|
StatutTeza a fost susţinută pe 25 septembrie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009 Autoreferat![]() |
Teza este dedicată studierii efectelor cooperative, şi anume emisiei spontane neexponenţiale şi fluorescenţei de rezonanţă, care se pot manifesta prin intermediul interacţiunilor electromagnetice dintre radiatorii indistinctibili.
O atenţie deosebită este acordată emisiei spontane a doi atomi hidrogenoizi la intervale de timp ce sunt mai mici sau de ordinul timpului de întârziere dintre radiatori. Pentru rata emisiei spontane s-a observat o tendinţă oscilatorie atenuantă spre legea exponenţială a emisiei spontane. S-a observat comportamentul nelocal la interacţiunea cu CEM în procesul emisiei spontane, descris de termenii ce reflectă principiul de incertitudine Heisenberg. S-a propus o metodă matematică de eliminare a operatorilor CEM fără a utiliza aproximaţia dipolară pentru interacţiunea radiatorilor cu câmpul. Comportamentul acestui sistem de radiatori la intervale de timp scurte şi lungi în comparaţie cu D/c a fost posibil de descris graţie acestui model matematic. În acest caz efectele clasice şi cuantice „lucrează” împreună asupra stabilirii ratei de emisie spontană colectivă. S-a demonstrat că la intervale de timp de ordinul timpului de întârziere dintre radiatori, atomul efectuează salturi din starea excitată în starea de bază în mod fluctuant, efect cunoscut in literatură sub denumirea de „salturi cuantice” („quantum jumps”).
A fost cercetată fluorescenţa de rezonanţă cooperativă a atomilor cu două nivele în câmpul undei staţionare a unei cavităţi. S-a observat dependenţa despicării dinamice Stark de poziţia atomului în câmpul undei staţionare. A fost analizat fenomenul de interferenţă dintre atomii aflaţi în câmpul staţionar al cavităţii. S-a constatat că funcţia de autocorelare a doi atomi plasaţi la distanţa D>λ este mult mai mare în cazul orientării perpendiculare a momentelor dipolare decât în cazul orientării paralele a dipolilor faţă de direcţia rAB a atomilor.
Utilizând metoda funcţiilor şi valorilor proprii pentru cazul nestaţionar a fost soluţionată
exact ecuaţia master Lindblad cu coeficienţi Einstein dependenţi de timp. Cu ajutorul acestei
soluţii, a fost determinată dependenţa de timp a inversiei atomice în procesul emisiei spontane.
Atât pentru fluorescenţa de rezonanţă, cât şi pentru emisia spontană cooperativă au fost studiate
fluctuaţiile numărului de fotoni şi fluctuaţiile intensităţii CEM de la detector. S-a demonstrat că
funcţia Glauber de corelare de ordinul doi nu depinde de interacţiunea cooperativă ce are loc
între doi atomi. S-a stabilit următoarea legitate: când numărul de atomi nu întrece ordinul
funcţiei Glauber, atunci lipseşte dependenţa de schimbul colectiv de energie dintre radiatori.
Rezultatele de bază ale tezei sunt publicate în 23 lucrări ştiinţifice (8 articole şi 15
rezumate).
Lista lucrărilor ştiinţifice publicate la tema tezei Bibliografie
Declaraţia privind asumarea răspunderii
Curriculum vitae