|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 iulie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat![]() |
Disertaţia este dedicată dezvoltării tehnologiei pentru obţinerea straturilor poroase de CdSe şi ZnSe prin corodarea electrochimică, precum şi studiul proprietăţilor fotoelectrice şi optice. A fost studiat influenţa unor parametri ca concentraţia electrolitului, tensiunea de anodizare şi concentraţia electronilor în cristale asupra morfologiei CdSe poros. Sa constatat că în probe de CdSe cu conductibilitate mai mică sub influenta luminii ultraviolete formarea porilor este mai omogenă. A fost propusă şi demonstrată tehnologia de obţinere în mod dirijat a straturilor poroase de CdSe într-un electrolit neutru, pe baza de NaCl. Tratarea termică a cristalelor de ZnSe în topitură de Zn cu o cantitate a Al de la 0 la 40% ne permite de a modifica concentraţia purtătorilor, şi ca urmare a corodării electrochimice au fost obţinute straturi poroase de ZnSe cu diametrul porilor de la 40 nm până la 1 m, transparente în vizibil.
Sa constatat că pentru CdSe şi ZnSe este carcateristică creşterea porilor de-a lungul liniilor de curent în procesul de formare şi, în contrast cu semiconductori elementari (Si, Ge) şi a III-V compuşi (GaP, GaAs, InP, etc), ei nu expun pori orientaţi după anumite direcţii cristalografice. În rezultat a fost identificată legitatea, conform căreia anizotropia corodării electrochimice a materialelor semiconductoare scade cu creşterea componentei ionice în legăturile chimice, ea fiind neînsemnată în compuşii II-VI cu banda interzisă largă.
Analiza spectrelor de fotoluminescenţă a straturilor poroase de CdSe a demonstrat că descreşterea dimensiunilor porilor şi a pereţilor scheletului poros până la 10-20 nm duce la deplasarea spre albastru a emisiei excitonice aproximativ cu 10 meV datorită efectelor cuantice dimensionale.
În rezultatul studierii efectului micro-Raman în substratele iniţiale şi straturile poroase de ZnSe s-a stabilit că concentraţia electronilor liberi, dedusă din analizele modurilor de cuplare (L+) dintre fononii LO şi plasmoni în probele masive, corespunde datelor măsurărilor din efectul Hall, iar în probele poroase analiza modurilor L+ indică descreşterea concentraţiei purtătorilor de sarcină liberi de două ori în comparaţie cu materialul masiv. Descreşterea concentraţiei purtătorilor de sarcină a fost atribuită capturării electronilor liberi de către stările energetice la suprafaţa enormă a scheletului poros.
Cu ajutorul spectroscopiei micro-Raman şi FTIR a fost identificat modul vibraţional de tip Fröhlich în straturi poroase de ZnSe. S-a demonstrat, că frecvenţa vibraţiilor Fröhlich practic nu depinde de diametrul porilor şi grosimea pereţilor scheletului poros în condiţiile păstrării gradului de porozitate.
Prin tratarea termică a nanotemplatelor de ZnSe s-a demonstrat posibilitatea obţinerii nanocompoziţilor de ZnO de o calitate suficientă pentru utilizare în lasere aleatoare.
S-au elaborat reţele bidimensionale ZnSe-Pt constituite din nanotuburi metalice în înveliş de semiconductor cu banda interzisă largă pentru aplicaţii fotonice.