|
StatutTeza a fost susţinută pe 1 iunie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011 Autoreferat![]() |
Structura tezei: introducere, 5 capitole, concluzii şi recomandări practice, bibliografie din 266 de titluri, 4 anexe, 204 de pagini de text de bază, 48 figuri, 38 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 57 de lucrări ştiinţifice, inclusiv un brevet şi o monografie.
Scopul şi obiectivele tezei: studierea rolului factorilor perinatali în tulburările vegetative la copii în corelaţie cu funcţiile cognitiv-emoţionale, starea funcţională a structurilor cerebrale, indicii metabolismului, sistemelor imun şi opiaceu; evidenţierea particularităţilor dereglărilor vegetative în sistemele cardiovascular, respirator, de transpiraţie şi termoreglare; analiza corelaţilor manifestărilor clinice vegetative cu gradul de afectare organică, vasculară cerebrală şi patologiei somatice cronice.
Metodologia cercetării. Studiul a fost prospectiv şi retrospectiv.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. A fost demonstrat faptul că în apariţia dereglărilor vegetative cel mai mare risc îl reprezintă traumatismul obstetrical şi hipoxia cronică; au fost evidenţiate variantele de disfuncţie cerebrală (corticocerebrală, trunchiulară, corticocerebral-trunchiulară); în premieră au fost studiaţi concomitent indicii metabolici (lipidic, proteic, electrolitic), funcţia sistemelor imun şi opiaceu, starea funcţiilor cognitiv-emoţionale la copiii cu dereglări vegetative de diferită vârstă; au fost evidenţiate particularităţile proceselor de adaptare a mecanismelor de reglare vegetativă din sistemul cardiovascular la copii în funcţie de natura factorilor perinatali nocivi.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele obţinute extind şi aprofundează cunoştinţele existente despre corelaţia dereglărilor vegetative la copii la nivel clinic şi reglator cu factorii nocivi perinatali; au fost eşalonaţi factorii perinatali nocivi cu influenţă majoră asupra funcţiilor vegetative ale copiilor, ceea ce conduce la diferenţierea programului de diagnosticare şi de profilaxie; au fost evidenţiate structurile cerebrale vulnerabile la acţiunea nocivă a hipoxiei/asfixiei şi traumelor perinatale la copii cu dereglări vegetative, fapt ce duce la direcţionarea procesului diagnostic şi terapeutic; în baza investigaţiilor neuropsihologice ale copiilor cu dereglări vegetative de diferită vârstă au fost determinate particularităţile dereglărilor cognitiv-afective, ale ciclului somn/veghe şi au fost propuse recomandări de diagnostic eficient al dereglărilor latente şi slab pronunţate; în baza aplicării metodei de cartare dispersională a miocardului au fost depistate particularităţile hemocirculaţiei miocardului; au fost evidenţiate particularităţile disfuncţiei sistemului imun.
Rezultatele cercetării au fost implementate în procesul instructiv-metodic şi de cercetare în cadrul ICŞDOSMC, INN, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrului Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală.