Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Identitatea romanului balcanic.


Autor: Alexe Maria Rada
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.08 - Teoria literaturii
Anul:2011
Conducător ştiinţific: Elena Prus
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia: Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM

Statut

Teza a fost susţinută pe 29 octombrie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.30 Mb / în română

Cuvinte Cheie

roman, balcanism, postmodernism, identitate, cronotop, intertext, intertextualitate, deconstructie, narativitate, discurs, fictiune

Adnotare

Rezultatele obtinute sunt reflectate în 15 lucrari stiintifice. Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii si recomandari, bibliografie 171titluri; 225 pagini, o anexa formata dintr-un glosar.

Scopul si obiectivele: analiza conceptelor de roman si identitate nationala în contextul globalizarii si acutizarii conflictelor dintre tendintele de uniformizare culturala si pastrare a identitatii culturii nationale si regionale. Studiul a fost efectuat din perspectiva noilor tendinte de analiza a textului si a fenomenelor culturale. Definirea conceptului de roman balcanic a vut ca punct de pornire teoriile deja elaborate de specialisti ca: Mircea Muthu, Julia Kristeva, Tzvetan Todorov, Vesna Goldsworthy despre cultura balcanica si literatura balcanica, teza insistând asupra definirii conceptului de roman balcanic, expresie a identitatii culturale si a originalitatii.

Noutatea si originalitatea stiintifica a investigatiei consta în definirea si analiza paradigmei romanului balcanic prin examinarea critica din perspectiva multiculturala si deconstructivista a unor aspecte specifice romancierilor din Balcani apartinând literaturii postmoderne. Au fost incluse în aceasta categorie si unele scrieri ale lui Constantin Toiu si Stefan Banulescu, desi apartenenta lor la postmodernism nu este înca suficient subliniata de critica. Corpusul de textele propus a fost analizat dintr-o perspectiva inter-disciplinara, cu scopul de a defini si descrie un nou model narativ, cel al romanului balcanic. Demersul literar se combina cu cel semiolingvistic si cu analiza din perspectiva studiilor culturale.

Metodologia cercetarii stiintifice: analiza discursului literar, poststructuralism, comparativism, teoria textului , semiotica, deconstructivism, formalism, teoria culturemelor.

Semnificatia teoretica si valoarea aplicativa a lucrarii sunt determinate de interpretarile complexe din perspectiva teoriilor socio-culturale si literare actuale a unor scrieri recente apartinând autorilor implicati în încercarea de definire a valorilor identitare. Prin actualul demers critic se sustine ideea necesitatii dezvoltarii studiilor interdisciplinare si a importantei teoriei literare ca element operator în cadrul acestui tip de studii.

Implementarea rezultatelor stiintifice: rezultatele cercetarii sunt importante în plan teoretic, servind ca baza pentru definirea specificului national al unor literaturi mai putin cunoscute pe plan european, contribuind totodata la integrarea acestora într-un spatiu cultural de mare traditie. În viitor ele vor servi ca baza pentru promovarea unor noi cursuri universitare si pentru elaborarea unor programe de cercetare conexe.

Cuprins


I. IDENTITATEA ROMANULUI BALCANIC - PARADIGMA POETICA SI HERMENEUTICA
  • yyy
  • 1.1. Consideratii generale
  • 1.2 Definirea conceptelor
    • 1.2.1. Conceptul geo-cultural de BALCANISM. De la termenul geografic la conceptul cultural
    • 1.2.2. Privire retrospectiva
    • 1.2.3. Bizant Orient Balcanism
    • 1.2.4. Evolutia conceptului cultural
    • 1.2.5. Balcanismul ca sursa de inspiratie si originalitate în contextul influentei occidentale
    • 1.3.1. Scurt istoric al termenului
    • 1.3.2. Pitorescul balcanic (exotic, feeric, grotesc)
    • 1.3.3. Ambiguu, derizoriu si efemer – repere ale existentei balcanice
    • 1.3.4. Carnavalescul
    • 1.3.5. Esenta tragicului
    • 1.3.6. Receptarea balcanismului. Raportul Europa – Balcani din perspectiva occidentala
  • 1.4. Aspecte literare
    • 1.4.1. Premodernitatea
    • A. Raportul oralitate-scris
    • B. Raportul colectiv individual
    • C. Mituri, basme, legende
    • 1.4.2. Modernitatea: Formarea conceptului de literatura balcanica
    • 1.4.3. Postmodernitatea: preluare si reinterpretare
  • 1.5. Concluzii
II. DEFINIREA MODELULUI DE ROMAN BALCANIC
  • 2.1. Dimensiuni teoretice si aspecte metodologice
    • 2.1.1. Dimensiuni teoretice
    • 2.1.2. Aspecte metodologice
    • 2.1.3. Structura narativa si forme specifice definitorii pentru romanul balcanic
    • 2.1.4 Relatia scriitorilor cu textul
  • 2.2. Intriga - între ludic si tragic
  • 2.3. Toposuri cu valoare simbolica
  • 2.4. Caracterologia identitara a personajului
    • 2.4.1. Homo balcanicus
    • 2.4.2. Tipuri reprezentative
  • 2.5. Tehnicile narative
    • 2.5.1. Raporturile personajului cu lumea textului
    • 2.5.2. Textura intertextuala
  • 2.6. Rolul limbajului în definirea romanului balcanic
  • 2.7. Concluzii
III. IPOSTAZE ALE ROMANULUI BALCANIC ÎN POSTMODERNITATE
  • 3.1 Romanul istoric – reflexe ale realismului magic
  • 3.2 Istoria parodica
  • 3.3. Reinterpretarea romanului de aventuri
  • 3.4. Romanul realist social în interpretare ironica si parodica
  • 3.5 Concluzii
IV. CONCLUZII GENERALE SI RECOMANDAR