română | русский | english

Autor: Eftodiev Eduard Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.28 - Neurochirurgie Anul: 2009 Conducător ştiinţific: Grigore Zapuhlih doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Consultant ştiinţific: Diomid Gherman doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia:

Statut Teza a fost susţinută pe 20 mai 2009 în CSS şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat – 0.93 Mb / în română Teza CZU 616.711.6 – 007.43+616.8 - 089 1.48 Mb / în română 136 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Lucrarea este consacrată unei probleme importante a neurochirurgiei vertebrogene contemporane – tratamentului chirurgical al HDL. Afectarea persoanelor de vîrstă tânără (25-55 ani), în maximă activitate fizică şi intelectuală, creşterea ratei HDL, care constituie 12-20% din maladiile sistemului nervos şi 60-70% din afecţiunile sistemului nervos periferic motivează actualitatea temei. Studiul a cuprins 325 pacienţi cu hernii discale lombare, care au urmat un tratament specializat în Clinica Neurochirurgie a USMF „Nicolae Testemiţanu” în baza Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie pe parcursul anilor 1998-2008. Lotul de studiu a inclus 160 (49,2%) bărbaţi şi 165 (50,8%), cu vîrste cuprinse între 18 şi 75 ani, vârsta medie a pacienţilor alcătuind 43,4±0,86 ani, iar 129 (39,7%) au fost pacienţi tineri, cu vîrsta pînă la 40 ani. Durata catamnezei a constituit de la 1 an la 10 ani, cu media de 2,6 ani. Toţi 325 pacienţi au fost operaţi utilizînd metoda microneurochirurgicală. În dependenţă de varianta de localizare anatomică a herniei discale au fost utilizate diferite aborduri chirurgicale – interlaminar, interlaminar – interapofizar, hemilaminectomie, laminectomie, şi diferite combinaţii ale acestora. Durata medie de spitalizare a constituit 8,6 zile. Datele interogării preoperatorii a arătat că 99,1% s-au plîns de dureri lombare, dintre care 16,3% - dureri violente; 92,6% s-au plîns de dureri radiculare. Examenul neurologic a determinat ştergerea lordozei lombare la 40,6% pacienţi, contractura musculaturii paravertebrale în 89,5% şi scolioza antalgică a fost prezentă la 38,8% pacienţi. Din totalitatea de 325 pacienţi, 106 de pacienţi s-au prezentat cu diferite forme şi grade de expresie a sindromului de cauda equina. În cadrul studiului la 117 pacienţi s-a efectuat evaluarea neurofiziologică prin stimulodetecţie, completată de investigaţia cu ac-electrod în dinamică pre- şi postoperatorie. Examenul electrofiziologic a permis precizarea radiculei afectate şi determinarea gradului de afectare a acesteia, a permis de a efectua un diagnostic diferenţial cu alte patologii care sunt însoţite de radiculopatie şi lumbalgie, de a determina evoluţia indicilor electrofiziologici în rezultatul tratamentului chirurgical aplicat. După criteriul neuroimagistic pacienţii s-au repartizat în modul următor: RMN – 157 (48,3%), CT nativ – 86 (26,5%), CT-mielografie – 19 (5,8%), RMN şi CT – 48 (14,8%) şi mielografie – 15 (4,6%). După localizarea anatomică a herniei, evaluată neuroimagistic, pacienţii s-au repartizat în modul următor: la 189 (58,1%) pacienţi s-a constat prezenţa unei hernii discale paramediane, la 63 (19,4%) – localizare mediană, 65 (20,0%) de pacienţi au avut hernii postero-laterale, iar 8 (2,5%) pacienţi – hernii discale foraminale.

S-a intervenit chirurgical primar în 325 cazuri, şi repetat în 15 cazuri (13 recurenţe discale şi 2 revizii), în total 340 operaţii. Au fost înregistrate 52 (15,2%) de complicaţii operatorii. Rata recurenţelor a constituit 4,4%. Incidenţa FBSS sindromului a fost de 13,5% - 44 pacienţi. Au fost elaborate principiile de prevenire a apariţiei FBSS sindromului şi algoritmul de evaluare şi tratament a unui pacient cu asemenea situaţie clinică.

Pentru determinare eficienţei abordului interlaminar – interapofizar în cadrul studiului s-a efectuat o analiză comparativă a acestui abord cu laminectomia decompresivă clasică care a fost demonstrată prin utilizarea metodei statistice de ridit – analiză. În cadrul acestei metode a fost aplicată aprecierea integrală a rezultatelor postoperative folosind 14 criterii de bază, care a demonstrat superioritatea abordului interlaminar – interapofizar.

Eficienţa tratamentului a fost apreciată folosind criteriile de evaluare postoperatorie MacNab. Conform acestei scăli, s-au înregistrat rezultate excelente în 43,3% cazuri, bune în 38,5% cazuri, satisfăcătoare – 7,4% cazuri şi numai în 6,5% cazuri – nesatisfăcătoare. Scorul sumar al eficienţei tratamentului microneurochirurgical – 81,8% după scara MacNab. În acelaşi timp s-a constatat că la pacienţii cu hernii mediane şi cei cu CES la prezentare se înregistrează un procent mult mai mare al rezultatelor nesatisfăcătoare (16,7%), iar procentul persoanelor dizabilitate şi inapte de muncă ajunge, după datele noastre, la 41,1% în acest grup de pacienţi.

Concluzii: metoda microchirurgicală este o metodă sigură şi eficientă (scor MacNab al eficienţei – 81,8%), şi poate fi pe larg indicată în tratamentul chirurgical al pacienţilor cu hernii discale lombare de orice localizare. Folosirea metodei este însoţită de un număr redus de complicaţii (15,2%), a ratei recurenţelor (4,4%) şi a incidenţei apariţiei „sindromului de chirurgie lombară nereuşită” (13,5%). Pacienţii cu hernii mediane şi sindrom de cauda equina acut trebuie operaţi în primele 24 – 48 ore pentru obţinerea unor rezultate clinice mai bune la distanţă, iar abordul interlaminar – interapofizar reprezintă o alternativă eficientă pentru decompresia largă a canalului spinal, dar cu păstrarea integrităţii osoase a peretelui posterior a canalului.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nicolae Caproş
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Ion Poeata
  dr. în medicină, profesor universitar, Iaşi, România

Membrii Consiliului Ştiintific

• Stanislav Groppa, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Mihai Gavriliuc, secretar
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Valerii Timirgaz, membru
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Ala Bajurea, membru
  doctor, conferenţiar universitar
• Iulian Glavan, membru
  doctor, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

 Teze

[...] Acte Normative