română | русский | english

Autor: Olga Belic Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.02 - Anatomia omului Anul: 2005 Conducător ştiinţific: Mihail Ştefaneţ doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Consultant ştiinţific: Efim Aramă doctor habilitat, profesor universitar Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 10 martie 2005 în CSS şi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005 Autoreferat – 0.14 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Scopul cercetarii consta în studierea surselor de inervatie, morfologiei aparatului nervos si în determinarea unor parametri biomecanici ai aparatului ligamentar al uterului în diferite perioade ale ontogenezei postnatale, si a modificarilor morfologice induse din prolapsul uterin. Studiul a fost efectuat prin metode macro-, macro-microscopice, histologice, inclusiv neurohistologice si tensometrice. Cu scopul de a determina interdependenta dintre frecventa prolapsului genital si vârsta pacientilor, precum si numarul de nasteri si avorturi în anamneza, analizei retrospective au fost supuse unele date recente din arhivele Spitalului municipal nr. 1 (Chisinau) si a ICSDOSMC.

Prin metoda macro-microscopica de disecare anatomica, elaborata de catre V.P. Vorobiov siB.Y. Pelin, au fost stabilite sursele principale de inervatie a aparatului ligamentar al uterului: a) ligamentul rotund este inervat de ramurile plexului nervos somatic lombar, de nervi vegetativi cu originea din plexurile ovarian si utero-vaginal; b) ligamentul lat – de plexurile aortic, hipogastric inferior, utero-vaginal, uteric si sacral; c) la inervatia ligamentului cardinal contribuie nervii plexurilor hipogastrice superior si inferior, utero-vaginal, sacral si uteric; d) la inervatia ligamentului sacro-uterin participa nervi cu originea în plexurile hipogastrice superior si inferior, mezenteric inferior, sacral si utero-vaginal; e) ligamentul pubo-vezico-uterin este inervat de plexurile hipogastric inferior, utero-vaginal, sacral si uteric. La inervatia tuturor ligamentelor uterului participa nervii plexului pelvian.

Rezultatele investigatiilor complexe ale pieselor anatomice în bloc în câmpul vizual macromicroscopic au demonstrat ca ligamentele uterului poseda un aparat nervos bine dezvoltat, trunchiurile si ramusculele caruia formeaza plexuri, zone de suprapunere si sectoare cu încrucisare dubla a elementelor nervoase. Caracteristic pentru nervii aparatului ligamentar este prezenta de-a lungul trunchiurilor nervoase a locurilor de descompunere a lor în câteva fascicule, ceea ce constituie un fenomen de adaptare a structurilor nervoase la diferite stari fiziologice ale uterului.

Aparatul nervos al ligamentelor uterului se caracterizeaza prin formarea unui numar mare de arcade, ele constituind surse favorabile de multiplicare a conductorilor neurali, secundata din modificari functionale ale organului în evolutia lui postnatala. O parte din nervi urmeaza de sine statator, altii însotesc vasele sangvine ale substratului ligamentar, participând la formarea plexurilor para- si/sau perivazale.

La nivel microscopic, în componenta sistemului nervos al ligamentelor uterului se determina conductori nervosi, receptori si microganglioni neurali. Aparatul receptor este prezentat de terminatii incapsulate si neincapsulate. În structura microganglionilor se evidentiaza celule nervoase de tip Doghel I si II.

Studierea morfologiei aparatului ligamentar al uterului a pus în evidenta prezenta în componenta sa a fsciculelor din celule musculare netede, a fibrelor de colagen, fibrelor elastice si reticulare. În caz de prolaps, în ligamentul cardinal se evidentiaza reducerea continutului celulelor musculare netede, îngustarea lumenului vascular, cresterea volumului partial al fibrelor de colagen. Analiza rezultatelor referitor la proprietatile biomecanice ale ligamentelor rotunde si late a demonstrat ca limita duritatii ligamentului rotund echivaleaza cu 3,96 ± 2,1 N/mm2 (41-48 ani) si 2,65 ± 0,14 N/mm2 (dupa 49 ani), iar a ligamentului lat – cu 9,19 ± 3,55 N/mm2 si 6,43 ± 0,06 N/mm2 (determinare în sens longitudinal) si 7,1 ± 1,0 N/mm2; 7,55 ± 0,27 N/mm2 (determinare în sens transversal).

Analiza fiselor medicale ale pacientilor cu prolaps al organelor genitale denota dependenta acestei patologii de vârsta, de numarul nasterilor si al avorturilor în anamneza. Rezultatele cercetarilor pot fi utilizate în medicina profilactica, ginecologia chirurgicala si în procesul didactic.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nicolae Fruntaşu
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Anatolie Cernîi
  doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic

 Teze

[...] Acte Normative