|
StatutTeza a fost susţinută pe 23 septembrie 2010 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 decembrie 2010 Autoreferat![]() |
În ultimii ani, în Republica Moldova, tineretul a reprezentat un nou subiect pentru cercetările ştiinţifice, datorită creşterii importanţei şi rolului tinerilor, dar şi faptului că ei reprezintă, la moment, cel mai numeros grup demografic. Începând cu anul 2000, mai multe organizaţii internaţionale, ce au reprezentanţe în Republica Moldova, au iniţiat un set de cercetări în domeniul tineretului, ce vizau asemenea caracteristici, precum sănătatea, participarea, şomajul, migraţia, cunoştinţele despre HIV/SIDA, delicvenţa şi comportamentul asocial, politicile de tineret ş.a. În anul 2006, populaţia în vârstă de 15-29 de ani a constituit peste un milion de persoane, mai mult ca oricând în Republica Moldova.
Pornind de la scopul de bază şi obiectivele lucrării, teza este concepută cu următoarea structură: introducere, trei capitole (conţinutul de bază), concluzii şi recomandări, bibliografie şi anexe. Capitolul I, “Fundamente teoretico-metodologice ale cercetării tinerilor”, prezintă o analiză temeinică a conceptului de tânăr, conform opiniei diferiţilor autori, metodologii şi a modului în care ea este aplicată în Republica Moldova. Sunt enunţate metodele statistice ce pot fi utilizate cu scopul analizei tinerilor din Republica Moldova. De asemenea, este relevat un exemplu de calculare a Indicelui Dezvoltării Tinerilor, conform ONU, dar şi calcularea lui pentru Republica Moldova. Capitolul II, „Analiza statistică a proceselor socio-economice ce influenţează comportamentul tinerilor în perioada de tranziţie”, face o incursiune în principalele probleme pe care le înfruntă tinerii în prezent. Este prezentată situaţia tinerilor pe piaţa muncii. Sunt analizaţi indicatori ai ocupării forţei de muncă, inclusiv al şomajului în rândul tinerilor. O altă problemă analizată în acest capitol constă în migrarea tinerilor peste hotare, fenomen caracteristic societăţii noastre în ultimii ani. Totodată, tinerii constituie acel grup care migrează intens dinspre mediul rural spre cel urban. La sfârşitul capitolului, este prezentată contribuţia tinerilor la procesele demografice din Republica Moldova şi anume, creşterea în ultimii ani a numărului de tineri, căsătoriile efectuate preponderent de tineri, nivelul de concentrare a tinerilor în UTA din Republica Moldova ş.a. În Capitolul III, „Analiza statistică a situaţiei tinerilor în ultima etapă a tranziţiei la economia de piaţă”, se face un studiu al tinerilor prin prisma condiţiei lor în această perioadă. Aici pot fi exemplificaţi câţiva factori, precum: veniturile tinerilor, posibilitatea de a-şi valorifica potenţialul uman, starea de sănătate, accesul la informaţie, nivelul de alimentaţie, obiceiurile nesănătoase, nivelul de criminalitate în rândul tinerilor etc. În acest capitol, este prezentat un sistem de indicatori ai potenţialului uman ce cuantifică toţi factorii enumeraţi anterior. Indicatorul de bază, Indicele Potenţialului Tinerilor din Republica Moldova (IPTIMO), înglobează efectul celorlalţi indicatori particulari şi arată în ce măsură (în %) un tânăr îşi poate dezvolta potenţialul uman în propria localitate. Inovaţia acestui sistem de indicatori constă în faptul că el relevă situaţia în raioanele Republicii Moldova, inclusiv în Regiunea transnistreană.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: