: forestieră, praticolă, acvatică şi palustră şi sinantropică. Fitocenozele descrise se încadrează în 17 asociaţii, 10 alianţe, 9 ordine şi 8 clase. Cele mai răspîndite sunt fitocenozele asociaţiilor Salicetum albae Issler 1926; Salici-Populetum Meijer-Drees 1935.
Arboretele ariilor protejate sunt în mare parte naturale fundamentale, diversificate din punct de vedere al compoziţiei specifice, caracterizîndu-se printr-o stabilitate mijlocie la acţiunea factorilor de mediu. În baza rezultatelor obţinute au fost elaborate hărţile vegetaţiei şi paşapoartele ariilor protejate cercetate.
În scopul optimizării regimului de conservare a biodiversităţii în ariile protejate se recomandă reconstrucţia ecologică a arboretelor necorespunzătoare staţiunii şi promovarea regenerării naturale în arboretele naturale fundamentale.
Rezultatele cercetărilor efectuate privind biodiversitatea fitocenotică, la nivel floristic şi fitocenotic, denotă prezenţa tuturor elementelor reprezentative şi rare, ce constituie obiectul conservării ariilor protejate, confirmînd astfel importanţă naţională şi internaţională pentru protecţia diversităţii biologice.
Cuprins
Referenţi Oficiali
- Mihai Mârza
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Doniţă Nicolae
academician al Academiei Române, doctor în ştiinţe silvice, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal,, I.C.A.S., Bucureşti,
Teze
În examinare [1] :
- Reconstrucţia ecologică a arboretelor necorespunzătoare în Rezervaţia ştiinţifică Codrii
6 iulie 2018
Arhiva tezelor:
Acte Normative
