Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Perspectiva cultivării şi utilizării Rubia tinctorum L. în Republica Moldova


Autor: Paşa Maria
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.05 - Botanică
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Vasile Florea (decedat)
doctor habilitat, profesor cercetător
Instituţia: Grădina Botanică Naţională (Institut)
CSS: DH 11-03.00.05-27.03.08
Grădina Botanică Naţională (Institut)

Statut

Teza a fost susţinută pe 9 septembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.77 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Rubia tinctorum L., faze fenologice, ritm de creştere, perioade şi etape ontogenetice, zonă de regenerare iniţială, lăstari subterani plagiotropi, clone, producţie de seminţe potenţială şi reală, coeficient al productivităţii semincere, biostimulatori, ecostim, moldstim, înmulţire vegetativă, suprafaţă de nutriţie, masa organelor subterane

Adnotare

Lucrarea este consacrată cercetării particularităţilor morfologice, biologice şi ontogenetice a roibei (Rubia tinctorum L.) pentru a clarifica posibilitatea obţinerii materiei prime autohtone şi a materialului semincer necesar pentru extinderea plantaţiilor.

Conform datelor experimentale R. tinctorum, începând cu anul al 2-lea de viaţă, sistematic înfloreşte şi fructifică. În cadrul lăstarilor generativi se dezvoltă numeroase flori, dar producţia de seminţe reală este de multe ori mai mică.

Cercetarea particularităţilor ontogenetice a permis să stabilim că, pentru plantele de vârstă generativă timpurie o mare importanţă are mărirea treptată a numărului de lăstari aerieni (generativi şi vegetativi), iar respectiv şi a potenţialului reproductiv al fiecărui exemplar. Modificări mai esenţiale se observă în cadrul zonei iniţiale de regenerare şi a zonelor subterane ale lăstarilor parţiali sau a clonelor.

Noi am constatat că zona iniţială de regenerare îndeplineşte funcţia de a dezvolta lăstari aerieni noi pe terenuri din apropierea plantei-mamă. Lăstarii generativi, dezvoltaţi de la această zonă, asigură obţinerea materialului semincer de calitate înaltă. Zonele subterane ale lăstarilor parţiali demonstrează capacitatea vegetativ-mobilă a fiecărui exemplar, adică răspândirea speciei pe terenuri noi şi durata menţinerii acestor suprafeţe.

S-a determinat capacitatea germinativă a seminţelor în dependenţă de durata păstrării lor, de dimensiunile şi masa lor. Pentru sporirea capacităţii germinative a seminţelor s-au experimentat mai multe variante care au demonstrat că ţinerea seminţelor în apă 24 de ore, apoi înlăturarea pericarpului, stimulează capacitatea germinativă cu circa 40%, iar tratarea lor în continuare cu permanganat de caliu, depăşeşte controlul de două ori. Indici mai înalţi a capacităţii germinative s-au obţinut după tratarea seminţelor cu biostimulatori de origine vegetală. S-a constatat dinamica creşterii şi dezvoltării plantelor pe parcursul primei perioade de vegetaţie în dependenţă de epoca semănatului şi s-a stabilit că, semănatul de toamnă asigură obţinerea rezultatelor mai bune. S-a determinat suprafaţă optimă de nutriţie a plantelor care asigură un grad mai avansat de dezvoltare a organelor aeriene şi subterane, sporirea producţiei de seminţe potenţiale şi reale, a masei şi calităţii seminţelor. Cercetările referitoare la influenţa suprafeţei de nutriţie asupra gradului de dezvoltare a sistemului radicular au permis să se stabilească calea de obţinere a cantităţii maxime de materie primă prin folosirea minimă a terenului arabil.

Cuprins


CAPITOLUL I. Condiţiile naturale ale Republicii Moldova

CAPITOLUL II. Caracteristica familiei rubiaceae

CAPITOLUL III. Materiale şi metode de investigare

CAPITOLUL IV. Particularităţile biologice de creştere şi dezvoltare a plantelor în monocultură
  • IV.1. Creşterea şi dezvoltarea plantelor pe parcursul primei perioade de vegetaţie
  • IV.2. Ritmul de creştere şi dezvoltare a plantelor pe parcursul perioadei a doua de vegetaţie
  • IV.3. Particularităţile înfloririi şi fructificării

CAPITOLUL V. Particularităţile dezvoltării ontogenetice
  • V.1. Perioada latentă
  • V.2. Perioada pregenerativă
  • V.2.1. Etapa de vârstă plantulă
  • V.2.1. Etapa de vârstă juvenilă
  • V.2.2. Etapa de vârstă imatură
  • V.2.3. Etapa de vârstă virginală
  • V.3. Perioada generativă
  • V.3.1. Etapa de vârstă generativă timpurie
  • V.3.2. Etapa de vârstă generativă mijlocie

CAPITOLUL VI. Procedeele de perspectivă pentru ridicarea productivităţii biologice a plantelor