|
StatutTeza a fost susţinută pe 4 iunie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 14 octombrie 2004 Autoreferat![]() |
Pentru dirijarea procesului de eutrofizare a ecosistemelor acvatice este necesară studierea ciclurilor biogeochimice, diferitori coraporturi dintre azot şi fosfor în mediul natural al ecosistemelor urbane, cât şi a reacţiilor de răspuns a ecosistemelor, în special, şi a hidrobionţilor la diferite concentraţii şi coraporturi dintre azot şi fosfor.
În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor experimentale cu privire la estimarea concentraţiilor azotului şi fosforului în diferite componente ale mediului din spaţiul urban, evaluarea impactului diferitor concentraţii şi coraporturi ale azotului şi fosforului asupra dezvoltării hidrobionţilor.
Este relevat specificul migrării şi acumulării nutrienţilor în diferite zone funcţionale ale mun. Chişinău, impactul diferitor coraporturi de azot şi fosfor asupra creşterii organismelor, studiată contribuţia diferitori factori de mediu în acumularea nutrienţilor în ecosistemele urbane, rezistenţa organismelor la diferite coraporturi ale azotului şi fosforului în condiţii de toxicitate acută şi cronică.
S-a stabilit coraportul dintre formele minerale şi organice ale nutrienţilor în diferite componente ale mediului din ecosistemele urbane, concentraţiile optimale dintre azot şi fosfor în timpul utilizării maxime a substanţei organice. Este dovedită existenţa factorului reglator al coraportului dintre N : P asupra stării populaţiilor de hidrobionţi. Este demonstrat că în testele cronice, fiecare coraport dintre azot şi fosfor (30:1, 15:1, 10:1), corespunde rezistenţei specifice ontogenetice a organismelor determinată de concentraţia toxicantului în diferite componente ale mediului.
Se argumentează posibilitatea efectuării metodologiei aplicate în estimarea coraporturilor
detectate în diferite componente ale mediului asupra populaţiilor model de crustacee superioare. Aşa
indici populaţionali pot fi folosiţi ca indicatori ai toxicităţii soluţiilor.