|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 august 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009 Autoreferat![]() |
Lucrarea reprezintă un studiu juridico-comparat privind aspectele teoretice şi practice ale delegării legislative, reglementate prin dispoziţiile constituţionale ale Republicii Moldova, României şi altor state, argumentarea căilor de perfecţionare a legislaţiei Republicii Moldova şi României în domeniul delegării legislative.
Autorul şi-a focusat cercetările asupra următoarelor obiective: analiza teoretică generală a delegării legislative ca activitate legislativă şi determinarea dimensiunilor acestei noţiuni; identificarea conţinutului instituţiei delegării legislative; determinarea cauzelor apariţiei instituţiei delegării legislative din punct de vedere al experienţei istorice; studiul juridico-comparat a instituţiei delegării legislative în diferite state ale lumii, Republica Moldova şi România; efectuarea clasificării metodelor delegării legislative; investigarea ştiinţifică a procesului delegării legislative şi fazelor lui; examinarea aspectele teoretice ale particularităţilor actelor delegării legislative şi a corelaţiei cu actele legislative; aprobarea de către Parlament a actelor delegării legislative şi/sau asigurarea controlului asupra activităţii legislative a Guvernului; examinarea particularităţilor delegării legislative în statele modelului Westminster şi modelului continental; argumentarea concluziilor şi propunerilor de perfecţionare a instituţiei delegării legislative în perioada contemporană, în vederea asimilării sau neacceptării experienţei europene şi internaţionale în acest domeniu.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute de autor rezidă în elaborarea unei noi definiţii ale delegării legislative; argumentarea corespunderii delegării legislative principiului separaţiei puterilor; elucidarea neajunsurilor clasificării metodelor de delegare legislativă şi propunerea unei noi variante de clasificare a metodelor delegării legislative; determinarea particularităţilor şi trăsăturilor comune actelor delegării legislative cu puterea juridică de lege şi actelor normative subrogate legii; elucidarea fazelor delegării legislative: iniţierea şi determinarea condiţiilor, inclusiv a indispensabilităţii aplicării principiului separaţiei puterilor în stat; adoptarea actului privind delegarea legislativă; adoptarea actului delegare legislativă; aprobarea şi controlul actului de delegării legislative cu forţa juridică a legii; efectuarea analizei juridico-comparative şi evidenţierea particularităţilor procesului delegării legislative: după modelul Westminster şi modelul continental; determinarea particularităţilor procesului delegării legislative; elaborarea propunerilor de lege ferenda privind perfecţionarea şi eficientizarea instituţiei delegării legislative în Republica Moldova şi România în condiţiile contemporane.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: