română | русский | english

Autor: Crecicovschi Ecaterina Gradul: doctor în filologie Specialitatea:  10.01.06 - Literatura universală şi comparată Anul: 2009 Conducător ştiinţific: Sergiu Pavlicenco doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 17 iunie 2009 în CSS şi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat – 0.30 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Studiul de faţă reprezintă o încercare de a investiga experimentul conradian cu tehnica narativă ca suport al preocupărilor sale neoromantice J. Conrad (1857-1927) a fost un scriitor popular şi se bucură de acest statut în continuare, fiind considerat printre englezi un veritabil fenomen. Opera acestui prozator britanic de origine poloneză a constituit obiectul de cercetare a numeroase studii, articole, analize, eseuri. Totuşi, cercetarea creaţiei sale este departe de a se fi epuizat. Astfel, problema corelaţiei dintre neoromantism şi perspectiva narativă în opera lui J. Conrad se înscrie printre subiectele practic nevalorificate în studiile conradiene actuale. Investigaţia, sub acest aspect, este tentantă, deoarece nu există un studiu care să opereze o analiză a structurilor şi strategiilor narative atît în proza neoromantică engleză, cît şi în a vreunui reprezentant al ei. Dificultatea demersului întreprins porneşte de la lipsa unor lucrări fundamentale despre neoromantismul englez, cercetarea acestui curent recurent limitîndu-se, de cele mai multe ori, la aprecieri generale, de circumstanţă, mai ales cu referire la opera conradiană. Cu alte cuvinte, sintetizarea într-un singur studiu a punctelor de vedere despre fenomenul de tranziţie cercetat, existente într-o formă dispersată în critica din Est, devenise o necesitate stringentă. Lucrarea este valoroasă şi sub aspect comparatist, investigarea neoromantismului realizîndu-se prin examinarea variantelor lui naţionale şi identificarea paralelismelor şi particularităţilor caracteristice neoromantismului englez, european şi american, rezulatatele contribuind la formularea unor aprecieri teoretice şi practice semnificative pentru doctrina neoromantică. Alte argumente în favoarea studiului de faţă ar fi analiza tuturor romanelor şi povestirilor lui J. Conrad fără excepţie, pentru a surprinde existenţa unei legături dintre tematica neoromantică şi tehnica narativă, pe de o parte, şi elaborarea unui model adecvat şi pentru cercetarea creaţiei altor scriitori din perspectiva adusă în discuţie, pe de alta. În general, această cercetare tinde să atragă atenţia cercetătorilor creaţiei conradiene, adîncind unele puncte de vedere exprimate în teoriile narativităţii, relevînd creativitatea scriitorului, subliniind noutatea strategiilor şi structurilor narative în proza conradiană şi impulsionînd, fără îndoială, o nouă perspectivă în interpretarea lui J. Conrad – cea neoromantică. Cuvinte-cheie: naratologie, roman, povestire, structură narativă, strategie narativă, tehnică narativă, macrostructuri narative, microstructuri narative, timp, mod, aspect, model structural, fenomen de tranziţie, curent literar recurent, neoromantism, neoromantism insular, ironie neoromantică, substrat biografic, autobiografie, receptare, polonism

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Mihai Cimpoi
  doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM
• Petru Golban
  doctor, conferenţiar universitar

 Teze

[...] Acte Normative